CSJ. Decizia nr. 3299/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3299/2003
Dosar nr. 6316/2001
Şedinţa publică din 3 iulie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 837 din 19 decembrie 2000 a Tribunalului Mehedinţi a fost admisă acţiunea reclamantei S.M. formulată în contradictoriu cu S.N.T. R.T., Direcţia T. Mehedinţi, constatându-se că reclamanta datorează pârâtei, din factura nr. 15231 din 5 februarie 2000, numai 400.000 lei, pârâta fiind obligată să deducă din această factură suma de 18.349.100 lei, reprezentând costul unor convorbiri telefonice neefectuate de reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere concluziile expertizei tehnice efectuată în cauză, concluzii ce descriu lipsa de siguranţă a cutiei terminale în lipsa aplicării unor sigilii şi posibilitatea conectării frauduloase cu un sistem simplu, constând într-un microreceptor la care se adaptează fire cu crocodil.
De asemenea, expertiza a explicat şi posibilitatea tehnică de efectuare a unor convorbiri fără a se asigura deparolarea prealabilă, cu acces direct la instalaţiile pârâtei.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de către pârâtă a fost admis prin Decizia nr. 485 din 22 mai 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, sentinţa tribunalului fiind schimbată în tot, în sensul respingerii acţiunii reclamantei, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa nu şi-a însuşit concluziile expertului, reţinând, în esenţă, că, atâta vreme cât nu s-au depistat urme de violare a cablului, este exclusă conectarea frauduloasă a microreceptoarelor, neexistând probe certe că prepuşii pârâtei s-au conectat la postul telefonic al reclamantei.
De asemenea, susţinerea expertului că s-au înregistrat suprapuneri de convorbiri şi că ele au avut o durată mică, ceea ce confirmă efectuarea lor direct din centrală, a fost înlăturată, reţinându-se că expertul a interpretat eronat orele înscrise în listing în dreptul fiecărei convorbiri, acesta cuprinzând orele de sfârşit ale convorbirilor şi nu cele de început, cum greşit s-a reţinut.
Nemulţumită de această decizie, reclamanta a declarat recurs, solicitând casarea ei pentru netemeinicie şi nelegalitate, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 8, 9 şi 10 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta critică, în esenţă, înlăturarea apărărilor sale şi a probelor administrate de ea, probe din care rezultă că nu ea a efectuat convorbirile contestate şi pentru care nu a acceptat factura, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 46 C. com.
Prin fotografiile depuse la dosar, cât şi prin depoziţiile martorilor a probat violarea firelor din cutia terminală, aşa cum a reţinut şi expertul tehnic, expert care a răspuns obiecţiunilor pârâtei, în sensul că ele sunt nefondate, dar pe care instanţa de apel şi le-a însuşit cu totul neîntemeiat.
Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului.
Recursul este întemeiat pentru considerentele ce se vor arăta:
Instanţa de apel şi-a întemeiat soluţia prin înlăturarea concluziilor expertizei tehnice efectuată la fond, omiţând a analiza şi celelalte probe efectuate în cauză, respectiv, depoziţiile martorilor, fotografiile depuse la dosar, probe care complineau şi susţineau concluziile expertului tehnic.
Potrivit acestor concluzii în factura emisă de pârâtă pe numele reclamantei sunt multe greşeli grave, existând suprapuneri de convorbiri determinate de defecţiuni ale sistemului de înregistrare a convorbirilor, justificând tehnic posibilitatea furtului de impulsuri chiar şi în centralele digitale şi chiar în condiţiile în care postul telefonic este parolat, desigur aceste violări fiind posibile numai din centrală, din partea prepuşilor pârâtei.
Instanţa de apel în mod cu totul eronat a reţinut că, în cauză, nu s-a probat violarea firelor cutiei terminale, deoarece fotografiile aflate în dosarul judecătoriei, ulterior declinat la tribunal, probează contrariul.
Nici interpretarea eronată a listing-ului convorbirilor de către expert nu poate fi reţinută, deoarece, chiar dacă orele respective erau orele finale ale convorbirilor telefonice şi nu cele de început, ele se suprapuneau, ceea ce era imposibil ca în acelaşi timp, de la acelaşi post telefon, să se poată purta două convorbiri.
În consecinţă, Curtea apreciază că recursul reclamantei este întemeiat, urmând a fi admis, iar Decizia din apel modificată, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., coroborat cu art. 304 pct. 10 C. proc. civ., în sensul respingerii apelului pârâtei ca nefondat, sentinţa tribunalului fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta S.M. împotriva deciziei nr. 485 din 22 mai 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială.
Modifică Decizia atacată, în sensul că respinge apelul pârâtei S.N.T.C. R.T. SA, Direcţia T. Mehedinţi, declarat împotriva sentinţei nr. 837/C din 19 decembrie 2000 a Tribunalului Mehedinţi.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 3 iulie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3298/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 33/2003. Comercial → |
|---|
