CSJ. Decizia nr. 3205/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3205/2003
Dosar nr. 355/2003
Şedinţa publică din 27 iunie 2003
Deliberând asupra recursului de faţă:
Prin cererea înregistrată sub nr. 2033 din 25 mai 2001, reclamanta L.J.M. a solicitat să se constate, în contradictoriu cu pârâtele L.L. şi SC S. SRL Craiova şi Camera de Comerţ şi Industrie Oltenia, că este proprietara a 3 părţi sociale a câte 100.000 lei fiecare la SC S. SRL Craiova, să fie obligată Camera de Comerţ şi Industrie să înscrie calitatea de asociat în Registrul Comerţului, iar administratorul SC S. SRL să fie obligat să-i pună la dispoziţie documentele societăţii.
Motivându-şi acţiunea, reclamanta arată că a moştenit cele 3 părţi sociale ca urmare a decesului asociatului L.Gh., însă, asociata L.L. a refuzat să convoace o adunare generală în scopul întocmirii actului adiţional pentru legalizarea situaţiei reclamantei şi nici nu-i pune la dispoziţie actele societăţii. Acţiunea s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 111 C. proc. civ. Tribunalul Dolj, prin sentinţa civilă nr. 1993 din 14 septembrie 2001, a respins acţiunea reclamantei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că este lipsită de interes acţiunea în constatare a reclamantei, că aceasta este moştenitoare a 3 acţiuni la societatea pârâtă, întrucât există certificatul de moştenitor nr. 10/1999, iar pentru înscrierea ca asociat era necesar să prezinte hotărârea adunării generale, respectiv, actul adiţional, şi să se adreseze Camerei de Comerţ şi Industrie. Or, reclamanta nu a făcut dovada că a intervenit un act adiţional.
Se mai arată că, prin statut, s-a prevăzut doar transmiterea capitalului social prin succesiune şi nu continuarea societăţii cu moştenitorii, astfel că reclamanta nu are calitatea de asociat, aşa încât administratorul nu este obligat să-i pună la dispoziţie documentele societăţii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta, susţinând că hotărârea cuprinde motive contradictorii, deoarece s-a reţinut, pe de o parte, că reclamanta nu are interes în constatarea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, iar când respinge celelalte două capete de cerere, se consideră că reclamanta nu face dovada calităţii de asociat.
Recurenta consideră că transmiterea părţilor sociale implică şi transmiterea calităţii de asociat.
Cel de-al doilea motiv de recurs l-a constituit aplicarea greşită a Legii nr. 31/1990, susţinându-se că inexistenţa hotărârii A.G.A. şi a actului adiţional din care să rezulte calitatea de asociat reprezintă tocmai refuzul pârâtei ce trebuia sancţionat prin admiterea acţiunii, iar art. 16 alin. (3) din statut, care consemna clauza de continuare cu moştenitorii, reprezintă motivul de fapt şi de drept pentru admiterea ultimelor două capete de cerere.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia civilă nr. 117 din 18 februarie 2002, a respins, ca nefondat, recursul reclamantei.
S-a reţinut că lipsa de interes pentru constatarea dreptului de proprietate este corectă, întrucât există certificatul de moştenitor şi acesta înseamnă recunoaşterea dreptului reclamantei asupra celor 3 părţi sociale.
Instanţa de recurs consideră că nu există contradicţie în motivare, deoarece transmiterea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale nu implică şi transmiterea calităţii de asociat, fiind necesar acordul expres al moştenitorului şi îndeplinirea formalităţilor imperative ale Legii nr. 31/1990.
Se mai reţine că, din procesul-verbal al A.G.A. de la 19 mai 1999, semnat de reclamantă, rezultă că aceasta şi-a exprimat neechivoc opţiunea de a primi valoarea părţilor sale sociale, de a nu participa ca asociat şi de continuare a societăţii, ca asociat unic, de către asociata L.L. Această hotărâre şi-a produs efectele între părţi, iar neînregistrarea se datorează litigiilor dintre părţi.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în anulare Procurorul General.
Este criticată Decizia pentru încălcarea esenţială a legii şi vădită netemeinicie.
Se susţine că pentru validitatea transmiterii părţilor sociale se impunea aprobarea acesteia într-o adunare generală şi înscrierea în Registrul Comerţului, iar modificarea actului constitutiv nu se poate realiza decât prin manifestarea comună de voinţă a părţilor.
Procurorul General consideră că instanţa poate suplini lipsa acordului de voinţă, dispunând înscrierea reclamantei ca asociat al SC S. SRL.
Recursul în anulare este nefondat pentru următoarele considerente:
Din actele depuse la dosarul în faţa de recurs, respectiv, notificarea nr. 317/E din 2001 şi hotărârea A.G.A. din 19 mai 1999, rezultă voinţa exprimată expres de către reclamantă de a nu deveni asociat în societate, de a ceda părţile sociale celeilalte asociate, care devine asociat unic, cât şi faptul că reclamanta a primit mai multe bunuri din patrimoniul societăţii, în calitate de moştenitor al celor 3 părţi sociale.
Faţă de această situaţie, soluţia de respingere a cererii de constatare a dreptului de proprietate apare nu doar ca lipsită de interes, ci ca şicanatoare.
Insistenţa reclamantei, în a solicita să fie considerată asociată în societate, nu are nici un temei. Dreptul său succesoral a fost recunoscut şi îndestulat ca urmare a opţiunii sale de a nu deveni asociată. Revenirea asupra acestei opţiuni nu este posibilă pentru că nu există acordul pârâtei.
Este neîntemeiată susţinerea din recursul în anulare, că instanţa poate suplini lipsa acordului de voinţă în a consacra calitatea de asociat al reclamantei.
Chiar dacă aceasta se referă la ipoteza greşită în care reclamanta şi-ar fi păstrat părţile sociale, asocierea într-o societate comercială nu se poate face niciodată în alt mod decât prin acordul expres al tuturor celor aflaţi în situaţia de a fi deja asociaţi sau care au vocaţia de a deveni asociaţi. Acordul tuturor acestora este necesar pentru a asigura continuitatea lui animus societatis.
Vocaţia unei persoane fizice de a deveni asociat într-o societate comercială cu caracter intuitu personae, aşa cum este în cea mai mare parte societatea cu răspundere limitată, nu este suficientă pentru a asigura acordul necesar unei asocieri viabile.
Nici o altă instanţă sau autoritate nu poate suplini lipsa acordului de voinţă al asociatului, care continuă societatea, de a se asocia cu moştenitorii, dacă aceştia nu doresc să devină asociaţi sau după ce au fost deja despăgubiţi pentru părţile lor sociale.
Recursul în anulare fiind neîntemeiat, urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, împotriva deciziei nr. 117 din 18 februarie 2002 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, şi a sentinţei nr. 1993 din 14 septembrie 2001 a Tribunalului Dolj.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 27 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3204/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 3206/2003. Comercial → |
|---|
