Alte cereri. Decizia nr. 662/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii comerciale / 2014

Decizia nr. 662/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-09-2014 în dosarul nr. 39788/3/2010

Dosar nr._ (Număr intern 943/2014)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr.662/2014

Ședința publică de la 18 Septembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE P. P.

Judecător E.-S. R.

Grefier E.-R. L.

***********

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului formulat de pârâta-reclamantă C. NAȚIONALĂ "AEROPORTURI BUCUREȘTI" SA împotriva Sentinței civile nr.6962/05.12.2013, pronunțată de Secția a VI-a Civilă a Tribunalului București în dosarul nr._ având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu intimata reclamantă-pârâtă ..

Dezbaterile în apel au avut loc în cadrul ședinței publice din data de 16.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera în baza art.260 Cod procedură civilă și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii sau note scrise la solicitarea apelantei, a amânat pronunțarea în cauză pentru data de astăzi, 18.09.2014, când a decis următoarele.

CURTEA

Asupra apelului de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București secția a VI-a civilă la data de 19.08.2010 reclamanta G. M. S.A. a chemat în judecată pe pârâta C. Națională „Aeroporturi București” – S.A. pentru ca prin hotărârea pe care o va pronunța, instanța să dispună obligarea pârâtei CNAB la plata către reclamantă a sumei totale de 396.661,47 EUR, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea de către CNAB a prevederilor contractului de asociere în participațiune, încheiat între C.N. „Aeroportul International Henri C.-București” S.A. (fosta CNAB) și G. M. S.A. la data de 27.08.2001, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii se arată următoarele:

Între părți au fost stabilite raporturi juridice contractuale comerciale, conform contractului de asociere în participațiune nr. 11.595 încheiat între C. Națională Aeroportul Internațional Henri C.-București S.A. și G. M. S.A. la data de 27.08.2001, având drept obiect realizarea în comun a amenajării spațiilor de publicitate și reclamă din incinta Aeroportului Internațional Henri C. (Otopeni), în scopul exploatării comerciale a acestor spații prin prestarea de servicii privind afișarea de publicitate și reclamă (art. 2-3 din Contractul de Asociere). Aportul părților contractante este prevăzut de art. 3 din Contract, respectiv pârâta CNAB participând cu dreptul său de folosință asupra spațiilor din incinta aeroportului destinate activităților de publicitate și reclamă, iar G. M. participând cu contravaloarea investițiilor ce urmau a se realiza, inclusiv cu know-how, personal specializat și toate celelalte elemente necesare prestării serviciilor sus-menționate.

Durata Contractului de Asociere, stabilită inițial la 5 ani de prevederile art. 6.1 din acesta, a fost prelungită prin actul adițional nr. 3 la Contract, înregistrat sub nr. 123/13.10.2004 de către pârâta CNAB, părțile agreând, prin prevederile art. II al acestuia și în conformitate cu Hotărârea Consiliului de Administrație al pârâtei CNAB nr. 7/_, prelungirea valabilității Contractului de Asociere până la data de 26.08.2010.

Fapta ilicită a CNAB constă în împrejurarea că, ulterior datei de 29.09.2009, CNAB a refuzat, în mod abuziv, nejustificat și netemeinic să mai semneze contractele tripartite de prestări servicii de reclamă și publicitate (conform practicii consacrate a părților) cu Clienții aduse de G. M., obstrucționând astfel până la blocaj derularea normală a Contractului de Asociere, ignorând prevederile art. A.3. din contractele de reclamă, respectiv ale art. 4.3 din Contractul de Asociere.

Motivul blocajului contractual impus reclamantei în mod unilateral de către pârâta CNAB îl constituie încercarea acesteia, abuzivă și contrară intereselor legitime ale G. M., de a încheia prematur, de facto, parteneriatul cu aceasta, deși pârâta CNAB a încercat să acrediteze ideea că există disfuncționalități contractuale imputabile G. M. care ar justifica blocajul contractual impus de CNAB. În pofida încercărilor susținute ale G. M. de deblocare a situației și a executării Contractului de Asociere, în vederea exploatării comerciale a spațiilor din aeroport și a realizării obiectivelor comune ale părților, pârâta CNAB a procedat în perioada oct. 2009 – aug. 2010 la ignorarea solicitărilor legitime ale reclamantei, menținând blocajul contractual, deși, pe de altă parte, clienții (sau, mai bine zis, foștii clienți) continuau să fie afișați în aeroport prin intermediul altor companii concurente reclamantei, dar agreate de CNAB și mai ales de Departamentul Marketing al acesteia.

Ulterior concilierii directe și schimbului de adrese și notificări, la data de 04 august 2010 (deci cu 22 de zile înainte de data ajungerii la termen a Contractului de Asociere – 26.08.2010), pârâta CNAB a adresat reclamantei Notificarea nr. 75/DMK, emisă de Departamentul Marketing, prin care s-a notificat rezilierea Contractului de Asociere pentru pretinsa nerespectare de către G. M. a prevederilor contractuale și a obligațiilor ce îi incumbau. În lipsa din Contract a unui pact comisoriu care să prevadă expres și neechivoc că acesta era mijlocul juridic potrivit intențiilor CNAB, notificarea respectivă de reziliere rămâne lipsită de orice efect juridic, așa cum i-a comunicat reclamanta pârâtei prin adresa înregistrată la CNAB cu nr.5655 din 05 august 2010.

Prin fapta sa, care vădește astfel un pronunțat caracter ilicit, CNAB a încălcat atât prevederile contractuale din Capitolul 5.1 – Obligațiile CNAB, cât și clauzele acestuia privind obligațiile generale ce-i reveneau în vederea desfășurării normale a contractului, a realizării obiectului său și a atingerii scopului său legitim. Mai mult decât atât, prin atitudinea pasivă exhibată, CNAB a procedat într-un mod evident contrar scopului contractului și intereselor ambelor părți ale asocierii, anume de a obține profit prin prestarea de servicii specifice de reclamă și publicitate clienților interesați a le fi expuse reclamele în spațiile mai sus referite, așa cum stipulează clauzele prevăzute de art. 2.1, art. 3 și art. 4.1. din Contractul de Asociere.

Prejudiciul cauzat de CNAB reclamantei G. M. constă în profitul net nerealizat de G. M. aferent contractelor tripartite înaintate spre semnare CNAB și refuzate la semnare de aceasta, astfel că profitul aferent derulării acelor contracte nu a mai fost obținut de către asociere. Potrivit prevederilor art. 11.2 din Contractul de Asociere, reclamanta G. M. este îndrituită a primi penalități de întârziere aferente (modul de calcul al acestora reiese din situația centralizată anexată prezentei acțiuni, a „contractelor nesemnate și neexpuse”), în contextul în care reclamanta a fost lipsită, la momentele scadenței obligațiilor de plată referite, de folosința sumelor de bani respective, iar prejudiciul produs a fost anticipat agreat de părți prin clauza penală invocată.

Suma totală la care se ridică prejudiciul suferit de G. M. cu acest titlu, adică profit nerealizat 88.310,22 EUR plus penalități de întârziere 94.823,25 EUR, este de 183.133,47 EUR.

Se solicită, totodată, prejudiciul constând în profitul net nerealizat de reclamantă urmare a încălcării de către CNAB a dreptului de preferință pentru spațiile contractate de CNAB cu terții, conform art. 5.1.7 din Contractul de Asociere, în condițiile în care CNAB a ignorat prevederea contractuală invocată și nu și-a respectat obligația expres asumată de a acorda reclamantei acest drept de preferință, procedând la oferirea spațiilor respective altor companii terțe, reclamanta G. M. fiind prejudiciată prin nerealizarea cotei-părți cuvenite din profitul net ce ar fi fost realizat de asociere dacă spațiile respective ar fi fost exploatate comercial de asocierea G. M. - CNAB și ar fi fost oferite clienților beneficiari, la prețurile practicate la momentul respectiv pentru spații similare din Aeroport, în vederea expunerii materialelor publicitare și reclamelor acestora. Reclamanta pretinde despăgubiri la nivelul profitului net ce ar fi fost realizat de aceasta, în cadrul asocierii, din derularea contractelor încheiate cu clienți, dacă CNAB ar fi respectat dreptul de preferință al G. M. pentru spațiile respective, despăgubiri de 94.605 EUR, luând în considerare prețurile pe m2 (practicate în relația cu reclamanta, ca referință) aferente fiecărui suport media în discuție, respectiv momentul la care diversele contracte privind acele spații dintre CNAB și terți au încetat sau au fost reziliate, iar CNAB avea obligația să respecte dreptul de preferință la exploatarea respectivului spațiu. La această sumă se adaugă și penalitățile de întârziere aferente în cuantum de 0,15%/zi, conform prevederilor art. 11.2 din Contractul de Asociere, în sumă de 118.923 EUR,

ÎN D., cererea se întemeiază pe prevederile art. 969, art. 970, art. 973 și urm., art. 1073, art. 1075 și urm., art. 1082 și urm. din Codul civil.

Se solicită proba cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtei, cu expertiza de specialitate.

