CSJ. Decizia nr. 35/2003. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 35/2003
Dosar nr. 6771/2001
Şedinţa publică din 14 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta S.N.T. P. S.A. Bucureşti, prin sucursala A. Piteşti, a chemat în judecată pe pârâta S.N.T.F.M. C.F.R.M., solicitând să fie obligată la plata sumei de 10.113.338 lei, reprezentând contravaloare marfă lipsă.
Prin sentinţa civilă nr. 878/ COM din 6 aprilie 2001, Tribunalul Constanţa a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâtă şi a admis acţiunea reclamantei, obligând-o pe pârâtă la plata a 10.113.138 lei despăgubiri şi 884.067 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că lipsa reclamaţiei administrative nu conduce la pierderea dreptului reclamantei de a se adresa instanţei, atâta vreme cât legea nu prevede expres o astfel de sancţiune.
Pe fondul cauzei, constatându-se că s-a dovedit culpa cărăuşului, respectiv, a pârâtei, s-au constatat incidente dispoziţiile art. 83.1, 83.2 şi 83.3 din Regulamentul de Transport C.F.R.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs pârâta S.N.T.F.M. C.F.R.M., criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală, întrucât hotărârea este lipsită de temei legal şi s-a făcut o aplicare greşită a legii, conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Astfel, s-a susţinut că în mod greşit s-a apreciat că pârâta, în calitate de cărăuş, se face vinovată de lipsa mărfii, cum, la fel de greşit, s-a stabilit contravaloarea pierderii prin includere de accize, T.V.A. şi taxă de drum.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din actele de la dosar, rezultă că mijlocul de transport a sosit la destinaţie cu sistemele de sigilare violate, iar aceasta s-a produs în intervalul în care paza juridică aparţinea cărăuşului, conform art. 83.1 din Regulamentul de Transport C.F.R., ceea ce creează prezumţia de culpă, potrivit aceluiaşi act normativ.
Prin urmare, culpa pârâtei fiind nu numai prezumată dar şi dovedită, în mod corect a fost angajată răspunderea contractuală a acesteia.
Sub aspectul modului de calcul al despăgubirilor, acesta corespunde dispoziţiilor art. 85.2 din acelaşi regulament, dar şi dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi ale art. 12 alin. (1) din OG nr. 3/1992, care stipulează că plata T.V.A.-ului ia naştere la data efectuării livrării, deci, în momentul predării efective a produselor petroliere către cărăuş.
OG nr. 27/2000, în art. 16 şi 17 stipulează, în materie de accize, că sunt plătitori de accize, pentru produsele petroliere, agenţii economici producători, în speţă, reclamanta.
La rândul ei, taxa de drum a fost corect inclusă în preţ ,conform Legii nr. 118/1996.
Această compunere a preţului se află în concordanţă şi cu dispoziţiile art. 45 din Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 2388 din 15 decembrie 1998, care se referă la valoarea de înlocuire a mărfurilor constatate lipsă.
Prin urmare, Decizia recurată fiind temeinică şi legală, urmează ca recursul să fie respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R.M. S.A. sucursala Constanţa, prin S.M.F. S.A., Agenţia teritorială Constanţa, împotriva deciziei nr. 671/COM din 28 iunie 2001 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 ianuarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 3499/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 350/2003. Comercial → |
---|