Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Decizia nr. 1898/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1898/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-11-2014 în dosarul nr. 3270/3/2013
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A VI-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1898
Ședința publică din data de 13.11.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. G.
JUDECĂTOR: M. M.
JUDECĂTOR: A. A.
GREFIER: S. I. S.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-reclamantă S.C. B. S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 4908 din data de 13.06.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. E. P. S.A.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurenta-reclamantă prin avocat P. C. C., cu împuternicire avocațială nr._/2014 la fila 34 din dosar, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La interpelarea Curții, recurenta-reclamantă, prin avocat, arată că înțelege să administreze ca probă înscrisurile aflate la dosar.
Reținând că în cercetarea recursului nu se solicită administrarea de probe noi, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Recurenta-reclamantă, prin avocat, solicită instanței admiterea recursului, cum a fost formulat, modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul anulării hotărârilor adunărilor generale nr. 1, 2, 3 din 28.01.2013; cu cheltuieli de judecată. Solicită instanței să aibă în vedere că s-a făcut convocarea la ședințele din 28.01.2013 de către domnul P. N., care nu mai avea calitatea de administrator al S.C. E. P. S.A., obiectul dosarului nr._/3/2012 al Tribunalului București având ca obiect suspendarea dreptului de administrare al domnului P. N.. S.C. E. P. S.A. nu mai avea dreptul de a convoca, de a prezida ședințele adunării generale a acționarilor a căror nulitate o solicită în prezenta cauză, iar recursul nu suspendă efectele prezentei hotărâri.
În ce privește al doilea aspect, reținut în mod nelegal de către instanța de fond, se referă la faptul că la acea dată reclamanta avea calitatea de acționar, raportat la calitatea de proprietar al acțiunilor aparținând .., așa cum rezultă din toate înscrisurile din dosarul de fond (începând cu fila 229), respectiv din contractele de cesiune, din procesul-verbal de adjudecare, așa cum în mod unilateral a fost reținut de instanța de fond, precum și din contractul de cesiune de acțiuni întocmit. .. avea calitatea de proprietar, fiind înregistrat în registrul acționarilor, fapt ce rezulta din actele de emitere a dreptului de proprietate. Solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.4908 din 13.06.2013, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul București Secția a VI a Civilă a admis excepția lipsei calității de reprezentant al . în ceea ce-l privește pe I. V.; a respins excepția lipsei calității de reprezentant al . în ceea ce o privește pe R. E. și excepția lipsei calității procesuale active a . fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în anularea Hotărârilor AGOA nr.1, AGEA nr.2 și 3 din 28.01.2013 ale societății E. P. SA, formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâta ..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța fondului a reținut că pentru aceeași societate se invocă câte un drept de reprezentare legal, prin raportare la două persoane diferite I. V., respectiv R. E..
Evidențiază judecătorul fondului că I. V. arată în susținerea calității sale de reprezentant legal că a fost desemnat administrator prin Hotărârea nr.2/31.08.2012 a Adunării Generale Extraordinare a acționarilor E. P. SA prin care s-a revocat mandatul fostului administrator R. E..Tribunalul constată că prin sentința civilă nr. 2420/21.03.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a în dosarul nr._/3/2012, invocată de pârâtă prin cealaltă persoană care pretinde că este reprezentat legal, s-a constatat nulitatea hotărârii AGEA a . nr. 2/31.08.2012, hotărâre care nu este încă irevocabilă la data analizării excepției și prin urmare nu produce efectele reglementate de dispozițiilor art.132 alin. ultim 1 din legea nr.31/1991 R cu modificările și completările ulterioare.
În ceea ce o privește pe R. E. tribunalul constată că aceasta a fost desemnată în calitatea de administrator prin Hotărârea nr.2 a Adunării Generale Ordinare a acționarilor E. P. SA, contestată în prezenta cauză.
Având în vedere că aceasta hotărâre este ulterioară celei prin care a fost desemnat administrator I. V., că este menționată în registrul comerțului, după cum rezultă din conținutul Certificatului constatator nr._/25.03.2013 eliberat de ONRC - Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, că nu s-a făcut dovada suspendării efectelor hotărârii AGOA de numire ca administrator a lui R. E. până la data pronunțării în prezenta cauză, tribunalul a admis excepția lipsei calității de reprezentant al . în ceea ce-l privește pe I. V. și a respins excepția lipsei calității de reprezentant al . în ceea ce o privește pe R. E..
Cu privire la fondul cererii se arată că reclamanta B. P. SRL a învestit instanța, în calitate de acționar al societății E. P. SA, cu soluționarea unei acțiuni în anularea Hotărârilor Adunării Generale Ordinare a acționarilor E. P. SA nr.1 și 2, respectiv Hotărârii Adunării Generale Extraordinare nr.3 a acelorași acționari, toate adoptate în ședințele desfășurate în data de 28.01.2013.
A identificat instanța patru motive de nulitate absolută a hotărârilor A. indicate: convocarea ședințelor AGOA și AGEA de către o persoană fără calitate în societatea pârâtă deoarece la data publicării convocării în Monitorul Oficial, 27.12.2012, P. N. nu mai avea calitatea de administrator întrucât Tribunalul București suspendase hotărârea A. prin care acesta fusese numit administrator statutar; prezidarea ședințelor AGO și AGEA a fost făcută de o persoană fără calitate (reclamanta reiterează argumentele expuse în susținerea primului motiv de nelegalitate); acționarii au fost împiedicați să-și exercite dreptul de vot deoarece reprezentanții săi, deși s-au prezentat la ambele date menționate în convocator, la locul stabilit pentru ținerea ședințelor, au fost invitați de dl. P. N. să părăsească locația, acesta solicitând chiar intervenția forțelor de ordine pentru a îndepărta pe reprezentanții Bleindiger; hotărârile au fost adoptate în urma manifestării voinței unei persoane care nu are calitatea de acționar al E. P. SA.
