CSJ. Decizia nr. 2263/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2263/2003
Dosar nr. 1282/2001
Şedinţa publică din 28 martie 2002
Deliberând asupra recursului de faţă;
Prin cererea înregistrată sub nr. 5179 din 10 martie 1998, reclamanta, Regionala C.F.R. Iaşi, în prezent S.N. C.F.R. Iaşi a solicitat obligarea pârâtelor SC F. SA Botoşani şi SC C.C. SA Botoşani, la plata sumei de 70.910.190 lei, reprezentând contravaloarea vagonului cu terminaţia nr. 505 avariat în staţia C.F.R. Botoşani şi a cheltuielilor de judecată de 4.051.407 lei.
Motivându-şi acţiunea, reclamanta arată că, în decembrie 1996, a sosit pe adresa pârâtei, SC F. SA Botoşani, un vagon încărcat cu ţagle, expediat de C.O.S. Târgovişte, care a fost descărcat pe linia industrială a pârâtei SC C.C. SA şi, datorită manipulării greşite a unui pachet de ţagle, în greutate de 14 tone, vagonul a fost avariat.
Tribunalul Botoşani, prin sentinţa civilă nr. 203 din 13 aprilie 2000, pronunţată în fond, după casare, a admis în parte acţiunea reclamantei, a obligat pe pârâta SC F. SA Botoşani să plătească 70.910.190 lei daune şi 4.051.407 lei cheltuieli de judecată.
Acţiunea a fost respinsă faţă de pârâta SC C.C. SA Botoşani.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a avut în vedere că răspunderea pentru paguba produsă aparţine exclusiv pârâtei SC F. SA şi nu pârâtei SC C.C. SA, întrucât operaţiunile de descărcare au fost efectuate de echipa de muncitori ai pârâtei SC F. SA, chiar dacă descărcarea s-a făcut la linia industrială a pârâtei SC C.C. SA şi cu utilajele acesteia.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC F. SA Botoşani, invocând excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, lipsa calităţii procesuale a sa, iar pe fond, o administrare defectuoasă a probelor, concluzionând că se impune casarea cu trimitere pentru efectuarea unei expertize în vederea stabilirii corecte a pagubei.
Curtea de Apel Suceava, prin Decizia civilă nr. 478 din 17 noiembrie 2000, a respins, ca nefondat, apelul pârâtei.
S-a reţinut că descărcarea vagonului la o altă locaţie decât destinaţia iniţială nu este de natură a transfera răspunderea pentru daunele rezultând din avarierea vagonului, întrucât, din probele dosarului, rezultă că personalul pârâtei SC F. SA a efectuat descărcarea, iar între reclamantă şi pârâta SC C.C. SA nu există nici un raport juridic.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC F. SA Botoşani, invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 4, 9, 10 şi 11 C. proc. civ.
Se susţine că numai printr-o interpretare şi aplicare greşită a probelor dosarului şi a dispoziţiilor legale a fost confirmată sentinţa de fond, care era greşită, deoarece probele importante au fost ignorate, precum convenţia dintre cele două pârâte, privind descărcarea vagoanelor, chiar dacă această convenţie nu a fost materializată într-un înscris, care nu era neapărat necesar, conform art. 942, 1295 C. civ. şi art. 36 C. com.
În opinia recurentei, faptul că vagonul a fost descărcat pe linia industrială a pârâtei SC C.M. SA, folosindu-se o macara a acesteia şi sub supravegherea personalului calificat, ce deservea macaraua, duce la concluzia că pârâta, SC C.C. SA, este răspunzătoare de paguba produsă.
Recursul pârâtei SC F. SA Botoşani este nefondat.
Din examinarea actelor dosarului rezultă că vagonul a fost expediat pe adresa pârâtei SC F. SA Botoşani, iar descărcarea s-a făcut pe linia industrială a celeilalte pârâte SC C.C. SA, deoarece prima pârâtă nu avea posibilităţi de descărcare în acel moment.
Obligaţia descărcării revine destinatarului mărfii şi aceasta este cel care trebuie să restituie mijlocul de transport în condiţii corespunzătoare, răspunzând pentru pagubele produse cu ocazia descărcării mijloacelor de transport.
Transferul în fapt a operaţiunii de descărcare la o altă linie industrială, aparţinând altei persoane juridice, pârâta SC C.C. SA, nu generează pentru aceasta o obligaţie de desdăunare către reclamantă.
Cel mult ar putea fi pusă în discuţie existenţa unei convenţii între cele două pârâte, dar aceasta nu are relevanţă în raporturile dintre reclamantă şi pârâta SC F. SA, în calitate de destinatar al mărfii şi obligat la restituirea mijlocului de transport în stare corespunzătoare.
Corect au stabilit instanţele că pârâta SC C.C. SA nu are calitate procesuală pasivă, nefiind parte în contractul de transport.
Nu se poate invoca o pretinsă răspundere a pârâtei SC C.C. SA, cât timp, în cauză, operează răspunderea contractuală întemeiată pe contractul de transport.
Cu atât mai mult este culpabilă pârâta SC F. SA de a fi dispus descărcarea vagonului în alte condiţii decât cele ce decurgeau din contractul de transport pe liniile sale industriale.
În cauză nici nu a fost formulată o cerere de chemare în garanţie, pentru a se avea în vedere culpa pârâtei SC C.C. SA şi nici nu s-a dovedit existenţa vreunei convenţii între cele două pârâte, care, oricum, nu puteau fi opozabilă reclamantei.
Apărările invocate de recurentă după expirarea termenului de recurs, nu pot fi analizate, nefiind de ordine publică, potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
Urmează a fi respins, ca nefondat, recursul pârâtei SC F. SA Botoşani.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC F. SA Botoşani, împotriva deciziei nr. 478 din 17 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 28 martie 2002.
| ← CSJ. Decizia nr. 2261/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2264/2003. Comercial → |
|---|
