CSJ. Decizia nr. 2172/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.2172/2003
Dosar nr.6293/2001
Şedinţa publică din 9 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Tribunalul Prahova, prin sentinţa nr. 291 din 16 februarie 2001, a admis în parte acţiunea şi a obligat-o pe pârâtă să-i plătească reclamantei suma de 91.845.038 lei, cu titlu de dividende, precum şi cheltuielile de judecată aferente.
Capătul de cerere pentru plata dobânzilor a fost respins.
Instanţa de fond a apreciat că reclamanta este îndreptăţită numai la plata dividendelor, nu şi a dobânzilor, întrucât aportul la capital nu este purtător de dobânzi, iar plata acestora către acţionari ar duce la îmbogăţirea fără justă cauză a acţionarilor.
În legătură cu determinarea cuantumului dobânzilor, instanţa de fond a reţinut că OG nr. 9/2000 nu se poate aplica retroactiv şi că, în calitate de acţionar al societăţii pârâte, reclamanta nu poate pretinde dobânzi în lipsa unui contract în care să se prevadă dobânzile în mod expres.
Apelul declarat de reclamantă, împotriva sentinţei de fond, a fost admis de Curtea de Apel Ploieşti, care, prin Decizia nr. 702 din 25 mai 2001, a schimbat în parte sentinţa atacată, obligând-o pe pârâtă şi la plata sumei de 99.116.103 lei, cu titlu de dobândă, restul dispoziţiilor fiind menţinute.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a examinat critica ce privea neacordarea dobânzilor solicitate la fond şi a reţinut că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 43 C. com., întrucât dividendele sunt obligaţii comerciale, iar datoriile exigibile, lichide şi certe produc dobândă de drept.
Împotriva acestei decizii, pârâta S.C. E. SA Ploieşti a declarat recurs, prin care a fost formulată o singură critică, pentru netemeinicie şi nelegalitate.
În concret, recurenta a susţinut că instanţa de apel a considerat aplicabile prevederile art. 43 C. com., privind dobânzile care curg în cazul datoriilor comerciale plătibile în bani, dar a nesocotit dispoziţiile art. 68 din Legea nr. 31/1990, republicată, potrivit cărora aportul la capital, care dă naştere la dividende, nu este purtător de dobânzi.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Este adevărat că dividendele îşi au izvorul în capitalul social, iar aportul la capital stă la baza cuantificării acestora din beneficiul net.
Aportul, ca parte a capitalului social, în adevăr, nu este purtător de dobândă, aşa cum afirmă recurenta, dar obligaţiile, care derivă din această contribuţie a acţionarilor la capitalul social, sunt purtătoare de dobânzi în condiţiile Legii nr. 31/1990.
Aşadar, sub aspect juridic, există distincţie între aportul constituit ca parte din capitalul social şi drepturile şi obligaţiile asumate sau care derivă din acest aport.
Din momentul individualizării din beneficii a dividendelor cuvenite acţionarilor, dreptul acţionarilor asupra acestora devine nu doar un drept social, ci un drept de creanţă individual, cu toate consecinţele care decurg din acest fapt.
Cu alte cuvinte, s-a apreciat corect, în alţi termeni, că obligaţia de plată a dividendelor este comercială, cu consecinţa că dobânzile curg de drept de la data când creanţa a devenit certă, lichidă şi exigibilă.
Rezultă că dobânzile au curs de drept, aşa cum a reţinut corect instanţa de apel, şi, întrucât nu sunt motive de netemeinicie şi nelegalitate a deciziei pronunţată de aceasta, potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC B.E. SA Ploieşti împotriva deciziei nr. 702 din 25 mai 2001 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi comercial, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2171/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2177/2003. Comercial → |
|---|