La cerere au fost anexate: Contractul de Asociere înregistrat la CNAB cu nr._ din 27.08.2001, anexa nr. 1 privind spațiile din incinta aeroportului care făceau obiectul acordului, precum și cele 3 acte adiționale încheiate ulterior de părți (actul adițional nr. 1, înregistrat la CNAB cu nr. 3241/04.03.2002, actul adițional nr. 2, înregistrat la CNAB cu nr. 11.890/06.08.2002, actul adițional nr. 3, înregistrat la CNAB cu nr. 1238/13.10.2004); contractul (tripartit) de reclamă nr. 928/09.09.2009 (semnat de toate cele 3 părți, inclusiv CNAB, înregistrat la CNAB cu nr. SRP 139/10.09.2009); contractul (tripartit) de reclamă nr. 923/30.06.2009 (semnat de toate cele 3 părți, inclusiv CNAB, înregistrat la CNAB cu nr. SRP 107/31.08.2009); contractul (tripartit) de reclamă nr. 809/25.01.2008 (semnate de toate cele 3 părți, inclusiv CNAB); contractul (tripartit) de reclamă nr. 633/31.03.2006 (semnate de toate cele 3 părți, inclusiv CNAB); contractul (tripartit) de reclamă nr. 449/07.12.2004 (semnate de toate cele 3 părți, inclusiv CNAB); documentele privind efectuarea procedurii prealabile a concilierii directe, corespondență ulterioară concilierii directe; documente privind corespondența relevantă speței dintre G. M. și pârâta CNAB, respectiv Ministerul Transporturilor, în anii 2009 și 2010; documente aferente contractelor tripartite de reclamă încheiate cu clienții, nesemnate și neexpuse, transmise CNAB spre semnare;situație centralizatoare reclame afișate aferente unor contracte încheiate de CNAB cu terții, cu încălcarea dreptului de preferință;fotocopii ale fotografiilor atestând expunerea de către alte societăți în spații din incinta Aeroportului; extras din baza de date on-line Recom a Registrului Comerțului privind pe pârâta CNAB; extrase din hotărârile Guvernului României privind înființarea, organizarea, reorganizarea pârâtei CNAB; extras de pe site-ul Băncii Naționale a României privind cursul de schimb leu/euro la data de 13.08.2010, respectiv privind cursul leu/EUR valabil în ziua redactării cererii.

La data de 26.08.2011 pârâta CNAB a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Referitor la susținerile reclamantei privind fapta ilicită și existența prejudiciului, se arată că pentru anul 2009, în urma verificărilor efectuate la sediul companiei G. M. de persoana desemnată prin Decizia Directorului General 243/II/1/23.12.2005 au fost întocmite rapoarte aferente trimestrelor I, II, III, care nu au fost aprobate de conducerea CNAB, fiind solicitate verificări suplimentare asupra veniturilor din contractele de publicitate derulate în baza contractului de asociere.

Prin adresele 372/10.12.2009 și 388/22.12.2009 Serviciul de Reclamă și Publicitate a înaintat Direcției economice situația detaliată a veniturilor din trim. I, II, III 2009, determinată în urma verificării și analizei contractelor în vigoare și aflate în derulare în anul 2009, solicitând reclamantei prin adresa 262/2009 rectificarea deconturilor și dovada plății sumelor cuvenite pârâtei, rezultate în urma acestor deconturi. Verificările efectuate de către Serviciul Reclamă și Publicitate au evidențiat discrepanțe între sumele specificate în deconturile depuse de G. M. și cele din situația contractelor aflate la Serviciul Reclamă și Publicitate, fapt care a condus la generarea Dispoziției nr. 16/II/1/25.01.2010 prin care au fost desemnate ca reprezentanți ai AIHCB pentru verificarea contractelor tripartite încheiate de G. M. în numele asocierii. Astfel, în data de 29.03.2010 s-a transmis către G. M. o informare în vederea pregătirii documentelor necesare verificării pentru data de 31.03.2010 orele 10:00 la sediul companiei G. M.. In data de 31.03.2010, membrii comisiei desemnate s-au prezentat la sediul G. M. în vederea exercitării activității de verificare. Directorul executiv al G. M. a refuzat prezentarea documentelor legate de verificarea gestiunii economice a contractului de asociere, invocând lipsa președintelui societății și a altor persoane disponibile din cadrul G. M., pentru activitățile de verificare.

Pentru perioadele ulterioare, până la încetarea contractului de asociere, nu s-au mai întocmit rapoarte de verificare, întrucât persoanele desemnate în acest sens cu urmărirea contractului nu au mai fost primite la sediul GM pentru verificări.

Prin notele de constatare ulterioare, întocmite ca urmare a verificărilor efectuate, s-au constatat următoarele:

Nerespectarea prevederilor cap. V art. 5.2.2. din contract, nerespectarea termenului de întocmire a rapoartelor de verificare, acordarea de reduceri, lipsă acte adiționale de încetare a contractelor nerespectare prevederilor contractuale privind deducerile, în aceste condiții apreciindu-se că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale.

S-au mai constatat: existența mai multor contracte pe aceeași locație, existența mai multor contracte cu același număr, aspecte care scot în evidență modalitatea defectuoasă de gestionare a contractelor de către reclamantă și îngreunarea procesului de monitorizare de către pârâtă. Începând cu trimestrul II al anului 2007 . nu a mai comunicat, conform prevederilor contractuale stipulate în Actul adițional nr. 3 la contract, situația suprafețelor folosite și a celor nefolosite din cadrul fondului de spații pentru publicitate pus la dispoziție de către aeroport. Acest lucru a condus la îngreunarea deciziilor privind conducerea acestei activități in cadrul CN AB SA.

Din punctul de vedere al pârâtei reclamanta nu a respectat a doua parte a art. 5.1.2 și în consecință aeroportul nu a mai semnat la rândul său contracte noi de publicitate până când nu se rezolvă neconformitățile înregistrate.

CNAB arată că sunt neconforme condițiilor stabilite prin contractul de asociere:

- afișarea ilegală de reclamă în cadrul AIHCB, fără acordul acestuia concretizat în semnarea contractelor;

- nepredarea către AIHCB a situațiilor ocupate/ neocupate cu reclamă începând din trim. III 2007;

- prezentarea deconturilor celor 4 trimestre ale anului 2009 în care au fost înregistrate venituri mai mici decât cele aferente contractelor de reclamă;

- necomunicarea către CNAB a unor date în conformitate cu cerințele contractuale;

- nepermiterea delegațiilor CNAB să verifice realitatea datelor comunicate de reclamantă, existente în contabilitatea societății;

- neplata la termen începând cu anul 2010 a sumelor cuvenite CNAB conform deconturilor predate;

- aplicarea e către reclamantă de reduceri comerciale la unele contracte, fără ca cealaltă parte să fie înștiințată;

- lipsa proceselor verbale de neutralizare și a comunicărilor scrise privind rezilierea contractelor înainte de expirarea termenelor de valabilitate.

Referitor la încălcarea dreptului de preferință al reclamantei, se arată că niciunul din contractele de reclamă încheiat cu alți parteneri de afaceri în afara contractului de asociere nu a încetat sau ajuns la termen:

Nu există precizat în contractul de asociere obligația aeroportului de notificare a reclamantei asupra situațiilor contractelor încheiate cu terți și nici asupra obligației de a oferi date din aceste contracte.

La aceeași dată pârâta C.N.A.B. a formulat cerere reconvențională solicitând: obligarea reclamantei-pârâte la plata sumei de 1.162.408 lei compusă din: 341.745 lei reprezentând diferențe calculate an 2008; 309.360 lei reprezentând diferențe calculate an 2009; 511.303 lei reprezentând penalități calculate corespunzător; obligarea reclamantei-pârâte la plata către CN AB SA sumei de 149.255,83 lei reprezentând debite și întârzieri la plată; obligarea reclamantei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

În urma verificărilor efectuate la sediul companiei G. M. de persoana desemnată prin Decizia Directorului General nr.243/II/l/23.12.2005, au fost întocmite rapoarte aferente trimestrelor I, II și III. Acestea nu au fost aprobate de conducerea CN AB, fiind solicitate Serviciului Reclamă și Publicitate verificări suplimentare asupra situației veniturilor din contractele de publicitate derulate în baza contractului de asociere nr._/27.08.2001.

Verificările efectuate de către Serviciul Reclamă și Publicitate au evidențiat discrepanțe între sumele specificate în deconturile depuse de G. M. și cele din situația contractelor aflate la Serviciul Reclamă și Publicitate, fapt care a condus la generarea Dispoziției nr. 16/II/1/25.01.2010 prin care au fost desemnate ca reprezentanți ai AIHCB pentru verificarea contractelor tripartite încheiate de G. M. în numele asocierii.

Astfel, în data de 29.03.2010 s-a transmis către G. M. o informare în vederea pregătirii documentelor necesare verificării pentru data de 31.03.2010 orele 10:00 la sediul companiei G. M.. In data de 31.03.2010, membrii comisiei desemnate s-au prezentat la sediul G. M. în vederea exercitării activității de verificare. Directorul executiv al G. M. a refuzat prezentarea documentelor legate de verificarea gestiunii economice a contractului de asociere, invocând lipsa președintelui societății și a altor persoane disponibile din cadrul G. M., pentru activitățile de verificare.

În perioada 2009 - 2010, Biroul Control Financiar de Gestiune a efectuat verificări ale contractelor încheiate în baza contractului de asociere în participațiune, finalizate prin note de constatare.

Aceste aspecte scot în evidență modalitatea defectuoasă de gestionare a contractelor de către . și îngreunarea procesului de monitorizare de către CN AB SA, situație care a generat în cadrul CN AB SA suspiciuni cu privire la realitatea datelor comunicate de către ..

Începând cu trimestrul II al anului 2007 . nu a mai comunicat, conform prevederilor contractuale stipulate în Actul adițional nr. 3 la contract, situația suprafețelor folosite și a celor nefolosite din cadrul fondului de spații pentru publicitate pus la dispoziție de către aeroport. Acest lucru a condus la îngreunarea deciziilor privind conducerea acestei activități in cadrul CN AB SA.

La cererea reconvențională au fost anexate: situații detaliate ale modului de plată a datoriilor de către .; situația contractelor și a veniturilor aferente.

Prin încheierea din 13.10.2011 instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, în temeiul art.172 punând în vedere reclamantei să depună la dosar contractele tripartite pentru care există proces-verbal de predare-primire la dosar și alte contracte de acest gen încheiate cu reclamanta-pârâtă în perioada 2009 – 2010 (care nu au fost semnate), interogatoriu, expertiză contabilă.

Prin încheierea din data de 22.11.2012 instanța a încuviințat obiectivul 2 propus de reclamanta pârâtă pentru expertiza contabilă, respectiv determinarea profitului net nerealizat de reclamantă ca urmare a încălcării de către pârâtă a dreptului de preemțiune (în ipoteza în care se poate reține o asemenea încălcare) și stabilirea penalităților de întârziere aferente sumei astfel calculate (vol. V, fila 90).