Instanța de fond citează dispozițiile art.132 alin.2 și 3 din legea societăților nr.31/1990. În considerarea mențiunilor înregistrate în registrul comerțului și Registrul acționarilor la 28.01.2013 E. P. SA, potrivit cărora acțiunile societății sunt nominative în formă dematerializată, tribunalul a apreciat că trebuie avute în vedere, la stabilirea calității de acționar, prevederile art.98 alin.2 teza a II-a din legea societăților nr.31/1991R.
Tribunalul reține că societatea reclamantă a dobândit la data de 26.07.2012, prin contractul de vânzare-cumpărare acțiuni încheiat cu numitul Mois G., un număr de 1532 de acțiuni cu o valoare nominală de 0,96 lei fiecare, în sumă totală de 1470,72 lei reprezentând 0,25 % din capitalul social al .. Ulterior, reclamanta a dobândit, conform procesului-verbal de vânzare la licitație publică și dovezii de adjudecare din data de 31.08.2012 eliberată de Biroul executorului judecătoresc T. F. L. în dosarul execuțional nr.17/2002, dreptul de proprietate asupra acțiunilor deținute de R. E. la . –_ de acțiuni.
A constatat judecătorul fondului că pârâta contestă calitatea reclamantei de acționar arătând că la data adoptării hotărârilor contestate aceasta nu era înscrisă în Registrul Acționarilor și nici în Registrul comerțului.
Referitor la Registrul Acționarilor instanța a reținut că în evidențele registrului comerțului este înregistrată, la data de 20.11.2012, mențiunea privind rezilierea contractului cu Depozitarul Central, registrul acționarilor urmând să fie ținut la sediul societății. Coroborând această mențiune cu cererea de ordonanță președințială formulată în contradictoriu și cu pârâta din cauză, obiect al dosarului nr._/3/2012, prin care societatea B. P. SRL solicita ”să se dispună de urgență și fără citarea părților, obligarea pârâtelor la înscrierea . în registrul acționarilor . până la data de 07.09.2012” tribunalul a apreciat că sunt dovedite de către reclamantă susținerile referitoare la refuzul pârâtei, care deține Registrul acționarilor, de a înscrie dreptul de proprietate invocat de aceasta asupra acțiunilor dobândite prin actele anterior menționate.
Tribunalul constată însă că reclamanta nu a făcut dovada continuării demersurilor sale de obligare a societății E. P. SA de a o înscrie în Registrul acționarilor în condițiile în care cererea de ordonanță președințială a fost respinsă de instanța de judecată, nici măcar a faptului că au exercitat calea de atac împotriva acestei hotărâri.
De asemenea tribunalul reține că prin Încheierea nr.259/08.11.2012 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2012 s-a dispus menționarea în registrul comerțului a confirmării administratorului, a procesului-verbal de licitație publică întocmit în dosarul de executare nr.171/2012 de B. T. F. L., a dovezii de adjudecare emise în același dosar de executare și a listei acționarilor ..
Față de situația de fapt reținută și prevederile legale invocate, având în vedere și că reclamanta invocă nulitatea absolută a Hotărârilor adunărilor generale ale acționarilor din 28.01.2012, tribunalul a apreciat că aceasta justifică în cauză calitatea procesuală activă în condițiile art.132 alin.3 din legea societăților.
Instanța de fond a reținut că prin Hotărârea nr. 1/28.01.2013 Adunarea Generală Ordinară a acționarilor . a stabilit următoarele: introducerea acțiunii în răspundere conform art. 155 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale împotriva administratorului I. V. numit prin AGEA nr. 2/31.08.2012; a fost desemnată acționara R. E. ca persoană însărcinată să exercite acțiunea în justiție; s-a luat act de încetarea de drept a mandatului aparent a d-lui I. V., conform art. 155 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 începând cu data adoptării acestei hotărâri, fiindu-i interzis acestuia să exhibe față de terți orice atribuție legată de calitatea de administrator; a fost împuternicită R. E., în vederea îndeplinirii tuturor cerințelor legale și întreprinderii tuturor demersurilor necesare pentru înregistrarea și publicarea hotărârii, a fost autorizată ca în numele și pe seama societății să împuternicească terțe părți, inclusiv avocați, …pentru înregistrarea și publicarea hotărârii.
Prin Hotărârea nr. 2/28.01.2013 Adunarea Generală Ordinară a acționarilor . a stabilit: revocarea din funcția de administrator a domnului P. N.; numirea în funcția de administrator a d-nei R. E.; aprobarea raportului administratorului pentru anul financiar 2012; aprobarea situațiilor financiare încheiate la data de 31.12.2012; aprobarea descărcării de gestiune a foștilor administratori pentru exercițiul financiar 2012. De asemenea, potrivit pct.6 și 7 ale Hotărârii, s-a amânat prezentarea și aprobarea Bugetului de venituri și cheltuieli și a programului de investiții pentru anul 2013 și a fost împuternicită d-na R. E., în vederea îndeplinirii tuturor cerințelor legale și întreprinderii tuturor demersurilor necesare pentru înregistrarea și publicarea hotărârii, a fost autorizată ca în numele și pe seama societății să împuternicească terțe părți, inclusiv avocați, …pentru înregistrarea și publicarea hotărârii, etc.
Prin Hotărârea nr. 3/28.01.2013 AGEA a . a stabilit: schimbarea sediului social în București, ..93R, parter, sector 6; majorarea capitalului social al societății; modalitatea de efectuare a subscrierii; efectuarea vărsămintelor; aprobarea deschiderii procedurii insolvenței; a fost împuternicită d-na R. E., în vederea îndeplinirii tuturor cerințelor legale și întreprinderii tuturor demersurilor necesare pentru înregistrarea și publicarea hotărârii, a fost autorizată ca în numele și pe seama societății să împuternicească terțe părți, inclusiv avocați, …pentru înregistrarea și publicarea hotărârii, etc.
