CSJ. Decizia nr. 337/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia Nr.337/2003DOSAR Nr.7164/2001
Şedinţa publică din 24 ianuarie 200.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SNP " P." SA Bucureşti – Sucursala" P." IAŞI – Iaşi împotriva deciziei nr.910 din 17 iulie 2001 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia contencios Administrativ şi Comercial.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către magistratul asistent, după care, Curtea, constatând cauza în stare de judecată o reţine spre soluţionare.
CURTEA
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SNP „P" Sucursala Iaşi, a achemat în judecată pe pârâtele SNTFM CFR Mrfă Sucursala Iaşi, SNP " P." Sucursala „A." Piteşti solicitând obligarea pârâtei în culpă la plata sumei de 29.802.305 lei contravaloarea cantităţii de 3.067 kg motorină lipsă la destinaţie şi la 2.459.184 lei cheltuieli de judecată.
Tribunalul Prahova, prin sentinţa civilă 332 din 20 februarie 2001, a respins excepţiile de necompetenţă teritorială şi materială a instanţei şi pe fond a respins acţiunea reclamantei.
Instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că vagonul încărcat cu motorină prezenta la urechea capacului domei o ruptură veche care permitea deschiderea fără ruperea sigiliului. Întrucât alegerea mijlocului de tansport aparţine expeditorului iar responsabilităţile acestuia sunt prevăzute de art.58.13 din Regulemantul de transport CFR , cărăuşul nu mai este în culpă.
Curtea de Apel Ploieşti, prin Decizia 910 din 17 iulie 2001 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă, considerând că din probele administrate nu au rezultat nereguli privind paza bunului transportat, neexistând urme de sustrageri iar capacul donei prezentând un sigiliu de siguranţă ce nu permitea sustragerea pe timpul transportului, a motorinei.
Împotriva deciziei astfel pronunţate, reclamanta a declarat recurs, la 31 iulie 2001, întemeiat pe dispoziţiile art.304 pct.9 şi 10 cod procedură civilă.
Recurenta susţine netemeinicia hotărârilor judecătoreşti, care nu au avut în vedere convenţia 3135/19 iulie 2000, ce stabilea răspunderi suplimentare în sarcina cărăuşului şi nici procesele verbale de constatare nr.6/2 noiembrie 2000 şi 82/2000.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentruurmătoarele considerente:
Dispoziţiile art.58-13 din Regulamentul de transport CFR prevăd răspunderea expeditorului pentru starea tehnică necorespunzătoare a mijlocului de transport. În această situaţie, pentru a putea fi atrasă răspunderea cărăuşului, expeditorul avea îndatorirea de a plăti cantitatea de marfă prin două elemente de determinare cantitativă aşa cum prevedeau reglementările art.60.3.9 din Regulament.
Pe de altă parte prevederile art.7 din convenţia 3135/19 iulie 2000 crează îndoilei cu privire la noţiunea de stare tehnică a vagonului, iar interpretarea clauzelor îndoielnic se face în favoarea celui ce se obligă. În aceeaşi măsură reclamantul nu poate cere exonerarea sa de răspundere şi deplasarea ei către cărăuş cât timp propria sa culpă privind alegerea mijlocului de transport, este pusă în discuţie.
Existenţa unui sigiliu de siguranţă la capacul rupt al domei şi de a stabili cantitatea de marfă supusă transportului sunt elemente care au determinat ca instanţele de fond să pronunţe hotărâri legale şi temeinice.
Aşa fiind, în temeiul dispoziţiilor art.312 cod procedură civilă, Curtea ca respinge ca nefondat recursul declarat, împotriva deciziei nr.910 din 17 iulie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta SNP"P." SA Bucureşti – Sucursala „P."Iaşi, împotriva deciziei nr.910 din 17 iulie 2001, pronunţată de Curtea de apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi comercial, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3367/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 3373/2003. Comercial → |
|---|