La data de 08.11.2011 reclamanta-pârâtă a formulat cerere precizatoare, arătând că solicită următoarele sume:

- 88.310,22 E prejudiciu constând în profitul nerealizat aferent contractelor tripartite înaintate spre semnare, CN AB și refuzate la semnare;

- 94.823,25 E penalități aferente sumei indicate anterior și în continuare până la momentul plății;

- 94.605 E prejudiciu constând în profitul nerealizat ca urmare a încălcării dreptului de preferință pentru spațiile contractate de CN AB cu terții, conform art.5.1.7 din contractul de asociere în participațiune;

- 118.923 E penalități de întârziere la această sumă și în continuare până la data plății.

S-a administrat proba cu interogatoriul reclamantei-pârâte (vol. III, fila 49).

S-a efectuat raportul de expertiză contabilă de către expert A. N. (vol. III, fila 55) la care s-a întocmit un supliment (fila 91,vol. IV), s-au întocmit opinii de expert parte Ș. Tancu (fila 1 și urm. Vol. IV, fila 18, vol. V), respectiv s-a încuviințat un nou raport de expertiză referitor la profitul net nerealizat ca urmare a nerespectării dreptului de preemțiune (fila 1, vol. VII) și s-a întocmit un raport de expertiză suplimentar (vol. IX, fila 1), opinia separată a expertului S. Tancu.

La termenul din data de 14.11.2013 instanța a dispus ascultarea expertului pentru a da lămuriri.

La data de 11.10.2013 reclamanta a formulat cerere precizatoare a cererii de chemare în judecată, (vol IX, fila 32), în considerarea concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză.

În cererea precizatoare reclamanta pârâtă G. M. înțelegem își asumă expres valorile calculate de expertiza contabilă judiciară efectuată în cauză drept valori ale pretențiilor sale împotriva pârâtei – reclamante, cu privire la cel de-al treilea si celui de-al patrulea capăt al cererii introductive, solicitând:

1.obligarea pârâtei CNAB la plata către G. M. a sumei de 88.310,22 EUR, cu titlu de prejudiciu constând în profitul net nerealizat de G. M. aferent contractelor tripartite înaintate spre semnare CNAB și refuzate la semnare de aceasta.

2. obligarea pârâtei CNAB la plata către G. M. a sumei de 94.823,25 EUR, cu titlu de penalități de întârziere aferente sumei de la pct. 1, calculate conform prevederilor art. 11.2 din Contractul de Asociere și în continuare până la momentul plății.

3. obligarea pârâtei CNAB la plata către G. M. a sumei de 707.904,94 RON, cu titlu de prejudiciu constând în profitul net nerealizat de G. M. urmare a încălcării de către CNAB a obligațiilor de a pune și de a menține la dispoziția asocierii a folosinței spațiilor respective;

Obligația paratei CNAB de a pune la dispoziția Asocierii spatiile respective in vederea realizării obiectului asocierii (exploatarea in comun cu reclamanta G. M.) si de a participa astfel la asociere pe tot parcursul existentei acesteia rezulta explicit din Contractul de Asociere, anume prevederile: art. 2.1: obiectul contractului – punerea la dispoziția Asocierii, in vederea exploatării in comun, a spatiilor indicate in Anexa nr. 1; art. 3: aportul asociaților – „CNAB participa la asociere cu dreptul de folosința asupra spatiilor de publicitate si reclama, conform Anexei nr. 1 la prezentul Contract. AEROPORTUL garantează ca aceste suprafețe nu fac obiectul altor contracte de asociere, dare in folosința, transfer etc. cu terțe parți”); art. 5.1.1: obligația CNAB de a pune la dispoziția Asocierii folosința acelor spatii; art. 5.1.2: obligația CNAB de a nu stânjeni si de a nu îngrădi folosința suprafețelor respective; art. 5.1.3: obligația CNAB de a sprijini pe toate căile legale posibile realizarea operativa a obiectului asocierii. Parata CNAB pe de o parte a refuzat, de la un anumit moment, încheierea contractelor tripartite cu Clienții identificați de reclamanta G. M., adică a refuzat nejustificat sa realizeze însuși obiectul asocierii, iar pe de alta parte parata CNAB a încheiat separat, individual, in nume propriu, cu încălcarea Contractului de Asociere, contracte de exploatare cu terții (uneori aceiași) privind spatii a căror folosința o predase si o garantase Asocierii, spatii ce trebuiau exploatate in comun de cei doi asociați in cadrul asocierii, conform contractului.

4. obligarea pârâtei CNAB la plata către G. M. a sumei de 1.110.708,1 RON, cu titlu de penalități de întârziere aferente sumei de la pct. 3, calculate conform prevederilor art. 11.2 din Contractul de Asociere (prejudiciu descris în acțiunea introductivă, secțiunea D. – pg. 9), - in temeiul concluziei expertizei contabile suplimentare dispuse in cauza (pagina 7 lit. c) si pagina 8 din Raportul de expertiza suplimentar depus la dosar la data de 14.03.2013) și în continuare până la momentul plății, conform prevederilor contractuale, urmând ca în procedura de executare silită să devină astfel incidente prevederile art. 3712 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă.

Prin sentința comercială nr. 2784/05.03.2012, Tribunalul București, Secția a VI-a a admis în parte cererea principală precizată, a obligat pârâta-reclamantă la plata către reclamanta-pârâta sumei de 88.301,22 E profit nerealizat, penalități de întârziere la această sumă în cuantum de 94.823,25 E calculate până la 13 august 2010 și în continuare până la achitarea debitului, penalități de 0,15% pe zi de întârziere la această sumă, a respins în rest cererea principală precizată ca neîntemeiată; a respins cererea reconvențională ca neîntemeiată; a obligat reclamanta-pârâtă la plata către pârâta-reclamantă a sumei de_ lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că:

„Între reclamanta G. M. SA și C. Națională Aeroportul Internațional București - Otopeni SA (în prezent C. Națională „Aeroporturi București” SA), în calitate de asociați s-a încheiat contractul de asociere în participațiune nr.262/27.08.2001 având ca obiect realizarea în comun a amenajării spațiilor de publicitate și reclamă din spațiile puse la dispoziție de către aeroport (conform Anexei nr.1, parte integrantă la prezentul contract) în scopul realizării de activități de publicitate și reclamă.

Potrivit art.5.1 din contract pârâta-reclamantă C.N.A.B. s-a obligat, în principal să pună la dispoziție asociației folosința suprafețelor reprezentând aportul său în natură; să nu stânjenească sau să nu îngrădească folosința suprafețelor sau a celorlalte bunuri proprietate a aeroportului atâta timp cât folosința și exploatarea acestora se face cu respectarea obiectului asocierii și a condițiilor stabilite prin prezentul contract; să acorde G. M. SA un drept de preferință la oferte echivalente asupra locațiilor existente (spații destinate publicității) care intră sub incidența altor contracte (de închiriere, asociere, dare în folosință) ale aeroportului cu terții în cazul încetării sau rezilierii acestora.

Potrivit dispozițiilor art.5.2 G. M. se obligă, în principal, să țină evidența contabilă separată pentru spațiile utilizate în aeroport și să pună lunar la dispoziția celeilalte părți contractante documentele contabile referitoare la activitățile desfășurate conform pct.2.1 din prezentul contract; să predea către aeroport spre avizare proiectele de contract și ulterior semnării să transmită câte o copie a acestora pentru fiecare client în parte pe toată durata asocierii.

1. Cu privire la cererea reclamantei privind plata despăgubirilor constând în profitul net nerealizat de G. M. aferent contractelor tripartite înaintate spre semnare C.N.A.B. și refuzate la semnare de aceasta, respectiv penalități de întârziere, instanța reține următoarele:

Condițiile care fac să se nască răspunderea civilă contractuală sunt: existența unei fapte ilicite constând în nerespectarea unei obligații contractuale, aducându-se prin aceasta o atingere unei drept subiectiv patrimonial al creditorului; existența unui prejudiciu patrimonial în care se concretizează această atingere; raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu; vinovăția celui care săvârșește fapta ilicită. Din momentul în care sunt întrunite condițiile răspunderii civile contractuale se naște dreptul subiectiv al creditorului de a pretinde despăgubiri de la debitorul său. Pe lângă întrunirea condițiilor răspunderii civile contractuale mai este necesar ca debitorul să fie pus în întârziere și să nu existe o clauză de neresponsabilitate.

Fapta ilicită a pârâtei reclamante constă în nerespectarea dispozițiilor contractuale referitoare la derularea contactului de asociere în participațiune, în special dispozițiile art. art.5.1 din contract prin care s-a obligat, în principal să pună la dispoziție asociației folosința suprafețelor reprezentând aportul său în natură; să nu stânjenească sau să nu îngrădească folosința suprafețelor sau a celorlalte bunuri proprietate a aeroportului atâta timp cât folosința și exploatarea acestora se face cu respectarea obiectului asocierii și a condițiilor stabilite prin prezentul contract; să sprijine, pe toate căile legale posibile realizarea operativă a obiectului asocierii.

Potrivit dispozițiilor art.5.2 G. M. se obligă, printre altele, să predea către aeroport spre avizare proiectele de contract și ulterior semnării să transmită câte o copie a acestora pentru fiecare client în parte pe toată durata asocierii.

În temeiul acestor dispoziții contractuale reclamanta G. M. a transmis pârâtei C.N.A.B., în baza contractului, spre semnare o . contracte tripartite, semnate de G. M., în calitate de furnizor de terți, în calitate de clienți, contracte pe care pârâta C.N.A.B. nu le-a semnat.

Aceste contracte, evidențiate în anexa de la fila 159 vol. I au fost predate sub semnătură pârâtei C.N.A.B. de către reclamanta G. M., astfel cum rezultă din procesele-verbale de predare-primire contracte depuse în copie la dosar și care poartă număr de înregistrare la societatea pârâtă, (a se vedea în acest sens procesele-verbal aflate la filele 160 și următoarele, vol. I și în continuare vol. II, necontestate de pârâta C.N.A.B.).

Excepția de neexecutare invocată de pârâta reclamantă nu poate fi reținută drept cauză exoneratoare de răspundere, în condițiile în care susținerile pârâtei reclamante nu au fost dovedite.

