CSJ. Decizia nr. 2993/2003. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2993/2003
Dosar nr. 6495/2001
Şedinţa publică din 11 iunie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Timiş sub nr. 119 din 3 ianuarie 2000, reclamanta S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala Peco Arad, a chemat în judecată pârâtele S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA. sucursala Timişoara, şi S.N.P. P. SA, sucursala A. Piteşti, solicitând obligarea pârâtei în culpă la plata sumei de 13.549.888 lei, reprezentând contravaloarea cantităţii de 7.100 kg benzină, constatată lipsă la destinaţie, la transportul expediat de rafinăria B., cu nota de greutate nr. 7513 din 2 decembrie 1998 şi scrisoarea de trăsură nr. 619075 din 3 decembrie 1998, în vagonul nr. 31537880627-9, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 657 din 26 aprilie 2000, Tribunalul Timiş a respins acţiunea, ca prescrisă, faţă de pârâta I S.N.T.F.M. C.F.R. M., sucursala Timişoara, şi ca inadmisibilă faţă de pârâtele II şi III.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia nr. 987 din 16 octombrie 2000, pronunţată în dosarul nr. 5346/COM din 2000, a admis apelul declarat de reclamantă, a desfiinţat sentinţa atacată şi a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, reţinând, în esenţă, că acţiunea nu este prescrisă.
În rejudecare, Tribunalul Timiş, prin sentinţa nr. 397 din 2 martie 2001, pronunţată în dosarul nr. 74/COM din 2001, a admis acţiunea, obligând pe pârâta I S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Timişoara, la plata sumei de 13.549.888 lei, cu titlu de daune, şi cheltuieli de judecată în sumă de 1.128.991 lei. Totodată, a respins acţiunea, ca inadmisibilă, faţă de pârâtele II şi III, întrucât, împreună cu reclamanta, sunt părţi componente ale aceleiaşi unităţi S.N.P. P. SA Bucureşti.
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut culpa exclusivă a cărăuşului în producerea pagubei, care este răspunzător de integritatea mărfii pe timpul transportului, până la predarea mărfii la destinaţie.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta, S.N.T.F.M C.F.R. M. SA, sucursala Timişoara, solicitând schimbarea acesteia, ca fiind netemeinică şi nelegală, şi, în fond, respingerea acţiunii faţă de unitatea de transport.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia nr. 599/A din 30 mai 2001, a respins apelul ca nefondat.
În considerarea acestei decizii, instanţa de apel a reţinut că, în mod corect, instanţa de fond a stabilit culpa exclusivă a cărăuşului şi producerea pagubei, respectiv, a lipsei cantitative a 7.100 kg benzină, în raport cu lipsa sigiliilor aplicate la doma cisternei de către predător şi cărăuş, constatată pe parcurs, în staţia C.F.R. Craiova, astfel că sustragerea mărfii s-a făcut pe timpul transportului, vagonul fiind în paza juridică a cărăuşului.
La data de 19 iulie 2001, pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Timişoara, a declarat recurs împotriva acestei din urmă hotărâri, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 301 şi 303 C. proc. civ.
Recursul a fost motivat în drept, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Criticile formulate de pârâtă privesc nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii atacate, sub următoarele aspecte:
- instanţele care au soluţionat cauza nu au reţinut împrejurarea de fapt, că minusul de 7.100 kg benzină, s-ar fi putut produce de la preluare până la staţia C.F.R. Craiova, aflată în afara razei de competenţă teritorială a societăţii pârâte, vagonul fiind sigilat cu sigiliul staţiei Craiova, astfel că, la staţia de destinaţie – C.F. Arad, vagonul a sosit fără pierderi de conţinut.
- cât priveşte minusul constatat în staţia de destinaţie, recurenta susţine că acesta este de 7.100 kg, în raport cu diferenţa de tară înscrisă în scrisoarea de trăsură şi cea stabilită după descărcarea vagonului.
Pentru aceste motive, recurenta solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor formulate în fond şi apel, iar în rejudecare, respingerea acţiunii reclamantei.
Recursul nu este fondat şi va fi respins, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Răspunderea cărăuşului este unică şi ea poate fi angajată prin sucursalele de cale ferată pe raza căreia se află fie staţia de expediere, fie cea de destinaţie, după cum acţiunea în răspundere este pornită de expeditor sau destinatar.
Aşadar, critica recurentei, privind împrejurarea că minusul de benzină a fost constatat în raza teritorială a unei alte sucursale, nu este fondată.
Procesul-verbal de constatare nr. 3088 din 3 decembrie 1998, consemnează o lipsă pe timpul transportului, imputabilă cărăuşului, singurul ce avea în pază juridică bunul transportat, fiind lipsit de relevanţă că paguba s-a produs în raza teritorială a C.F. Craiova.
Nici susţinerea recurentei, privind diferenţa de tară, nu apare fondată, întrucât în procesul-verbal de constatare, încheiat la staţia de destinaţie C.F.R. Arad, s-a consemnat că, după descărcarea vagonului, tara corespunde cu cea înscrisă în scrisoarea de trăsură.
Prin urmare, Curtea, reţinând că motivele invocate de recurentă nu sunt de natură a conduce la casarea sau modificarea hotărârilor atacate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta, S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Timişoara, prin S.M.F. SA, Agenţia teritorială Timişoara, împotriva deciziei nr. 599/A din 30 mai 2001, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 11 iunie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2984/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2994/2003. Comercial → |
---|