Potrivit Procesului-verbal al Adunărilor generale ale acționarilor . încheiat la data de 27.01.2013 în sala de ședințe din sediul central situat în București, Prelungirea G. nr.93E, ”în urma verificării prezenței acționarilor după Registrul Acționarilor ținut de societate la data de 15.01.2013, data care se consideră data de referință…” s-a constatat prezența acționarilor P. N. și R. E.. Se menționează totodată că ”s-au prezentat un reprezentant convențional pentru ., societate care nu se regăsește pe lista acționarilor și un număr de 5 (cinci) persoane necunoscute, pretinși acționari, care au refuzat…să se legitimeze”. Constatându-se că nu sunt îndeplinite condițiile statutare de cvorum, reglementate și de art.112 și art.113 din legea nr.31/1991 s-a menționat că următoarea ședință va avea loc la 28.01.2013, conform convocatorului publicat în Monitorul Oficial.
Potrivit Proceselor-verbale ale Adunărilor generale ale acționarilor . încheiate la data de 28.01.2013 la ședințe au participat cinci asociați, ., P. N., P. P., P. J. și R. E.. Cu privire la acționarul persoană juridică s-a arătat că nu are drept de vot deoarece, Hotărârea A. E. P. SA nr.2/13.08.2012 prin care se aproba majorarea capitalului social prin conversia datoriilor societății față de ., cu consecința modificării și a structurii asociaților, această din urmă societate dobândind calitatea de acționar majoritar, a fost suspendată irevocabil la 03.12.2012 prin Decizia C. nr.2256R pronunțată în dosarul nr._/3/2012. Hotărârile au fost adoptate cu votul celorlalți acționari. Mai reține instanța că în cuprinsul proceselor verbale de ședință se consemnează prezența unor reprezentanți convenționali ai societății B. P. SRL, societate căreia nu i se recunoaște calitatea de acționar față de împrejurarea că nu este înscrisă în Registrul Acționarilor.
Cu privire la prima critică formulată de reclamantă care vizează încălcarea prevederilor legale referitoare la convocare în sensul că s-a efectuat convocarea de către o persoană fără calitate în societatea pârâtă, deoarece la data publicării convocării în Monitorul Oficial, 27.12.2012, P. N. nu mai avea calitatea de administrator întrucât Tribunalul București suspendase hotărârea A. prin care acesta fusese numit administrator statutar, judecătorul de fond a reținut că P. N. a fost numit în funcția de administrator al societății pârâte prin Hotărârea A. nr. 4/01.11.2012.
S-a reținut de către prima instanță că, într-aevăr, astfel cum susține reclamanta, la data publicării convocării în Monitorul Oficial, 27.12.2012, prin sentința civilă nr._ pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Comercială la data de 07.12.2012, în dosarul nr._/3/2012 se dispusese admiterea cererii de ordonanță președințială formulată de aceeași reclamantă . și suspendarea executării Hotărârii A. nr. 4/01.11.2012 până la data soluționării irevocabile a acțiunii în anulare promovată împotriva Hotărârii menționate, ce forma obiectul dosarului nr._/3/2012 al aceleiași instanțe. La 21.12.2012 au fost menționate în registrul comerțului atât sentința civilă nr._/07.12.2012, cât și un certificat de grefă potrivit căruia împotriva acestei hotărâri judecătorești formulase recurs, la data de 14.12.2012, E. P. SRL. Recursul a fost respins ca nefondat la 05.03.2013. Nulitatea absolută a Hotărârii A. nr. 4/01.11.2012 a fost dispusă prin hotărârea pronunțată în dosarul nr._/3/2012 la data de 25.03.2013.
Instanța a invocat dispozițiile art.132 alin. ultim și a arătat că numai hotărârea irevocabilă de anulare este opozabilă tuturor acționarilor, de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial.
Constată tribunalul că la data convocării, respectiv la data ținerii Hotărârilor AGOA și AGEA contestate nici sentința de suspendare a Hotărârii A. nr. 4/01.11.2012 și nici sentința de anulare a Hotărârii A. nr. 4/01.11.2012 nu erau irevocabile.
Se arată de către instanță că în susținerea celei de-a doua critici, prezidarea ședințelor AGO și AGEA a fost făcută de o persoană fără calitate, reclamanta reiterează argumentele expuse în susținerea primului motiv de nelegalitate.
A apreciat instanța că se impune a se sublinia că, la data ținerii adunărilor generale criticate prin cererea pendinte, acționariatul . era contestat, reclamanta susținând că deținea calitatea de acționar majoritar urmare a adjudecării, la 31.08.2012, a tuturor acțiunilor fostului asociat majoritar R. E..
Cu privire la cea de-a treia critică adusă de reclamantă Hotărârilor AGOA și AGEA din 28.01.2012, se arată că aduce în discuție calitatea de acționar, reclamanta susținând că a fost împiedicată să își exercite dreptul de vot deoarece reprezentanții săi, deși s-au prezentat la ambele date menționate în convocator, la locul stabilit pentru ținerea ședințelor, au fost invitați de dl. P. N. să părăsească locația, acesta solicitând chiar intervenția forțelor de ordine pentru a îndepărta pe reprezentanții Bleindiger. Tribunalul constată că reclamanta nu a făcut dovada că la data de 28.01.2012 era înscrisă în Registrul acționarilor societății pârâte, situație imputabilă acesteia în condițiile în care nu a continuat demersurile juridice începute pentru clarificarea statutului său.
Chiar admițând că reclamanta are calitatea de acționar în temeiul dovezii de adjudecare din data de 31.08.2012 eliberată de Biroul executorului judecătoresc T. F. L. în dosarul execuțional nr.17/2002, care ține loc de titlu de proprietate conform art.447 alin.3 din Codul de procedură civilă, tribunalul constată că aceasta nu a probat în cauză că ar fi respectat condițiile de participare menționate în Convocatorul publicat în Monitorul Oficial nr. 5372/27.12.2012, potrivit cărora reprezentarea acționarului putea fi făcută doar de un alt acționar iar mandatul trebuia să fie depus la secretariatul A. cel mai târziu până la 15 ianuarie 2013, ora 10.00, la registratura . sau pe cele reglementate de art.125 din legea nr.31/1991R, respectiv că a depus procura de reprezentare până la data de referință menționată în convocator sau cel puțin cu 48 ore înainte de adunare, conform alineatului 3 din norma legală invocată.