Excepția de neexecutare a contractului este un mijloc de apărare aflat la dispoziția uneia dintre părțile contractului sinalagmatic, în cazul în care i se pretinde executarea obligației ce-i incumbă, fără ca partea care pretinde această executare să își execute propriile obligații. Prin invocarea acestei excepții partea care o invocă obține, fără intervenția instanței de judecată, o suspendare a propriilor obligații, până în momentul în care cealaltă parte își va îndeplini obligațiile ce îi revin.

În speță pârâta reclamantă susține că reclamanta pârâtă nu și-a respectat propriile obligații contractuale referitoare, în principal, la prevederile art. 5.2.2 din contract - punerea la dispoziția cocontractantului a documentelor contabile; nerespectarea termenului de întocmire a rapoartelor de verificare (nota de constatare din 9.11.2009); calculul greșit al sumelor cuvenite (nota de constatare 34/1.04.2010); alte aspecte care țin de derularea contractului de asociere: - afișarea ilegală de reclamă în cadrul AIHCB, fără acordul acestuia concretizat în semnarea contractelor;- nepredarea către AIHCB a situațiilor ocupate/ neocupate cu reclamă începând din trim. III 2007; -prezentarea deconturilor celor 4 trimestre ale anului 2009 în care au fost înregistrate venituri mai mici decât cele aferente contractelor de reclamă;-necomunicarea către CNAB a unor date în conformitate cu cerințele contractuale;-nepermiterea delegațiilor CNAB să verifice realitatea datelor comunicate de reclamantă, existente în contabilitatea societății; - neplata la termen începând cu anul 2010 a sumelor cuvenite CNAB conform deconturilor predate; - aplicarea de către reclamantă de reduceri comerciale la unele contracte, fără ca cealaltă parte să fie înștiințată; - lipsa proceselor verbale de neutralizare și a comunicărilor scrise privind rezilierea contractelor înainte de expirarea termenelor de valabilitate.

Asupra acestor împrejurări invocate de pârâta reclamantă s-a purtat o amplă corespondență între părți (a se vedea filele 10 și urm. Vol. 3)

Totodată pârâta reclamantă susține în întâmpinare că, față de aspectele învederate anterior, a luat decizia rezilierii contractului.

Aceste aspecte nu pot fi reținute de instanță, în condițiile în care nu au fost dovedite de pârâta reclamantă.

În ce privește sumele datorate în cadrul asocierii, respectiv celelalte apărări care susțin excepția de neexecutare a contractului, reținem concluziile raportului de expertiză, potrivit cu care:

- comparând înregistrările din evidențele contabile privind veniturile realizate, rezultă că nu există diferențe sau mențiuni eronate de sume între contractele economice și deconturile asocierii transmise către pârâta reclamantă;

- expertul stabilește că toate veniturile înregistrate în fișele clienților sunt evidențiate în contul de venituri ale . și separat pentru veniturile realizate în cadrul asocierii în participațiune;

- cheltuielile asocierii în participațiune s-au ținut în mod distinct în evidența contabilă și s-au dedus din venituri cota stabilită prin contract;

- diferențele la venituri rezultă din evidența operativă a contractelor, ținută de pârâtă, care nu corespunde cu evidența contabilă a asocierii și cu evidența contabilă a pârâtei

- în ce privește evidența contractelor tripartite menționate în 2009 a existat un singur contract modificat unilateral de reclamantă, prin care aceasta a acordat un bonus clientului în valoare de 4 500 euro pe an, fără a comunica pârâtei;

- diferențele între evidența contractelor prezentată de reclamantă și cea prezentată de pârâtă este justificată de expert pin aceea că pârâta nu a ținut cont de modificările survenite prin contracte la solicitarea clienților (anexa 4 la raportul de expertiză);

Singurul argument al pârâtei în susținerea excepției de neexecutare a contractului, confirmat de expert, respectiv acordarea unilaterală de către reclamantă de bonusuri unuia dintre clienți, nu poate fi reținut ca temei pentru susținerea excepției de neexecutare, raportat la împrejurarea că această neexecutare (executare necorespunzătoare) a contractului are o pondere nesemnificativă în cadrul obligațiilor contractuale asumate prin contract, în întregul lor. Pentru a se invoca excepția de neexecutare a contractului este necesar ca din partea cocontractantului să existe o neexecutare, chiar parțială, dar suficient de importantă. Or, bonusul acordat de 4 500 euro are o valoare nesemnificativă față de valoarea totală a contractului.(ne raportăm la datele din balanța asocierii în participațiune –anexa 6 la raportul de expertiză.)

Celelalte aspecte invocate de pârâte ca reprezentând o neexecutare /executare necorespunzătoare a contractului de către reclamantă (nerespectarea termenului de întocmire a rapoartelor de verificare, afișarea ilegală de reclamă în cadrul AIHCB, fără acordul acestuia concretizat în semnarea contractelor; nepredarea către AIHCB a situațiilor ocupate/ neocupate cu reclamă începând din trim. III 2007) nu au fost dovedite de către pârâta reclamantă, deși sarcina probei îi revenea potrivit dispozițiilor art. 1169 Cod civil.

Prejudiciul suferit de reclamanta pârâtă ca urmare a încălcării de către pârâta reclamantă a obligației de semnare și executare a contractelor tripartite, invocate și enumerate în anexa de la fila 159 vol. I a fost stabilit de către expertul desemnat în cauză ca fiind în sumă de 88.301,22 E profit nerealizat urmare a faptei ilicite a pârâtei reclamante.(a se vedea concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză de expert A. N.- vol. III, filele 98 și urm., anexa nr. 3 la raportul de expertiză).

Rezultă, de asemenea, din cele reținute mai sus raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu, precum și vinovăția celui care săvârșește fapta ilicită, în speță operând, potrivit principiilor răspunderii contractuale, o prezumție de vină a debitorului care nu și-a executat obligația, în condițiile în care nu a justificat existența unei cauze străine, neimputabile.

În ce privește penalitățile contractuale solicitate, reținem dispozițiile art. 11.2 din contractul de asociere în participațiune, potrivit cu care „nerespectarea de către unul din asociați a clauzelor contractuale atrage după sine o penalizare de 0,15% pe zi, pentru sumele datorate”.

Raportat la această clauză, pârâta reclamantă datorează penalități de întârziere la sumele acordate cu titlu de prejudiciu reprezentând cota de profit cuvenit și nerealizat ca urmare a nesemnării de către pârâta reclamantă a contractelor tripartite înaintate de reclamanta pârâtă în executarea contractului de asociere, prin această atitudine încălcând dispozițiile prevăzute de art. 5.1.1,5.1.2,5.1.3 din contract.

Față de cele reținute mai sus instanța urmează să oblige pârâta-reclamantă la plata către reclamanta-pârâta sumei de 88.301,22 E profit nerealizat, penalități de întârziere la această sumă în cuantum de 94.823,25 E calculate până la 13 august 2010 și în continuare până la achitarea debitului, penalități de 0,15% pe zi de întârziere suma datorată.

2. Cu privire la cererea reclamantei privind plata despăgubirilor constând în profitul net nerealizat de G. M. urmare a încălcării de către CNAB a obligațiilor de a pune și de a menține la dispoziția asocierii a folosinței spațiilor respective, instanța urmează ă respingă aceste cereri (astfel cum a fost precizată la 11.10.2013), reținând următoarele:

În cauză s-a efectuat un supliment la raportul de expertiză contabilă, ocazie cu care expertul desemnat a stabilit că, potrivit înscrisurilor depuse de părți, în perioada 2009-2010 s-a încheiat un număr de 29 contracte direct cu firmele de publicitate de către CNAB, contracte enumerate în raportul de expertiză și depuse la dosarul cauzei.

Expertiza reține, referitor la cele 29 de contracte depuse de către pârâta reclamantă, că acestea au fost încheiat pentru spații publicitare care existau la momentul încheierii contractului de asociere în participațiune și erau menționate în anexa la acest contract . Expertul stabilește că nu s-au constatat spații noi de publicitate apărute după rezilierea sau încetarea unor contracte existențe în momentul încheierii contractului de asociere în participațiune încheiat între părți. (vol. IX, filele 1 și urm.).

Cu privire la declanșarea răspunderii contractuale instanța reține în sarcina pârâtei reclamante existența faptei ilicite constând în încheierea cu terții de contracte având ca obiect spațiile puse la dispoziția asocierii, încălcând obligațiile contractuale, respectiv: art. 2.1: obiectul contractului – punerea la dispoziția Asocierii, in vederea exploatării in comun, a spatiilor indicate in Anexa nr. 1; art. 3: aportul asociaților – „CNAB participa la asociere cu dreptul de folosința asupra spatiilor de publicitate si reclama, conform Anexei nr. 1 la prezentul Contract. AEROPORTUL garantează ca aceste suprafețe nu fac obiectul altor contracte de asociere, dare in folosința, transfer etc. cu terțe parți”); art. 5.1.1: obligația CNAB de a pune la dispoziția Asocierii folosința acelor spatii; art. 5.1.2: obligația CNAB de a nu stânjeni si de a nu îngrădi folosința suprafețelor respective; art. 5.1.3: obligația CNAB de a sprijini pe toate căile legale posibile realizarea operativa a obiectului asocierii.

Reținem însă că nu este justificată existența prejudiciului, în condițiile în care reclamanta pârâtă nu a dovedit împrejurarea că, în condițiile în care partea adversă nu și-ar fi încălcat aceste obligații, ar fi fost în măsură să încheie contracte cu privire la aceste spații, realizând profit. Prejudiciul eventual este lipsit de certitudine și nu poate justifica acordarea de despăgubiri.

Un alt aspect, care ține de caracterul cert al prejudiciului, îl extragem din afirmația reclamantei pârâte, în sensul că aceste contracte sunt încheiate direct cu terții referitor la care aceasta îi trimisese spre semnare contractele tripartite (împrejurare care se confirmă și din analiza comparativă a contractelor tripartite/ celor 29 de contracte invocate ca temei al capătului 2 de cerere), cu privire la care îi vor fi acordate despăgubiri reclamantei pârâte pe capătul 1 de cerere.

