ICCJ. Decizia nr. 4849/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4849/2003
Dosar nr. 6040/2000
Şedinţa publică din 4 decembrie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2185 din 27 aprilie 1999, a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, a fost admisă excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale ale reclamantei, S.P.A.I.P., excepţie invocată de pârâtele, CPE-C.N., Editura E.M., Editura K.R. şi Editura Ş.F. şi în consecinţă, acţiunea reclamantei, prin care solicita chiria restantă în sumă de 1.268.001.266 lei şi tot atâta penalităţi, a fost anulată pentru lipsa capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale.
În esenţă, instanţa a reţinut că imobilul închiriat pârâtelor face parte din patrimoniul protocolului de stat, patrimoniu administrat prin RA A.P.P.S., persoană juridică ce funcţionează în temeiul HG 567/1993, şi care este organizată potrivit regulamentului aprobat prin anexa 2 a respectivei hotărâri.
Potrivit acestui regulament al regiei [art. 23 alin.(4)], sucursalele sale, printre care şi reclamanta, au autonomie şi competenţe reglementate prin regulament propriu, aprobat de Consiliul de administraţie al regiei.
Întrucât sucursala reclamantă nu a depus la dosar regulamentul său de organizare şi funcţionare pentru a-şi dovedi capacitatea de exerciţiu a drepturilor procedurale, iar sucursalele-de regulă-sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică, excepţia invocată de pârâte a fost admisă, avându-se în vedere şi dispoziţiile art. 42-43 C. proc. civ., coroborate cu art. 161 C. proc. civ., iar acţiunea reclamantei anulată.
Apelul declarat de reclamantă, împotriva acestei sentinţe, a fost respins ca nefondat, prin Decizia civilă nr. 271 din 28 ianuarie 2000, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia comercială, reţinându-se că prin regulamentul de funcţionare nu se poate deroga de la dispoziţiile art. 43 alin. (2) din Decretul 31/1954, chiar dacă admitem că dispoziţiile invocate de apelantă au valoarea unui mandat, sucursala neputând reprezenta decât interesele regiei.
Cum însă acţiunea a fost formulată de sucursală în nume propriu şi nu ca mandatar al regiei, s-a apreciat că în mod corect acţiunea a fost anulată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs RA. A.P.P.S., prin sucursala pentru administrarea imobilelor de protocol şi a sediilor autorităţilor publice, solicitând casarea ei, pentru că se întemeiază pe o greşeală gravă, de fapt decurgând din interpretarea eronată a regulii statuată în art. 83 din regulamentul de organizare şi funcţionare a RA. A.P.P.S.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că, în mod corect au reţinut instanţele că, sucursala reclamantă este dezmembrământ fără personalitate juridică şi că nu poate sta în nume propriu în justiţie, dar, întrucât a dovedit că această sucursală avea din partea regiei delegare de competenţă, ea reprezentând în instanţă regia, apreciază că în mod greşit s-a reţinut că nu are capacitate de exerciţiu.
Prin întâmpinările depuse la dosar de intimatele pârâte, SC A.C. SA, SC Editura M.D. SA, SC Editura E.M. SRL, cât şi astăzi, oral, SC Editura A.L. SA , au solicitat respingerea recursului şi au invocat lipsa calităţii procesuale a RA recurente, care nu a fost parte în proces, excepţie unită cu fondul avându-se în vedere şi motivele de recurs invocate.
Recursul urmează a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta:
Acţiunea iniţială, aşa cum a reţinut şi instanţa de apel, a fost formulată în nume propriu de sucursala pentru administrarea imobilelor de protocol şi a sediilor autorităţilor publice, sucursală fără personalitate juridică după cum recunoaşte însăşi regia recurentă.
Aceeaşi sucursală a declarat şi apelul împotriva sentinţei de fond, invocând în apelul său dispoziţiile art. 83 din regulamentul de organizare şi funcţionare al RA A.P.P.S., în temeiul cărora ele reprezintă interesele regiei.
Deşi acţiunea de fond, cât şi apelul, au fost exercitate de sucursală în nume propriu, recursul este formulat de RA A.P.P.S., prin sucursală, regie care nu a fost parte în proces, motiv pentru care Curtea apreciază că excepţia invocată de intimate este întemeiată, motiv pentru care recursul urmează a fi respins, fiind declarat de o persoană fără calitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de RA A.P.P.S. Bucureşti, prin sucursala pentru administrarea imobilelor de protocol şi sediilor autorităţilor publice Bucureşti, împotriva deciziei nr. 271 din 28 ianuarie 2000, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 decembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4807/2003. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4906/2003. Comercial → |
|---|