Având în vedere considerentele expuse și sancțiunea prevăzută de art.125 alin.3 din legea nr.31/1991R (pierderea exercițiului dreptului de vot în acea adunare) tribunalul a înlăturat ca neîntemeiată critica analizată.
Cu referire la ultima critică, potrivit cu care hotărârile au fost adoptate în urma manifestării voinței unei persoane care nu are calitatea de acționar al E. P. SA, Tribunalul reține că Hotărârea A. E. P. SA nr.2/13.08.2012 prin care se aproba majorarea capitalului social prin conversia datoriilor societății față de ., cu consecința modificării și a structurii asociaților, această din urmă societate dobândind calitatea de acționar majoritar, a fost suspendată irevocabil la 03.12.2012 prin Decizia C. nr.2256R pronunțată în dosarul nr._/3/2012. Aceste aspecte au fost consemnate în procesul-verbal al ședințelor din 28.01.2013 în care s-a menționat prezența acționarului persoană juridică și totodată și faptul că nu are drept de vot. Având în vedere că reclamanta nu a invocat și nici nu a administrat dovezi în raport de care să se poată stabili că nici celelalte persoane participante la adunările generale nu au calitatea de acționar, tribunalul respins critica referitoare la exercitarea dreptului de vot de persoane fără calitate.
Critica reclamantei prin care invocă nelegalitatea Hotărârilor A. 1,2,3 deoarece au fost adoptate cu votul acționarilor care nu dețin ponderea necesară în capitalul social al societății nu a fost analizată de instanță cu motivarea că aceasta a fost formulată pentru prima dată, verbal, în ședința publică de la 06.06.2013, în cadrul concluziilor pe fondul cauzei.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs.. prin care a solicitat modificarea in tot a sentinței atacate, iar pe cale de consecința admiterea cererii, cu obligarea intimatei pârâte la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii sale recurenta a arătat obiectul cererii sale introductive și a evidențiat că, sub un prim aspect instanța de fond in mod nelegal a reținut in considerentele hotărârii atacate ca la data convocării, respective la data " tinerii hotărârilor " AGOA si AGEA contestate, nici sentința de suspendare a hotărârii A. nr .4 din 01.11.2012 si nici sentința de anulare a acesteia nu erau irevocabile.
În opinia recurentei, nelegalitatea hotărârii atacate rezida din aceea ca, calea de atac de reformare a recursului nu suspenda punerea in executare a hotărârii atacate, cu excepția a doua situații, respectiv atunci când obiectul litigiului îl constituie demolarea de construcții sau ridicarea unor plantații sau a altor lucrări prinse de sol, respectiv când partea a solicitat suspendarea punerii in executare a hotărârii iar instanța a admis cererea, ceea ce in speța nu este cazul întrucât nici una din aceste condiții nu a fost îndeplinita ( art.300 C.p.c ).
De asemenea, instanța de fond a si reținut ca in speța s-a efectuat convocarea de către o persoana fără calitate in ., deoarece la data publicării convocării in MO din 27.12.2012 (filele 111,112 dosar fond), P. N. nu mai avea calitatea de administrator întrucât Tribunalul București suspendase hotărârea A. prin care acesta fusese numit administrator statutar.
Se concluzionează că, sub acest aspect, hotărârea atacata este vădit nelegala întrucât convocarea s-a realizat de către o persoana care nu mai avea calitatea de administrator, fapt care reiese fără echivoc din sentința civila nr._ pronunțata de Tribunalul București Secția a VI a comercial, la data de 07.12.2012, in dos._/3/2012, soluție pronunțata anterior publicării convocării din 27.12.2012, iar suspendarea punerii in executare a sentinței mai sus menționate nu operează prin simpla declarare a recursului fără a fi îndeplinite vreuna dintre condițiile de suspendare a efectelor sentinței, condiții mai sus menționate.
Se arată că motivarea instanței de fond in ce privește a doua critica formulata, aceasta in mod nelegal a reținut aceeași motivare pe care a dat-o cu privire la prima critica, deoarece recursul declarat împotriva sentinței civila nr,_ pronunțata de Tribunalul București Secția a VI a comerciala, la data de 07.12.2012, in dos._/3/2012, nu suspenda punerea in executare a acestei sentințe.
In ceea ce privește motivarea instanței de fond cu privire la cea de-a treia critica se apreciază că în mod nelegal a reținut ca reclamanta nu a făcut dovada ca la data de 28.01,2012, era înscrisa in Registrul Acționarilor societății parate, deoarece calitatea de acționar rezulta din cadrul dovezii de adjudecare din data de 31.08.2012 eliberat de B. T. F., care tine loc de titlu de proprietate conform art.447 alin. 3 din C.p.c., act care prin natura sa juridica face dovada incontestabila a dreptului de proprietate asupra acțiunilor, dar si a opozabilității fata de terți.
Totodată nici motivarea reținuta de prima instanța cu privire la faptul ca in cauza ar fi incidența sancțiunea prev. de art. 125 alin 3 din L.31/1991 nu este legala intrucat o nulitate absoluta nu poate fi acoperita in nici o modalitate, cu atât mai mult cu cat dreptul de reprezentare a fost știrbit tocmai prin modalitățile nelegale de tinere a AGOE si AGEA atacate.
Sub un ultim aspect, se arată că instanța de fond a reținut in mod nelegal ca deși hotărârea A. nr.2 din 13.08.2012. a fost suspendata irevocabil la data de 03.12.2012, prin decizia C. nr.2256R pronunțata in dosarul_/3/2012, in PV al ședințelor din 28.01.2012 s-au menționat doar aceste aspecte precum si prezenta acționarului persoana juridica care nu avea drept de vot.