În ce privește cererea reconvențională, având ca obiect plata sumelor reprezentând diferențe plată 2008-2009, penalități aferente și debite neachitate, instanța urmează să o respingă, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1169 cod civil, cel care cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească. Or, în speță reclamanta nu a dovedit existența acestor debite.

Reținem concluziile raportului de expertiză efectuată în cauză(filele 58 și urm. Vol. 3), potrivit cu care nu există diferențe sau mențiuni eronate de sume între contractele economice și deconturile asocierii transmise AICHB pe perioada avută în vedere. Pârâta reclamantă nu a administrat alte probe în susținerea cererii reconvenționale care să dovedească existența debitelor pretinse.

Reținem că opinia expertului parte al pârâtei reclamante a fost analizată de expertul desemnat în cauză cu ocazia răspunsului la obiecțiunile formulate (filele 91 și urm. Vol. 4).

Raportat la împrejurarea că cererea reconvențională va fi respinsă, iar cererea principală admisă în parte, în temeiul dispozițiilor art. 274 C. instanța va obliga reclamanta-pârâtă la plata către pârâta-reclamantă a sumei de_ lei cheltuieli de judecată, parte din onorariul de avocat de 9.300 lei și din onorariul de expert de 2.500 lei, proporțional cu respingerea pretențiilor reclamantei pârâte”.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta-reclamantă C. NAȚIONALĂ "AEROPORTURI BUCUREȘTI" SA, care a solicitat modificarea în tot a hotărârii atacate și, „în principal: Respingerea cererii de chemare in judecata formulate către . ca fiind netemeinica si nelegala; Admiterea cererii reconvenționale formulate de către subscrisa si pe cale de consecința obligarea . la plata sumei de 1.162.408 lei, reprezentând debite si întârzieri la plata, plus suma de 149.255,83 lei, către subscrisa; In subsidiar: Desființarea încheierilor emise de către Tribunalul București -Secția a VI-a la data de 03.05.2012 si data de 17.10.2013. Cererea (declarația) de apel a fost transmisă și înregistrată, sub același nr. de dosar, la 04.04.2014.

În motivele de apel, depuse separat la 14.04.2014, apelanta arată că o primă critică ar fi neîndeplinirea condițiilor răspunderii civile contractuale față de ea. Astfel, instanța de fond a apreciat in mod eronat ca fapta ilicita a apelantei a constat in nerespectarea dispozițiilor contractuale referitoare la derularea contractului si anume, cele prevăzute de art.5.1 din contract. Faptul ca contractele tripartite nu au putut fi semnate se datorează culpei intimatei-reclamante care nu a înțeles sa soluționeze situația discrepantelor dintre sumele specificate in deconturile prezentate de aceasta si cele din situația contractelor aflate la CN AB SA. Este evident ca noile contracte nu mai puteau fi avizate si ulterior semnate pana când situația evidențiată anterior nu se soluționa. Existenta discrepantelor intre cele doua evidente contabile făcea imposibila încheierea de noi contracte, întrucât acest lucru ar fi perpetuat o situație nerezolvata și extrem de importantă, ce viza exact sumele de bani ce reveneau asocierii.

Se mai arată că CN AB SA avea dreptul, conform clauzelor contractuale sa își protejeze interesele patrimoniale in cadrul asocierii si de a face orice demersuri care derivau din drepturile si obligațiile contractuale pentru remedierea împreuna cu partenerul contractual a oricărei situații care ar fi putut conduce la apariția de neconcordante si de pierderi pentru companie. Totodată nici una din prevederile contractuale nu instituie in sarcina CN AB SA obligația de a semna contractele de publicitate propuse de către G. M.. Singura prevedere contractuala referitoare la contracte este cea menționată de art.5.2.4 din contract care arata ca: G. M. SA va preda către Aeroport, spre avizare proiecte contract si ulterior semnării, va transmite cate o copie a acestora, pentru fiecare client, pe toata durata asocierii. Se remarca ca aceste contracte erau transmise inițial spre avizare si ulterior avizării urmau sa fie semnate.

In ceea ce privește reținerile instanței de fond, potrivit cărora apelanta nu ar fi dovedit aspectele legate de neîndeplinirea culpabila de către intimata reclamanta a propriilor obligații, solicită să se constate ca la dosarul cauzei, se afla o . de înscrisuri care probează cele învederate si care demonstrează faptul ca intimata reclamanta nu si-a îndeplinit propriile obligații contractuale.

In acest sens, se arată că pentru anul 2009, în urma verificărilor efectuate la sediul companiei G. M. de persoana desemnată prin Decizia Directorului General nr.243/ll/1/23.12.2005, au fost întocmite rapoarte aferente trimestrelor I, II și III. Acestea nu au fost aprobate de conducerea CNAB, fiind solicitate Serviciului Reclamă și Publicitate verificări suplimentare asupra situației veniturilor din contractele de publicitate derulate în baza contractului de asociere nr._/27.08.2001. Prin adresele nr. 372/10.12.2009 și 388/22.12.2009 (copii anexate), Serviciul Reclamă și Publicitate din cadrul CNAB a înaintat Direcției Economice situația detaliată a veniturilor din trim. I, II și III 2009, determinată în urma verificării și analizei contractelor în vigoare și aflate în derulare în anul 2009, solicitând în același timp ., prin adresa nr. SRP- 262/22.10.2009 (copie anexată), rectificarea deconturilor și dovada efectuării plății sumelor cuvenite AIHCB, sume rezultate în urma corectării acestor deconturi. Prin adresa înregistrată cu nr._/12.11.2009, . a trimis AIHCB situația detaliată a veniturilor asocierii pentru trim. I, II și III - 2009, aferentă contractelor economice derulate în această perioadă, situație care include și rezilierile înainte de termen ale unor contracte în derulare. Verificările efectuate de către Serviciul Reclamă și Publicitate au evidențiat discrepanțe între sumele specificate în deconturile depuse de G. M. și cele din situația contractelor aflate la Serviciul Reclamă și Publicitate, fapt care a condus la generarea Dispoziției nr. 16/11/1/25.01.2010, dispozitie prin care s-a stabilit ca reprezentanți ai companiei sa efectueze verificarea contractelor încheiate de G. M. cu terții, în numele asocierii. În data de 31.03.2010, când membrii comisiei CNAB desemnate s-au prezentat la sediul G. M. în vederea exercitării lucrărilor de verificare reprezentanții G. M. au refuzat prezentarea documentelor legate de verificarea gestiunii economice a contractului de asociere, invocând lipsa președintelui societății și a altor persoane disponibile din cadrul G. M., pentru activitățile de verificare.

Se mai arată că între data de 29.03.2010 si data prezentării reprezentanților subscrisei la sediul . apelanta nu a primit nicio informare/adresa din care sa rezulta ca nu este posibila efectuarea verificărilor din lipsa reprezentanților legali sau pentru orice alt motiv, rezultând astfel conduita incorecta a membrului asocierii fata de partenerul sau contractual (CNAB).

Totodată, în perioada 2009 - 2010, Biroul Control Financiar de Gestiune a efectuat verificări ale contractelor încheiate în baza contractului de asociere în participațiune, finalizate prin următoarele note de constatare:

Nota de constatare nr.137/b/09.11.2009 - verificările veniturilor și cheltuielilor s-au efectuat pe baza deconturilor primite de la G. M., pentru anii 2008 și 2009, prin care s-a constatat nerespectarea prevederilor art. 5.2.2 din contract prin care G. M. se obliga să țină evidență contabilă separată pentru spațiile utilizate în aeroport și să pună la dispoziție celeilalte părți contractante, documentele contabile referitoare la activitatea desfășurată conform punctului 2.1. din contract, fapt ce a dus la imposibilitatea verificării veniturilor și cheltuielilor reflectate în deconturile trimestriale transmise de G. M.; nerespectarea termenului de întocmire a rapoartelor de verificare din diverse motive, printre care transmiterea de către G. M. a deconturilor de venituri și cheltuieli cu întârziere mai mare de 30 zile de la încheierea fiecărui trimestru, astfel că rapoartele aferente trim. I, II și III întocmite în luna septembrie, la data controlului, nu erau semnate de conducerea CNAB.

Nota de constatare nr. 34c/01.04.2010 prin care s-au verificat veniturile corelate cu monitorizarea pe terenși cu perioadele de valabilitate din contracte, rezultând diferențe față de deconturile întocmite de G. M.; sumele reprezentând diferențe fata de deconturile întocmite de către intimata - reclamanta, s-au datorat mai multor cauze: neutralizări, aplicări de reduceri comerciale, lipsă acte adiționale de încetare a contractelor; deoarece, în ceea ce privește diferența pe venituri nu s-a ajuns la un consens, nu s-a continuat efectuarea și verificarea cheltuielilor, primind refuzul clar din partea G. M., după cum reiese din adresa nr. 89/21.05.2010 înregistrată la CNAB cu nr. 3027/27.05.2010.

Un alt aspect important, îl constituie faptul că, în conformitate cu prevederile contractuale, asocierea putea deduce din tariful de închiriere, în vederea stabilirii rezultatului repartizabil intre asociați doua cote de cheltuieli si anume:

- nu mai mult de 10% - întreținere - adică curățirea săptămânală a suprafețelor de afișaj, refacerea suprafețelor în cazul deteriorării sau în cazurile de vandalism, refacerea sistemului de iluminare; alte cheltuieli de întreținere vor putea fi deduse numai cu aprobare expresă a CNAB.

nu mai mult de 30% - cheltuieli generale - adică, amortizarea investiției în panourile publicitare (casete luminoase), amortizarea investiției în instalațiile electrice, taxe legale, cheltuieli cu personalul, consumabile, deplasări, utilități furnizate de către aeroport; alte cheltuieli de întreținere vor putea fi deduse numai cu aprobare expresă a CNAB. Or, . nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale neprezentând nici un deviz sau situație concretă de lucrări cu privire la cele două cote. Nerespectarea acestei prevederi se poate observa din analiza in dinamica a structurii costurilor de exploatare trecute de către . in balanța asocierii si in care anumite cheltuieli recunoscute ca fixe (amortizarea) se modifică de la lună la lună fără explicație logică.

