CSJ. Decizia nr. 3250/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3250/2003
Dosar nr. 9007/2001
Şedinţa publică din 1 iulie 2003
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 9 august 1999, reclamanta SC I. SRL Vălenii de Munte a chemat în judecată pe pârâta SC I. SA Bucureşti, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligată la plata sumei de 56.000.000 lei cu titlu de contravaloare maşină de găurit G.R. 820.
Tribunalul Prahova, prin sentinţa civilă nr. 175 din 16 februarie 2000, a admis, ca fondată, acţiunea reclamantei şi a obligat pe pârâtă la plata sumei de 76.513.000 lei cu titlu de despăgubiri.
Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei hotărâri a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 591 din 23 iunie 2000.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat şi timbrat, pârâta SC I. SA Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, care, prin Decizia nr. 5969 din 26 octombrie 2001, a fost admis de Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, în sensul că s-a modificat Decizia atacată, s-a admis apelul pârâtei, în sensul că schimbă în tot sentinţa nr. 175 din 16 februarie 2000 a Tribunalului Prahova şi respinge acţiunea reclamantei SC I. SRL, ca nefondată.
La data de 26 noiembrie 2001, intimata pârâtă SC I. SA Bucureşti a formulat contestaţie în anulare contra deciziei nr. 5969 din 26 octombrie 2001 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială, pe motiv că nu i s-a acordat termenul solicitat pentru lipsă de apărare, încălcându-se prevederile art. 156 C. proc. civ. şi nici pronunţarea deciziei nu a fost amânată, în vederea depunerii de concluzii scrise.
Întemeindu-şi contestaţia pe dispoziţiile art. 317 C. proc. civ., solicită admiterea acesteia, desfiinţarea deciziei atacate şi fixarea unui termen pentru judecarea recursului, cu garantarea dreptului său la apărare.
Contestaţia este nefondată.
Potrivit art. 317 alin. (1) C. proc. civ., „Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului, când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii sau când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă."
Din analiza motivelor contestaţiei şi a actelor de la dosarul de recurs, rezultă că, la termenul de judecată din 26 octombrie 2001, recurenta-pârâtă a fost reprezentată prin consilier juridic M., care a depus în şedinţă ordinul de plată al taxei judiciare de timbru, în sumă de 2.617.800 lei, plus timbru judiciar de 30.000 lei şi concluzii scrise în susţinerea recursului pe care l-au declarat.
Prin încheierea de şedinţă din practica, rezultă că „părţile învederează că nu au cereri de formulat" şi că, Curtea, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul părţilor pe fondul cererii de recurs.
Aşa fiind, cum la dosar nu există nici cerere scrisă a recurentei pentru acordarea unui termen pentru lipsă de apărare, nu rezultă, în nici un mod că, contestatoarei recurente i s-a încălcat acest drept.
Drept consecinţă, contestaţia nu poate fi admisă, cât timp nu este îndeplinită condiţia imperativă cerută de art. 317 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia formulată de SC I. SRL Vălenii de Munte, împotriva deciziei nr. 5969 din 26 octombrie 2001 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia comercială.
Obligă contestatoarea la 10.000.000 lei cheltuieli de judecată către intimata SC I. SA Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 1 iulie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3248/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 3255/2003. Comercial → |
|---|