Nelegalitatea hotărârilor A. nr.1, 2 si 3 rezida, în opinia recurentei reclamante, chiar din faptul ca acestea au fost adoptate cu votul acționarilor care nu dețineau ponderea necesara din capitalul social al intimatei, acest aspect nefiind formulat doar verbal ci reieșind in mod evident si indubitabil din faptul ca s-a susținut in scris ca hotărârile atacate au fost adoptate in urma manifestării voinței unor persoane care nu aveau calitate de acționar al intimatei nominalizând in acest sens, in mod expliciții pe . SRL.
In drept au fost invocate dispozițiile art. art.303, 304 ind.1 si urm. C..
La data de 24.09.2014 a fost înregistrată la dosarul cauzei întâmpinarea formulată de . prin care s-a solicitat respingerea recursului declarat de recurenta . ca nefondat și menținerea Sentinței 4908 pronunțata la data de 13.06.2013 de Tribunalul București Secția a VI a Civila in dosarul nr._ ca fiind temeinica si legala.
Se susține de intimata-pârâtă că afirmațiile pe care reclamanta le face în cuprinsul cererii de recurs sunt neadevărate si neîntemeiate, denaturând situația reală si nefiind susținute de vreun suport probator.
Se evidențiază că ședința A. din 28.01.2013 a fost legal convocată, convocarea fiind făcută de administratorul legal al societății, înscris la Registrul Comerțului si publicată în Monitorul Oficial - Partea a IV a, la 27.12.2012 cu ordinea de zi detaliata. In raporturile cu terții, societatea este angajata prin actele reprezentanților săi (administratorii), iar aceasta nu poate invoca fata de un terț numirea în funcția de administrator a unei alte persoane câtă vreme aceasta numire nu a fost înregistrata în Registrul Comerțului spre a-i asigura opozabilitatea fata de terți.
Astfel, având in vedere ca dl. P. N. figura înscris in Registrul Comerțului ca administrator al societății E. P. SA, la data efectuării convocării Adunării Generale Ordinare si Extraordinare a Acționarilor pentru data de 27.01.2013/28.01.2013, si faptul ca Sentința pronunțata de Tribunalul București Secția a VI a Civila in dosarul nr._/3/2012, nu era irevocabila la data efectuării convocării si prezidarii ședinței, acesta a reprezentat in mod legal societatea E. P. SA.
Cat privește invocarea de către reclamanta ca aceasta convocare a fost făcuta de o persoana fără calitatea in societate, se arată că la momentul efectuării convocării reprezentantul legal al societății era dl P. N.. Obligația convocării Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor S.C. E. P. S.A. revine, conform dispozițiilor Actului Constitutiv, administratorului unic în condițiile și prin modalitățile procedurale expres prevăzute în Actul Constitutiv. Ca atare, prezidarea si secretariatul A. din 28.01.2013 au fost legal asigurate, iar convocarea acționarilor legal făcută, în contradicție cu cele susținute de recurenta- reclamantă.
Se arată de către intimată că pentru prima convocare din data de 27.01.2013 nu a fost realizat cvorumul necesar pentru valabilitatea lucrărilor adunării generale, precum si cele de majoritate necesare, la sediul societății prezentandu-se si reclamanta care nu deține calitatea de acționar la . si alte patru persoane care au refuzat sa se legitimeze (aspect ce rezulta si din procesul verbal din data de 27.01.2013 depus la dosar de către reclamanta) pentru a se putea verifica calitatea de acționar a acestora si daca sunt înscriși in Registrul Acționarilor.
Cu privire la ședința din data de 28.01.2013, se susține că este neîntemeiata susținerea reclamantei ca a fost împiedicata sa isi exercite dreptul de vot, in condițiile in care reclamanta nu deține calitatea de acționar al E. P. SA, pe rolul instanțelor de judecata aflându-se mai multe litigii in acest sens.
Se precizează de către intimată că . nu este acționarul legal al ., nefiind înscrisă nici în Registrul Acționarilor, nici la Oficiul Registrului Comerțului, iar pretinsa dobândire a acțiunilor societății de către reclamantă fiind în realitate o manoperă frauduloasă, contestată si nerecunoscută irevocabil de instanța de judecata.
Cu privire la sentința pronunțata de Tribunalul București in dosarul nr._/2012, se învederează că nu este irevocabila, împotriva acesteia fiind formulat recurs, inregistrat pe rolul Curții de Apel București, iar la termenul din data de 05.02.2013 judecarea recursului a fost suspendat in temeiul art.244 pct.1 Cpr.civ.
Se arată că pe de altă parte, chiar modalitatea de prezentare a acestui iluzoriu acționar la ședința Adunării Generale din 27-28.02.2013 a fost una ilegala, in condițiile in care reclamanta s-a prezentat la o astfel de ședința prin intermediul unui avocat, contravenind atât dispozițiilor legale, cat si prevederilor exprese ale convocatorului publicat.
Sunt invocate dispozițiile art.125 alin. 3 din Legea 31/1990 și se arată că prin convocatorul publicat s-a statuat cu privire la participarea prin mandatar la ședința A., în sensul reprezentării unui acționar doar prin alt acționar, mandatul urmând a fi depus la secretariatul A. cel mai târziu pana la 15 ianuarie 2013. Totodată, exercițiul dreptului de vot se face pe baza de procura speciala, fiecare acționar având dreptul de a reprezenta si de a fi reprezentat in cadrul adunărilor generale ale acționarilor conform normei de reprezentare stabilita prin actul constitutiv si conform art. 125 din Legea 31/1990.
Accesul la ședința adunării generale se face numai după ce o comisie din doua persoane numite de președinte verifica legalitatea participării la adunarea generala pe baza listelor de procuri speciale validate. Se arată că atât reclamanta cat si ceilalți acționari cunoșteau procedura prin care trebuia exercitat dreptul de vot Ia adunările din 27._ respectiv 28.01.2013.