Totodată trebuiau avute in vedere si cele doua grupe principale de costuri înregistrate: Cheltuieli cu salariile ( cont 641) si Cheltuieli efectuate de terți ( cont 628). Din datele existente in cadrul CN AB SA nu s-a putut face o legătură a acestor costuri cu Asociația.

Tot pe linia modului de derulare a contractului de asociere se menționează si următoarele aspecte, ca fiind imputabile .: existenta mai multor contracte pe aceeași locație, de exemplu: contracte care se suprapun: Ctr. 882/19.12.2008; Ctr. 328/01.11.2002, suprapunere pe locația A103 pe perioada 05.02._09; Ctr. 416/01.04.2004; Ctr. 445/26.10.2004 suprapunere pe A602 si C808 pe perioada 01.01._05; Ctr 420/27.04.2004; Ctr. 501/10.02.2005 Suprapunere pe B713B pe perioada 15.03._05.

Totodată exista de asemenea mai multe contracte cu același număr respectiv 601: Ctr 601/01.05.2005 încheiat cu BV McCann erickson pe locațiile I 101 si I 102 pe perioada 01.04._05 si Ctr 601/17.01.2006 încheiat cu Foss Advertising pe locația B705 in perioada 01.02._07.

Aceste aspecte scot in evidenta modalitatea defectuoasa de gestionare a contractelor de către . si îngreunarea procesului de monitorizare de către CN AB SA, situație care a generat in cadrul CN AB SA suspiciuni cu privire la realitatea datelor comunicate de către ..

Menționam de asemenea, ca începând cu trimestrul II al anului 2007 . nu a mai comunicat, conform prevederilor contractuale stipulate in Actul adițional nr. 3 la contract, situația suprafețelor folosite si a celor nefolosite din cadrul fondului de spatii pentru publicitate pus la dispoziție de către aeroport. Acest lucru a condus la îngreunarea deciziilor privind conducerea acestei activități in cadrul CN AB SA. De asemenea din monitorizările efectuate pe teren de către personalul CN AB SA au rezultat diferențe intre contractele transmise de către . si situatia de pe teren. Aceste aspecte au fost sesizate partenerului dar in contradicție cu prevederile contractuale, . nu a răspuns solicitărilor primite. CN AB SA a încercat sa verifice situațiile constate pe teren si la sediul ., însă s-a lovit de refuzul acesteia, care invocând o anumita componenta a echipei numita de CN AB SA a refuzat punerea la dispoziție a documentelor solicitate.

De asemenea, au fost constatate diferențe și datorită faptului că . a aplicat reduceri comerciale la unele contracte, fără ca CNAB SA să fie înștiințată, datorita lipsei proceselor verbale de neutralizare și a comunicărilor scrise către aeroport, privind rezilierea contractelor înainte de expirarea termenelor de valabilitate ale acestora.

O altă problemă sesizată a fost inexistența actelor adiționale de prelungire la unele contracte cum ar fi: - contractul nr. 874/10.12.2008 încheiat cu Advertising M. Services, expunere brand ING Bank, cu afișare până la data de 05.08.2009, conform procesului verbal de neutralizate semnat de ambele părți; contractul nr. 853/23.07.2008 încheiat cu Fundația ACCA România, expunere brand ACCA G., cu afișare până la data de 04.08.2009, conform procesului verbal de neutralizate semnat de ambele părți.

. a prezentat o . adrese și e-mail-uri, prin care clienții și-au anunțat intenția de a rezilia contractele încheiate, CN AB SA nefiind informată de această situație.

Se mai arată că în conformitate cu Art.4 din Contractul de reclamă tripartit, nicio comandă (în acest caz cu sensul de comandă de încetare a contractului) nu va fi considerată ca acceptată până nu va fi confirmată, în scris, de către ambele părți care reprezintă C.: AIHCB și ..C. G. M. S.A. nu a putut face dovada ca ar fi trimis vreun document către AIHCB, privind încetarea contractelor de reclamă. Aducerea la cunoștința AIHCB, a modificărilor privind termenii si condițiile din contractele tripartite, trebuia făcuta in baza prevederilor art. 5.1.5 din contractul de asociere, in care se precizează că: „Aeroportul va tine evidenta contractelor de publicitate încheiate de către . urmărirea situației economico-financiare realizate in urma asocierii”.

În ceea ce privește prejudiciul acesta pur si simplu nu exista, raportat la faptul ca încetarea raporturilor comerciale s-a datorat exclusiv culpei intimatei reclamante, în principal, motivat de faptul că nu a organizat o contabilitate distincta a asocierii. Totodată acesta nu si-a îndeplinit obligațiile de comunicare către CNAB SA a tuturor situațiilor de modificare a contractelor tripartite încheiate cu terții in baza contractului mai sus menționat, situație ce a făcut ca in evidentele CN AB SA să apară diferențe vădite intre veniturile așteptate si veniturile repartizate prin deconturile transmise.

In ceea ce privește existenta unui raport de cauzalitate între fapta ilicită a debitorului și prejudiciu se arată că în speță neexecutarea obligațiilor contractuale se datorează culpei creditorului, apelanta fiind în imposibilitate de a mai agrea contractele tripartite având în vedere nerespectarea clauzelor contractuale menționate anterior.

În ceea ce privește condiția vinovăției apelanta arată că răspunderea nu funcționează insa, în ipoteza unei neexecutări justificate a contractului, tocmai pentru că aceasta nu este culpabilă. In speța de fata executarea contractului nu a putut continua justificat tocmai de neîndeplinirea unor obligații contractuale de către reclamanta parata (neindicate de apelanta-pârâtă reclamantă).

Apelanta arată de asemenea în motivare că înțelege să critice rapoartele de expertiză dispuse în cauză apreciind, în privința obiectivului nr. 1 că sumele calculate de expert nu au relevanță, ele nefiind datorate. În privința obiectivului nr. 2 arată că, conform documentelor puse la dispoziție de către G. M. SA, numai pentru anul 2009, au rezultat diferențe însumând 252.172 euro, constând in diferite înțelegeri unilaterale făcute intre . si beneficiarii reclamelor din contractele tripartite, constând in rezilieri de contracte sau acordări de bonusuri favorizând in acest fel apariția de diferențe vădite intre veniturile așteptate conform contractelor tripartite încheiate si veniturile repartizate prin deconturile transmise. Se menționează ca pentru nicio astfel de modificare nu s-a prezentat vreo dovada a comunicării de către . către CNAB SA a acestor modificări, încălcându-se astfel prevederile contractului de asociere.

În ceea ce privește obiectivul nr. 3 . nu a organizat o contabilitate distinctă a asocierii în participație, așa cum prevăd obligațiile contractuale.

În ceea ce privește obiectivul nr.3, punctul a), in urma expertizării s-a constatat existenta unui foarte mare număr de documente ce privesc un nr. de 67 de contracte care nu au fost comunicate si CN AB SA, situație ce a dus la înregistrarea unor diferențe vădite între veniturile așteptate conform contractelor încheiate si veniturile primite prin deconturile transmise conform contract de asociere.

În ceea ce privește obiectivul nr. 3, punctul b), cheltuielile asocierii in participație au fost evidențiate doar in conturi analitice, in grupa 6 „Cheltuieli" fără a exista o contabilitate distincta a asocierii, în care, conform prevederilor legii contabilității să se înregistreze documente justificative cu privire la operațiile sau tranzacțiile efectuate. Deși apelanta a insistat pentru a fi prezentate aceste documente justificative au fost prezentate doar documente centralizatoare, ca de exemplu: situația costurilor asocierii pe articole de cheltuieli care cuprindea sume globale si nu documentele justificative ale fiecărei tranzacții ce a determinat acele sume globale. Spre exemplificare: documentele justificative care au stat la baza înregistrării in contul 6022 „Cheltuieli cu combustibilul". Explicația data de către dl. S. Wilson - directorul economic, explicație ce a fost preluata si de expertul desemnat ca justificând modalitatea de înregistrare al acestui cost, in totala contradicție fata de actele normative in vigoare, a fost: „exista bonuri de alimentare cu combustibil pentru 4 mijloace de transport ce făceau transporturi pentru activitatea de asociere". Aceasta explicație nu poate fi luata in considerație deoarece bonul de cumpărare combustibil nu reprezintă decât o tranzacție de cumpărare stoc si nu atesta, prin însăși existenta lui, modul in care acest combustibil a fost consumat. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condițiile în care furnizează toate informațiile prevăzute de normele legale în vigoare, situație care trebuia sa fie consemnata, fie pe baza unei foi de parcurs, fie pe baza unui document echivalent.

În ceea ce privește cheltuielile înregistrate in contul 628se arată că la toate insistentele întreprinse în vederea expertizării acestor documente justificative, acestea nu au fost puse la dispoziție, fapt pentru care nu se poate expune niciun punct de vedere vizavi de costurile înregistrate in cadrul balanței asociației si preluate in deconturile de cheltuieli. Același lucru se poate spune costurilor înregistrate cu salariile. Nu exista, sau nu au fost puse la dispoziție state de salarii pentru ASOCIAȚIE.

În ceea ce privește cheltuielile de amortizare, înregistrate in balanța si preluate in decontul de cheltuieli, acestea nu se justifica cu nimic atâta timp cat in conformitate cu documentele puse la dispoziție nu rezulta ca in evidenta contabila a asociației ar exista înregistrate imobilizări corporale sau necorporale a căror amortizare sa fie înscrisă in contul 681 „Cheltuieli cu amortizarea".

În ceea ce privește obiectivul 4 a se arată că, în conformitate cu prevederile art.4.2 din contractul de asociere cu nr._/27.11.2001 profitul net realizat din închirierea spatiilor publicitare se va calcula deducând din tariful de închiriere următoarele cheltuieli: nu mai mult de 10% - întreținere si reparații; nu mai mult de 30% - cheltuieli generale. Așa după cum a precizat si expertul desemnat, in contabilitatea asocierii nu au fost determinate cheltuielile generate de întreținere si reparații, scăzându-se global o cota de 40% din veniturile încasate. Acest lucru reprezintă o încălcare directa a obligațiilor asumate in contractul de asociere fiind trecute in deconturile de cheltuieli sume in discordanta cu prevederile contractuale. Astfel in condițiile in care ., in conformitate cu prevederile contractuale, nu a probat existenta unor cheltuieli pentru reparații- intretinere, a dedus in mod nejustificat pentru perioada anului 2009 următoarele sume: Trim. I 2009 suma de_ lei, reprezentând 10% din veniturile declarate; Trim II 2009 suma de_ lei reprezentând 10% din veniturile declarate; Trim III 2009 suma de_ lei reprezentând 10% din veniturile declarate, ceea ce reprezenta nerepartizarea către CNAB SA a sumei de 269.025,5 lei.

