CSJ. Decizia nr. 3527/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3527/2003
Dosar nr. 794/2002
Şedinţa publică din 16 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, ce a format obiectul dosarul nr. 8892/2000 al Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, reclamantul F.P.S. Bucureşti, în prezent, A.P.A.P.S. Bucureşti, a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta SC A.L. Cipru să fie autorizat, să-şi realizeze gajul constituit în favoarea sa, în sensul atribuirii bunului gajat, respectiv, acţiunile acestuia, cu referire concretă la 69,95% din capitalul social al SC I. SA Bucureşti, care au fost concesionate societăţii pârâte.
În motivarea pretenţiei de mai sus, reclamantul a arătat că a concesionat pârâtei, prin contractul din data de 11 mai 1999, cca. 69,95% din capitalul social al societăţii menţionate, pârâta angajându-se să efectueze în societate, din surse proprii sau surse atrase, o investiţie de capital, în valoare de 1.488.635 dolari S.U.A., în termen de 1 an de la data semnării contractului.
În baza prevederilor art. 8.10.3 din contract, cumpărătorul a constituit drept gaj 40% din acţiuni pentru garantarea realizării investiţiilor. Pârâta, însă, nu şi-a îndeplinit obligaţiile.
Prin sentinţa nr. 7035 din 6 noiembrie 2000 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, cererea reclamantului a fost respinsă ca nefondată, reţinându-se că, deşi reclamantul a solicitat realizarea gajului, nu a făcut dovada constituirii legale a acestui gaj.
Apelul declarat de reclamantă, împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond, a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia nr. 1410 din 26 noiembrie 2001.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut că, în materia gajului, dispoziţiile Legii nr. 31/1990 sunt dispoziţii speciale; pentru constituirea acestuia legea impunând efectuarea unei menţiuni în registrul acţionarului, iar reclamanta nu a făcut această dovadă.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, reclamanta a declarat recurs şi a solicitat admiterea recursului său, modificarea deciziei recurate şi, pe fond, admiterea acţiunii A.P.A.P.S.
În drept, recurenta şi-a întemeiat cererea pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recursul reclamantei este nefondat.
Solicitarea reclamantei, de a se lua act de faptul că recursul a rămas fără obiect, nu poate fi luată în analiză, în condiţiile art. 246 C. proc. civ., întrucât recurenta a făcut numai precizarea că recursul a rămas fără obiect, nu şi o cerere semnată de conducerea A.P.A.P.S. Bucureşti, în acest sens.
Cu toate acestea, în temeiul art. 261 din OG nr. 25/2000, ordonanţă aprobată prin Legea nr. 56/2002, modificată şi completată ulterior prin OG nr. 40/2003, potrivit cu care, dacă se constată realizarea în cuantum valoric a angajamentului investiţional, iar realizarea acestuia s-a garantat prin constituirea de garanţii, A.P.A.P.S. nu are dreptul de a proceda la executarea acestor garanţii.
Coroborând prevederile de mai sus cu cele ale art. 263 din acelaşi act normativ, care priveşte sumele avansate cu titlu de cheltuieli de judecată în procesele rămase fără obiect şi care, precizează textul de lege, vor fi suportate de cumpărător, constatarea care se impune este că acest recurs nu este întemeiat şi se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului Bucureşti, împotriva deciziei nr. 1410 din 26 noiembrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3517/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 3528/2003. Comercial → |
|---|