Potrivit convocatorului pentru ședința adunării din 27.01.2013 respectiv 28.01.2013 acționarii au fost informați asupra modalității de participare, parata respectând întocmai dispozițiile actului constitutiv si dispozițiile Legii 31/1990.
La ședința din data de 28.01.2013 s-a permis accesul in sala in care se desfășura adunarea generala doar acționarilor înscriși in Registrul Acționarilor si reprezentanților acționarilor care au respectata procedura de depunere a mandatelor/procurilor in original la sediul societății. Sancțiunea nedepunerii in termen a procurilor in original, mai exact a unui exemplar original, consta in interzicerea exercitării dreptului de vot a acționarilor in cauza, prin mandatarul desemnat. Prin urmare este evident ca toate susținerile recurentei-reclamantei sunt neîntemeiate si in dezacord cu realitatea faptica.
Se arată că instanța de fonda reținut in mod corect ca reclamanta nu a făcut dovada ca Ia data de 28.01.2013 era înscrisa in Registrul Acționarilor. . nu deține calitatea de acționar al ., nefiind înscrisa nici în Registrul Acționarilor societății, nici la Oficiul Registrului Comerțului, iar pretinsa dobândire a acțiunilor societății de către aceasta fiind în realitate o manoperă frauduloasă, contestată si nerecunoscută irevocabil de instanța de judecata. Astfel, . nu are un interes legitim și legal recunoscut, care sa fie aparat in prezenta cauza, iar admiterea recursului si anularea Hotărârilor A. adoptate de acționarii legali, așa cum solicita, recurenta B. ar deschide câmp liber pentru fraudarea intereselor societății E. P. SA si devalizării patrimoniului acesteia. F. de precizările reclamantei -recurente, făcute in cererea de chemare in judecata si in cererea de recurs, referitoare la creanța „certa, lichida si exigibila in valoare de 2.500.000 ici", rezultând din contractul de cesiune de creanța încheiat intre reclamanta si .., prin care a fost cesionata creanța in valoare de 2.500.000 Iei către aceasta, rezultând din titlu executoriu reprezentat de Ordonanța nr.4423/11.06.2012 pronunțata de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._, se învederează că, deși nu face obiectul dedus judecații in prezenta cauza, in raport de precizările reclamantei, ca aceasta Ordonanța a fost data cu încălcarea grava a normelor de competenta materiala, fiind anulata irevocabil prin Sentința pronunțata la data de 17.10.2013 de Judecătoria Sibiu in dosarul nr._ .
Se susține că recurenta reclamantă, deși arata in motivele cererii de chemare in judecata ca a „devenit acționar majoritar" prin executarea silita a acțiunilor deținute de R. E. in baza creanței care face obiectul contractului de cesiune încheiat cu ., omite intenționat sa precizeze ca acest contract de cesiune a fost reziliat prin acordul părților inca din data de 27.12.2012.
Or, reclamanta deși a reziliat acest contract înca din data de 27.12.2012, în cererea de chemare in judecata formulata in prezenta cauza la data de 29.01.2013, arata ca a adjudecat acțiunile la data de 31.08.2012 in baza unei creanțe, „certa, lichida si exigibila in valoare de 2.500.000 lei", rezultând din contractul de cesiune de creanța încheiat cu ., făcând abuz de drept procedural prin exercitarea cu rea-credința a drepturilor procesuale având ca scop șicanarea pârâtei si ducerea in eroare a instanței de judecata.
Se precizează ca deși pe rolul Judecătoriei Sibiu figura înregistrat dosarul nr._ înregistrat la data de 28.06.2012 având ca obiect cererea în anulare, formulata de R. E., in temeiul OUG 119/2007, împotriva Ordonanței NR. 4423/11.06.2012 (ce a făcut obiectul contractului de cesiune de creanța încheiat cu .) pronunțata de Judecătoria Sibiu in dosarul nr._ si aceasta nu era irevocabila, Ia data de 03.08.2012 in dosarul nr._ a fost admisa cererea de încuviințarea a executării silite împotriva "debitoarei R. E." in baza "titlului executoriu reprezentat" de Ordonanța 4423/11.06.2012, instanța reținând in mod eronat ca aceasta este "irevocabila". Se menționează că in baza Ordonanței 4423/11.06.2012, pronunțata de Judecătoria Sibiu in dosarul nr._, a mai fost formulata o cerere de încuviințare a executării silite, înregistrata pe rolul Judecătoriei Sibiu la data de 17.07.2012 sub nr._ si soluționat la data de 27.07.2012, instanța retinand ca Ordonanța 4423/11.06,2012 nu constituie titlu executoriu, nefiind irevocabila.
Se evidențiază împrejurarea potrivit căreia creanța cumpărata de . prin contractul de cesiune a făcut temeiul executării silite efectuata in dosarul executional nr. 174/2012 al B. T. F. L., in urma căruia, Ia data de 31.08.2012 au fost executate silit acțiunile lui R. E. la ., cu încălcarea grava a dispozițiilor legale specifice care confereau caracter de titlu executoriu doar unei ordonanțe de plata irevocabile. Ori, Ia momentul executării silite, respectiv 31.08.2012, Ordonanța 4423/11.06.2012 pronunțata de Judecătoria Sibiu in dosarul nr._, nu era irevocabila, fiind atacata cu cerere in anulare de către debitoarea R. E..
Mai mult, prin Sentința pronunțata la data de 17.10.2013 de Judecătoria Sibiu in dosarul nr._ . cererea in anulare a fost admisa. Ordonanța nr. 4423/11.06.2012 pronunțata in dosarul nr._ de Judecătoria Sibiu, fiind anulata irevocabil, iar contractul de cesiune de creanța încheiat intre reclamanta si . având ca obiect creanța in valoare de 2.SOO.QQO lei. reprezentata de Ordonanța nr.4423/11.06.2012 pronunțata de Judecătoria Sibiu in dosarul nr.603n/306/2012 a fost reziliat de comun acord inca din 27.12.2012.