Deasemenea, având in vedere modalitatea in care au fost evidențiate costurile in cadrul balanței asociației si coroborat cu cele evidențiate deja la obiectivul nr. 3, . a introdus in balanța nejustificat, in cursul anului 2009, cel puțin următoarele sume: - Cheltuieli cu amortizarea însumând_.5 lei după cum urmează: Trim. I_.5 lei; Trim. II 804 lei; Trim. III_ lei, acest aspect conducând la reducerea veniturilor cuvenite CNAB SA cu suma de 19.361.75 lei.

Se mai arată că cheltuielile cu amortizarea reprezintă o cheltuiala constanta, pe parcursul unei perioade mai mari de timp, fiind influențată doar de intrări sau ieșiri de imobilizări; însă, după cum se vede mai sus cheltuiala cu amortizarea este reprezentata de niște sume aleatorii a căror modificare de la un trimestru la altul nu se justifica.

Referitor la obiectivul 4b se arată că veniturile transmise prin deconturile de asociere in cursul anului 2009 însumează 2.690.269 lei, necuprinzând veniturile suplimentare calculate la punctual 4.a) si care ar fi însumat suplimentar valoarea de 288.387.3 lei, fapt pentru care in deconturile transmise către CNAB SA suma care ar fi trebuit sa fie repartizata către aceasta ar fi fost de 2.978.656 lei.

Referitor la obiectivul nr. 5 - verificarea deconturilor asocierii raportate la deconturile transmise de către . si ținând seama de evidentele CNAB se arată că deconturile întocmite de către . si transmise către CNAB SA au fost in conformitate cu balanțele de verificare ale asociației, balanțe întocmite însă in discordanta fata de prevederile legale, fapt care nu permite exprimarea unei opinii, sau in lipsa prezentării documentelor justificative aferente, un calcul al veniturile reale ce ar fi trebuit repartizate CNAB SA.

Referitor la obiectivul nr. 6 ce privește stabilirea evidentei contractelor tripartite modificate in mod unilateral si stabilirea contractelor incheiate de . prin care au fost acordate reduceri comerciale partenerilor contractuali, în Raportul de expertiza contabila prezentat de expertul desemnat se mentioneaza existenta unui nr. de 67 de contracte cu diferente intre evidentele celor doi asociați, diferente constând in: -un contract modificat prin acordarea unui bonus in mod unilateral de către .; -un număr de 66 contracte modificate fara a fi anunțat si CNAB SA, dar nu se specifica in mod clar cine a dispus aceste modificări, precum si consecințele acestor modificări asupra situatiei asociației. Cu toate acestea concluziile consemnate de expertul desemnat nu scot in evidenta decât bonusul acordat in mod unilateral de ., pierzând pe drum modificările celorlalte contracte.

Spre justificarea modificării in mod unilateral al acestor contracte se specifica existenta in cadrul contractelor de reclama a unui punct care ar permite beneficiarului de reclama sa denunțe unilateral contractul. Acest aspect nu înlătura însă obligația asumata prin contractul de asociere al . de a comunica CNAB SA toate modificările contractelor in derulare. Acest fapt a condus la menținerea unor reclame pe teritoriul CNAB SA chiar si după rezilierea contractelor, situație ce a dezavantajat vădit partenerul de contract - respectiv CNAB SA. In conformitate cu înțelegerile dintre parți, . avea obligația anunțării oricăror modificări apărute in contractele de reclama si totodată sa procedeze la neutralizarea reclamelor la finele contractului. . nu a furnizat spre expertizare dovezi ale neutralizării reclamelor la data rezilierii contractelor.

În ceea ce privește raportul de expertiză contabilă suplimentar se arată că pentru identificarea cheltuielilor cu întreținerea și a celor generale reclamanta a prezentat o situație denumită structura cheltuielilor pe articole de cheltuieli, care nu are nici un fundament în documente justificative și care este în discordanță vădită cu structura decontului de cheltuieli prezentat către CN AB SA.

Singura concluzie a diferențelor exemplificate este că . nu a ținut o contabilitate distinctă pentru activitatea asociației, iar deconturile transmise sunt întocmite doar în funcție de voința factorilor de decizie ai societății.

Se reiterează faptul că, în privința cheltuielilor cu combustibilul, indiferent de suma care ar fi trebuit să fie trecută în mod corect în decontul de cheltuieli, nu s-au prezentat documente justificative pentru consumul respectiv.

În ceea ce privește contul 628 – alte cheltuieli efectuate la terți - se arată că s-a prezentat o fișă de cont cu un rulaj total de 168.634,44 lei, sumă care apare și în balanța de verificare; în justificarea sumei . a prezentat factura 170/2009 și factura 173/2009 în valoare de 115.010,29 fără TVA, precum și factura 174/2009 în valoare de_,29 lei. Toate aceste facturi sunt emise de același furnizor și anume ., care avea subcontractată întreaga activitate de întreținere și reparații panouri publicitare din cadrul CN AB SA; în aceste condiții, reclamanta putea deconta doar suma de 115.010,29 lei și nu suma de 240.650,73 lei trecută în decont, care nu are legătură nici cu fișa de cont, nici cu balanța de verificare.

Se arată drept concluzie că în decont se treceau sume care să acopere 40% din venituri fără a avea un suport în contabilitatea proprie. Astfel, pentru întregul an 2009 . a dedus în plus cheltuieli în valoare de: pentru trimestrul I 675.638.00; pentru trimestrul II 479.482.00; pentru trimestrul III 494.008.47; Total dedus in plus 1.649.128.47 lei. In aceste condiții profitul realizat in cadrul asociației ar fi trebuit sa fie mai mare cu 1.649.128.47 lei ce ar fi trebuit sa fie repartizat conform contract de asocierea astfel: CN AB SA - 824.564.35 lei . 824.564.35 lei.

Cât privește respingerea cererii reconvenționale, aceasta a fost făcută motivat de faptul ca, pe de o parte, susținerile din continutul acesteia nu au fost dovedite, iar pe de alta parte, din concluziile raportului de expertiza nu rezulta diferențe sau mențiuni eronate de sume intre contractele economice si deconturile asocierii.

Daca in ceea ce privește concluziile raportului de expertiza, apelanta indică faptul că criticile acesteia au fost prezentate motive de apel, in ceea ce privește nedovedirea susținerilor apelanta reiterează aspectele indicate în sensul susținerii sale că nu ar fi comis fapta ilicită imputată, indicând că (la fel ca la combaterea nerespectării de către ea a contractului) din verificările efectuate rezulta nerespectarea de către partea adversă a contractului, ceea ce a determinat și denunțarea sa, precum și că a fost împiedicată de partea adversă să efectueze toate verificările necesare.

Se arată în esență că debitul inregistrat de către reclamanta-parata s-a datorat următoarelor aspecte:

- nepredarea către AIHCB a situațiilor ocupate/neocupate cu reclamă începând din trimestrul III 2007 așa cum este precizat în art. M.7din Actul Adițional nr 3 la contractul de asociere. Solicitarea situației suprafețelor ocupate/neocupate cu reclamă s-a făcut prin adresele SRP nr 157/17.09.2009," SRP nr. 198/29.09.2009, DQ nr 3/19.03.2010, DMk 20/29.03.2010;

- prezentarea deconturilor celor 4 trimestre ale anului 2009 în care au fost înregistrate venituri mai mici decât cele aferente contractelor de reclamă subsecvente contractului de asociere derulate în această perioadă. Prin neînregistrarea exactă a veniturilor a fost afectată cota de profit a AIHCB fiind încălcat art 5.2.6 din contractul de asociere;

- nepunerea la dispoziția CNAB a structurii detaliate a cheltuielilor. Solicitările în acest sens au fost transmise din partea CNAB prin adresele nr DQ nr 3/19.03.2010, adresa SG 3006/20.05.2010, adresa SG nr 3555 /09.06.2010. Nepunerea la dispoziție a documentelor în baza cărora să fie verificate structura cheltuielilor încalcă art. 5.2.2 modificat prin Actul Adițional nr. 3 și art 8.4 paragraful 5 din contractul de asociere;

- neconcordanța între monitorizările din teren ale afișărilor și evidențele contractuale, reliefată și în urma controlului C.F.G.; în urma monitorizărilor în teren s-au reliefat o . neconcordanțe între situația afișărilor efective și cele conform contractelor aflate la sediul AIHCB. în acest sens s-a transmis către G. M. adresa SRP 262/22.10.2009 și ulterior revenirea SRP nr. 097/25.08.2009 prin care se solicita rectificarea deconturilor, precum și dovada efectuării plăților cuvenite în urma acestor corectări.

- necomunicarea către CN AB SA a unor date in conformitate cu cerințele contractuale:

- Situația costurilor cuprinse in balanța de venituri si cheltuieli a asociației nu sunt prezentate pe cele doua grupări prevăzute de contract( 10 % respectiv 30%) cu prezentarea detaliata a naturii acestor costuri.

- Necomunicarea suprafețelor nefolosite in conformitate cu prevederile actului adițional nr. 3 (Precizam ca ultima comunicare - facuta in mod total eronat- s-a făcut pentru trimestrul I al anului 2007).

- nepermiterea delegațiilor CN AB SA sa verifice realitatea datelor comunicate de ., existente in contabilitatea asociației.

