CSJ. Decizia nr. 3122/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3122/2003
Dosar nr. 6379/2001
Şedinţa publică din 20 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bihor, Oradea, prin sentinţa civilă nr. 811 din 5 octombrie 2000, a admis acţiunea reclamantei SC R. SRL Oradea şi a obligat pârâtul Consiliul Local Sânmartin, judeţul Bihor, să-i vândă reclamantei spaţiul comercial „parcare auto" din localitatea Băile Felix, cu toate datoriile aferente.
A fost obligat pârâtul la 1.934.500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, între părţi, s-a încheiat contractul de închiriere nr. 1031 din 14 iulie 1994, având ca obiect parcarea auto din Staţiunea Băile Felix, cu termen de valabilitate 31 decembrie 1994, prelungit prin tacita relocaţiune, fiind aplicabile dispoziţiile HG nr. 389/1996, modificată prin HG nr. 505/1998, care statuează că spaţiile comerciale, aflate în administrarea consiliilor locale şi a regiilor autonome de interes local aflate sub autoritatea acestora, constituite din fondurile statului, altele decât cele reglementate prin Legea nr. 85/1992, cu modificările ulterioare, se vând comercianţilor, persoane fizice sau juridice care le folosesc în baza unui contract de închiriere, de locaţie de gestiune sau de asociere.
Curtea de Apel Oradea, prin Decizia civilă nr. 285 din 29 mai 2001, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârât.
Împotriva menţionatei decizii a declarat recurs pârâtul Consiliul Local Sânmartin, în temeiul art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând, în concluzie, admiterea recursului, casarea deciziei şi respingerea acţiunii reclamantei.
În criticile formulate, recurentul pârât susţine, în esenţă, următoarele:
- că imobilul în litigiu – parcarea auto nu poate fi considerat spaţiu comercial, fiind, în fapt, un bun ce face parte din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ teritoriale căruia nu-i sunt aplicabile dispoziţiile HG nr. 505/1998;
- că parcarea auto face parte din domeniul public al comunei şi aceste bunuri au un regim juridic special, fiind inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, fapt dovedit prin actele depuse la dosar;
- că intimata reclamantă nu se poate prevala de contractul de închiriere nr. 1031/1994 a cărei durată de folosinţă a expirat şi că, pe rolul Tribunalului Bihor, există o acţiune în rezilierea acestui contract şi evacuarea reclamantei, nefinalizată;
- că reclamanta nu are calitate procesuală activă, arătând că contractul de închiriere s-a încheiat cu SC C.I. SRL, că cererea de chemare în judecată este formulată de SC C. SRL, iar
- Decizia din apel s-a pronunţat în contradictoriu cu SC C.G.SRL.
Recursul este fondat.
Din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, în raport cu susţinerile pe care Consiliul Local Sânmartin le reiterează prin recursul de faţă, se constată că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ. pentru casarea hotărârii atacate.
În cauza de faţă, motivarea deciziei din apel nu concordă cu cerinţele legii, în sensul că nu răspunde la motivele de apel.
Aspectele legate de fondul pricinii nu pot fi lămurite în recurs, întrucât, potrivit art. 314 C. proc. civ., Curtea Supremă de Justiţie hotărăşte asupra fondului pricinii nu mai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt, care au fost deja stabilite, or, în Decizia recurată, acestea nu au fost stabilite.
Cu ocazia rejudecării, instanţa urmează a răspunde criticilor formulate, să stabilească corect cadrul procesual cu privire la partea care a semnat contractul de închiriere, procesul verbal de predare-primire, aflat la dosar fond, dacă societatea semnatară este una şi aceeaşi cu societatea reclamantă, dacă aceasta şi-a schimbat denumirea pe parcursul procesului, fiind vorba despre aceeaşi persoană juridică sau despre mai multe.
Totodată, urmează a se clarifica aspecte legate de obiectul acţiunii, dacă acesta vizează numai parcarea sau şi construcţiile, dotările, componentele şi utilajele menţionate în schiţa de identificare cadastrală a acestui complex, regimul juridic al bunului, aplicabilitatea dispoziţiilor HG nr. 505/1998 în cauză, în raport cu actele şi lucrările existente în dosar.
Cum criticile aduse de recurent deciziei instanţei de apel sunt întemeiate, recursul urmează a fi admis, Decizia atacată casată şi trimisă cauza, spre rejudecarea apelului, aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Local Al Comunei Sânmartin, judeţul Bihor, împotriva deciziei nr. 285 din 25 mai 2001 a Curţii de Apel Oradea pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
IREVOCABILĂ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3121/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 3124/2003. Comercial → |
|---|