Or, recurenta BLE1DINGER P. SRL isi justifica interesul in formularea numeroaselor cereri formulate împotriva . (in cele peste 200 de dosare aflate pe rolul instanțelor din București si aproximativ 60-70 de dosare aflate pe roiul instanțelor din Sibiu), arătând ca a adjudecat la data de 31.08.2012 in baza unei creanțe. „certa, lichida si exigibila in valoare de 2.500.000 Iei", rezultând din contractul de cesiune de creanța încheiat cu ., reprezentata de Ordonanța nr.4423/11.06.2012 pronunțata de Judecătoria Sibiu in dosarul nr._ .
Susține intimata că va depune înscrisuri cu privire la contractul de cesiune încheiat intre . si NEVIRO SRL, care a fost reziliat inca din 27.12.2012.
Se arată că in numele societății E. P. SA au fost formulate tot felul de cereri de modificare a actului constitutiv al societății, care au avut drept scop înstrăinarea tuturor bunurilor mobile si imobile ale societății .. Se susține că în prezent societatea se afla in imposibilitate de a-și desfășura activitatea, datorita devalizării totale a patrimoniului societății de către pretinsul acționar . si pretinsul administrator I. V. prin transferarea ilegala tocmai către . a tuturor bunurilor mobile si imobile ale societății E. P. SA.
Se evidențiază ca toate Hotărârile adoptate de acest iluzoriu acționar in numele societății E. P. SA au fost anulate de către instanțele de judecata.
Cu privire la Sentința pronunțata de Tribunalul București in dosarul nr._/3/2012, Ia care face referire reclamanta, se învederează că nu este irevocabila, împotriva acesteia fiind formulat recurs, înregistrat pe rolul Curții de Apel București.
De asemenea, cesiunea pretinsa a fi operat prin contractul din data de 26.07.2012 încheiat cu Mois G., nu a operat înregistrarea de drept, cesiunea putandu-si produce efecte potrivit dispozițiilor legale si statutare precizate mai sus numai prin semnarea si operarea acesteia in registrul acționarilor, cu respectarea cumulativa a acestor dispoziții legale si statutare. Astfel, titlurile cu care se pretinde ca s-a dobândit calitatea de acționar al . Ia E. P. SA, nu au nici măcar aparenta de legalitate in condițiile in care pretinsa cesiune intre aceasta si MOIS G. s-a semnat cu încălcarea dispozitiilor legale si statutare referitoare Ia dreptul de preferința al acționarilor interni la vânzarea acțiunilor in societățile de tip închis, si cat timp intervenienta-intimata nu a probat dobândirea calității de acționar prin efectuarea înregistrărilor legale (prevăzute de art. 98 din legea nr. 31/1990) ai statutare( Cap. VII din Actul constitutiv) in Registrul Acționarilor si abia ulterior la Registrul Comerțului.
Se cere instanței să observe că recurenta-reclamanta . nu a făcut nici un demers legal de înregistrare ca acționar la . ci a ales sa creeze confuzie și haos prin formularea abuziva a unor cereri in numele societății, de modificarea a actului constitutiv în baza unor Hotărâri A. adoptate in mod ilegal, Hotărâri anulate in totalitate de instanțele de judecata.
Consideră intimata ca aspectele învederate de către recurenta sunt neîntemeiate, in condițiile in care hotărârea primei instanțe este temeinica si legala, instanța observând in mod just si temeinic, ca aceasta nu a făcut dovada ca la data de 28.01.2013 era înscrisa in Registrul Acționarilor.
În ceea ce privește pe lonită V., se arată în esență că acesta, arogându-si în mod ilegal calitatea de administrator al ., a încheiat mai multe acte si operațiuni comerciale în numele societății, în mod ilegal si în frauda evidenta a patrimoniului societății si a acționarilor legali ai acesteia.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs, în limitele sesizării sale, dar și în raport de dispozițiile art.3041 din Codul de procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Constată instanța de control judiciar că o primă critică formulată de către reclamanta recurentă vizează nelegalitatea hotărârii instanței de fond față de reținerea în considerente a împrejurării potrivit cu care, la data convocării și la data adunărilor ale căror hotărâri sunt contestate, sentința de suspendare a hotărârii A. nr.4 din 01.11.2012 și sentința de anulare a acesteia nu erau irevocabile.
Cu referire la această critică Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art.117 alin.1 din Legea nr.31/1990 adunarea generală este convocată de consiliul de administrație, respectiv de directorat, ori de câte ori este necesar. În aceste context, instanța de control judiciar observă că tribunalul a reținut în mod corect situația de fapt constând în aceea că P. N. a fost numit în funcția de administrator al societății pârâte prin hotărârea A. nr.4/01.11.2012; prin sentința civilă nr._ pronunțată de Tribunalul București Secția a VI a Civilă la data de 7.12.2012 a fost admisă cererea de ordonanță președințială și a fost suspendată executarea hotărârii A. nr.4/1.11.2012 până la data soluționării irevocabile a acțiunii în anulare promovată împotriva hotărârii menționate, iar la data de 21.12.2012 au fost menționate în registrul comerțului atât sentința civilă nr._, cât și un certificat de grefă potrivit căruia împotriva acestei hotărâri judecătorești se formulase recurs.
În raport de această situație de fapt Curtea concluzionează că atât la data convocării prin publicare în Monitorul Oficial, 27.11.2012, dar și la momentul ținerii Adunărilor Acționarilor ale căror hotărâri se cer a fi anulate, efectele hotărârii A. din 1.11.2012 prin care P. N. fusese numit administrator erau suspendate.
Deși aceste premise au fost reținute în mod corect de către instanța de fond, Curtea constată că în mod netemeinic judecătorul a apreciat că efectele nemijlocite ale sentinței de suspendare nu pot fi recunoscute în raport de dispozițiile art.132 alin. ultim din Legea nr.31/1990. Se face o confuzie ce nu poate fi primită între opozabilitatea hotărârii de anulare și caracterul executoriu al sentinței de suspendare a efectelor hotărârii A.; or, prin stipularea în mod expres în cadrul art.133 din Legea nr.31/1990 a posibilității de a cere, pe calea ordonanței președințiale, suspendarea hotărârii A., legiuitorul a înțeles să protejeze interesele persoanelor prejudiciate de efectele unei hotărâri aparent nelegale până la soluționarea în mod irevocabil a acțiunii în anulare. În acest context, negarea caracterului executoriu al sentinței nr._ din 7.12.2012 prin raportare la conținutul art.132 alin. ultim din Legea nr.31/1990 reprezintă o aplicare greșită a legii, în înțelesul art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă. Curtea opinează că nu pot fi primite apărările intimatei pârâte în sensul că la cele două date P. N. figura în evidențele Registrului Comerțului ca administrator deoarece această împrejurare nu este de natură să înfrângă efectele executorii ale sentinței de suspendare.
D. urmare, Curtea constată că atât la data convocării, cât și la data prezidării celor două adunări generale ale acționarilor, numitul P. N. nu putea exercita atribuțiile de administrator statutar, astfel încât au fost încălcate normele societare privitoare la convocarea adunărilor; pe cale de consecință, hotărârile adoptate sunt lovite de nulitate absolută, astfel încât, în raport de conținutul dispozițiilor art.312 alin.1 și 3, art.304 pct.9 Cod procedură civilă și în aplicarea dispozițiilor art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990, instanța de control judiciar va admite recursul, va modifica în parte sentința atacată în sensul admiterii cererii reclamantei și constatării nulității absolute a hotărârii Adunării Generale ordinare a acționarilor . nr. 1/28.01.2013, a hotărârii Adunării Generale ordinare a acționarilor . nr. 2/28.01.2013 și a hotărârii Adunării Generale extraordinare a acționarilor . nr. 3/28.01.2013.
Cu privire la cel de al doilea motiv de recurs, Curtea evidențiază că raționamentul instanței de fond a avut la bază aceeași interpretare și aplicare a normelor legale cuprinse în art.132 alin. ultim din Legea nr.31/1990. În acest context, și din această perspectivă criticile recurentei sunt întemeiate și susțin soluția de admitere a cererii introductive.
În ceea ce privește cea de a treia critică adusă hotărârii instanței de fond pe calea recursului, referitoare la împiedicarea acționarilor să participe la ședințe și să își exercite dreptul de vot, Curtea constată că recurenta reclamantă nu a probat, nici în cadrul căii de atac, împrejurarea că la momentul celor două adunări persoanele care au încercat să participe la ședințe în numele acționarului . au făcut dovada calității lor de reprezentant în condițiile art.125 din Legea nr.31/1991. Contrar celor evidențiate de reclamantă, instanța a analizat neregularitatea invocată și din perspectiva probării calității de acționar. În cauză nu s-a reținut o acoperire a cauzei de nulitate, așa cum se susține prin motivul de recurs, ci s-a avut în vedere necesitatea probării calității de reprezentant pentru exercitarea, în mod valabil, a dreptului de vot. În aceste condiții, Curtea constată că, din această perspectivă, critica recurentei este nefondată.
Cu referire la cel de al patrulea motiv de recurs, Curtea subliniază că și în ceea ce privește criticile raportate la dreptul de vot exercitat de TRASEUROPA COMMDITIES SRL reclamanta pornește de la prezumția că această persoană juridică a votat în cadrul adunărilor. Or, din cercetarea procesului verbal al adunării (fila 81 și urm. dosar fond), rezultă nemijlocit că reprezentantului . nu i s-a permis să voteze, tocmai ca efect al deciziei civile nr.2256R din 3.12.2012; prin urmare, ipoteza valorificată de către parte este eronată, iar hotărârile analizate nu au fost adoptate în urma manifestării voinței acestei persoane juridice. În aceste condiții, acest motiv de recurs este nefondat și nu va fi însușit de către instanța de control judiciar.
Pentru toate argumentele expuse Curtea, în temeiul art.312 alin.1 și 3, art.304 pct.9 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica în parte sentința atacată în sensul admiterii cererii reclamantei și constatării nulității absolute a hotărârii Adunării Generale ordinare a acționarilor . nr. 1/28.01.2013, a hotărârii Adunării Generale ordinare a acționarilor . nr. 2/28.01.2013 și a hotărârii Adunării Generale extraordinare a acționarilor . nr. 3/28.01.2013. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
În considerarea dispozițiilor art.274 din codul de procedură civilă și reținând culpa procesuală a intimatei pârâte, Curtea va admite cererea recurentei și va obliga partea căzută în pretenții la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar, în cuantum de 54,8 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta-reclamantă S.C. B. S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 4908 din data de 13.06.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. E. P. S.A.
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că:
Admite cererea reclamantei.
Constată nulitatea absolută a hotărârii Adunării Generale ordinare a acționarilor . nr. 1/28.01.2013, a hotărârii Adunării Generale ordinare a acționarilor . nr. 2/28.01.2013 și a hotărârii Adunării Generale extraordinare a acționarilor . nr. 3/28.01.2013.
Dispune menționarea în Registrul Comerțului și publicarea în Monitorul Oficial a prezentei hotărâri.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă pârâta-intimată . la plata către recurenta-reclamantă .. a sumei de 54,8 lei cheltuieli de judecată în fond și recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, A. M. G. M. M. A. A.
GREFIER,
S. I. S.
Red. AMG/2ex./02.02.2015
Jud. Fond P. R.
Tribunalul București Secția a VI-a Civilă
| ← Radiere. Decizia nr. 723/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretenţii. Decizia nr. 306/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