- neplata la termen începând cu anul 2010 a sumelor cuvenite CN AB SA conform deconturi predate. Astfel in cursul anului 2010 . figurează in evidentele CN AB SA cu un debit in valoare de 149.255.83 lei

- aplicarea de către reclamanta de reduceri comerciale la unele contracte, fără ca CNAB SA să fie înștiințată;

- lipsa proceselor verbale de neutralizare și a comunicărilor scrise către aeroport, privind rezilierea contractelor înainte de expirarea termenelor de valabilitate ale acestora.

Apelanta a solicitat de asemenea suspendarea executării sentinței civile, făcând precizarea la termenul din 16.09.2014 că, dacă se reține cauza în pronunțare nu mai înțelege să o susțină, fiindu-i restituită recipisa de consemnare a cauțiunii.

În susținerea apelului s-a solicitat proba cu înscrisuri și expertiza de specialitate contabilă.

În drept apelanta a invocat art. 280 alin. 1 teza a doua coroborat cu art. 403, art. 282 și urm. C., art. 969 și urm Cod civil, Titlurile V și VI Cod comercial.

Cererea de apel a fost legal timbrată.

Intimata reclamantă-pârâtă, legal citată, nu a depus întâmpinare.

Instanța a respins solicitarea de suplimentare a probatoriului cu proba cu martori precum și proba cu expertiză specialitatea contabilitate cu motivarea din încheierea din 10.06.2014 (f. 71 dosar apel).

Analizând actele și lucrările dosarului în limitele devoluate de apelul pârâtei-reclamante, Curtea reține că:

Pentru corecta înțelegere a aspectelor analizate în prezentul apel trebuie mai întâi stabilite limitele cadrului procesual devoluat, față de exprimarea parțial incorectă/contradictorie a apelantei. Astfel, mai întâi, deși prin cererea de apel se solicită „modificarea în tot a sentinței apelate”, observăm că ulterior se solicită ca această modificare să aibă loc în sensul respingerii cererii principale și admiterii cererii reconvenționale; or, un capăt al cererii principale precizate vizând profitul nerealizat ca urmare a încălcării dreptului de preferință și penalitățile la acesta a fost respins de instanța de fond; cum se observă din concluziile declarației de apel, dar și din motivarea acestuia, apelanta pârâtă-reclamantă reconvențional nu înțelege să atace și acest aspect (de altfel neavând nici interes, pe acest aspect soluția fiind în favoarea sa); cum nici partea adversă nu a înțeles să conteste acest aspect al soluției, respingerea respectivului capăt de cerere a rămas irevocabilă și orice eventuală modificare a sentinței nu ar putea fi decât în parte, iar nu în tot.

De asemenea, tot prin declarația de apel se solicită „în subsidiar” desființarea încheierilor din 03.05.2012 și 17.10.2013. Or, în primul rând nu ar fi posibilă desființarea unor încheieri fără o consecință asupra sentinței care finaliza procesul, consecință ce ar fi trebuit indicată. În al doilea rând, respectivele încheieri atacabile odată cu fondul, cea din 03.05.2012 (f. 87-88, vol. IV dosar fond) și cea din 17.10.2013 (f. 105-106 vol. IX dosar fond) privesc în esență doar modalitatea de soluționare de către instanța de fond a obiecțiunilor invocate la raportul de expertiză; or reanalizarea în ansamblu a materialului probator, inclusiv a pertinenței acestuia se impunea Curții față de cele devoluate prin apelul la sentință și solicitările efectuate cu privire la aceasta, cât și față de motivele dezvoltate ale apelului (care dealtfel nu reiau separat critici ale respectivelor încheieri), nefiind necesară o indicare separată a încheierilor.

Cât privește fondul apelului, acesta vizează soluția de admitere parțială a cererii precizate, dar și cea de respingere a cererii recovenționale. Deși apelanta reia multe din argumente în ambele solicitări, ea le analizează separat; la fel va face și Curtea întrucât argumentele pentru care se rețin cele două soluții au suficiente specificități.

Astfel, cât privește admiterea capătului de cerere din cererea principală precizată vizând 88.310,22 E prejudiciu constând în profitul nerealizat aferent contractelor tripartite înaintate spre semnare, CN AB SA și refuzate la semnare; 94.823,25 E penalități aferente sumei indicate anterior calculate până la 13.08.2010 precum și penalități în continuare până la momentul plății, apelanta înțelege să invoce mai întâi o excepție de neexecutare a contractului ce a creat raporturile juridice dintre părți - contractului de asociere în participațiune nr. 11.595/27.08.2001, așa cum el a fost prelungit prin acte adiționale până la data de 26.08.2010.

Deși nu o denumește expres așa atunci când o invocă, apelanta arată în esență că nu a avizat și semnat contractele tripartite înaintate spre semnare de către intimată întrucât intimata nu își desfășura activitățile conform prevederilor contractului de asociere în participațiune, încălcând obligații privind ținerea contabilității, notificări adresate asociatului CN AB SA modalitatea de reziliere/prelungire a contractelor cu clienții (beneficiari ai serviciilor de publicitate). Or, pentru a putea opera o excepție de neexecutare trebuie ca respectiva neexecutare imputată părții ce solicită o prestație să îndeplinească mai multe condiții. Între acestea este și exigibilitatea obligației a cărei neexecutare este opusă pentru a refuza propria executare. Or, ceea ce observăm în speță este că CN AB SA refuză executarea obligației esențiale a asocierii – prevăzută în art. 5.1.3 și 5.1.4 din contract (f. 20, vol. 1 instanța fond) refuzând avizarea și semnarea contractelor (sprijinirea scopului asocierii) fără ca, la respectivul moment, să poate opune o obligație exigibilă, ci, cel mult, doar simple suspiciuni ale sale cu privire la modul în care își îndeplinea obligațiile partea adversă. Aceasta este evident întrucât este necontestat de părți că refuzul se avizare și semnare a actelor tripartite a avut lor, din partea CN AB SA în luna septembrie 2009, pe când chiar apelanta afirmă că, în urma mai multor verificări între diverse departamente a „transmis la data de 29.03.2010” adresa prin care solicita părții adverse verificarea unor documente două zile mai târziu. Or, la momentul refuzului de executare apelanta nu avea o creanță exigibilă de opus (nici măcar nu a indicat-o, atitudinea ei ulterioară dând impresia că vrea să-și creeze o astfel de creanță pro causa), astfel că refuzul este în mod vădit abuziv, aceasta fiind fapta ilicită contractuală.

Argumentele apelantei merg mai departe de excepția neexecutării opusă părții adverse, ea apreciind chiar că nu ar fi existat obligația contractuală a semnării convențiilor tripartite propuse, astfel încât nesemnarea nu poate fi fapt ilicit. Or, dacă apelanta ar fi semnat doar dacă vroia, nu și dacă contractele corespundeau obiectului asocierii, atunci contractul semnat cu intimata nu i-ar fi impus ei, esențialmente, nicio obligație, negându-se chiar obiectul acestuia (ar fi fost nul de drept pentru că o parte s-ar fi obligat, de fapt, sub condiție pur potestativă). În acest fel dispozițiile art. 5.1.3 și 5.1.4 din contract ar fi golite de orice conținut, ceea ce nu este permis de normele de interpretare care impun interpretarea unei clauze valabile în sensul în care ar putea primi un efect, nu în sensul în care ar fi lipsită de orice efect (art. 978 cod civil din 1864 aplicabil în speță față de data nașterii și desfășurării raporturilor juridice dintre părți).

Cât privește prejudiciul, acesta este calculat la nivelul profitului nerealizat din cauza neîncheierii respectivelor contracte (f. 41 -76 vol. I fond), așa cum a reieșit din raportul de expertiză. Or, acest prejudiciu este cert întrucât reclamanta a dovedit acordul terților clienți cu privire la sumele datorate și perioada contractată prin contractele depuse, singurul impediment în obținerea sa fiind lipsa acordului apelantei. Cât privește penalitățile la sumele datorate, acestea au fost stipulate în contract la art. 11.2 la 0,15% pe zi din sumele datorate, astfel încât și pe acest aspect prejudiciul este cert, determinat (pentru cele de până la data de 13.08.2010), respectiv determinabil pentru cele ce curg în continuare, până la data plății efective.

Legătura de cauzalitate a faptei ilicite cu prejudiciul este de asemenea demonstrată, prejudiciul având drept cauzalitate primară imposibilitatea încheierii contractelor cu clienții beneficiari ai serviciilor de publicitate ce este datorată inacțiunii culpabile (contractual) a apelantei pârâte pe cererea principală. Dacă aceasta și-ar fi îndeplinit obligațiile vizând sprijinirea efectivă a scopului asocierii respectivul prejudiciu nu ar fi fost creat, deci este îndeplinită condiția de analiză sine qua non, care „leagă” prejudiciul de faptul ilicit imputat.

Cât privește condiția vinovăției, pe lângă faptul că în cazul răspunderii civile delictuale neexecutarea obligațiilor prezumă culpa, cel obligat urmând a face proba contrară a faptului exonerator de răspundere, în speță apelanta nu neagă că singurul motiv al neexecutării a fost opinia sa că nici partea adversă nu executa obligațiile sale. Or, această situație se confundă cu o excepție de neexecutare a contractului, analizată mai sus și înlăturată pentru motivele prezentate. Se mai poate adăuga că faptul culpabil al părții adverse, văzut ca fapt exonerator de răspundere contractuală, invocat de apelantă, trebuie să aibă legătură de cauzalitate cu obligație pretins neexecutată și să blocheze executarea acesteia din urmă, iar nu să privească alte obligații contractuale. Or în speță nu se indică prin ce fapt culpabil . făcea imposibilă încheierea exact a contractelor tripartite refuzate de apelantă și obținerea comună a profitului în baza acestora; doar un astfel de fapt culpabil ar putea îndreptăți apelanta să invoce lipsa sa de culpă, iar nu aspectul că partea adversă dintr-un contract eminamente cu execuție succesivă, și-ar fi încălcat obligațiile ce rezultau din alte acorduri încheiate cu terții.

Față de considerentele prezentate mai sus este evident pentru Curte că motivul determinant al refuzului îndeplinirii obligațiilor contractuale în vederea realizării în continuare a scopului asocierii nu a fost reprezentat de o excepție de neexecutare a contractului (văzută eventual ca și fapt culpabil al părții adverse), executare care la momentul respectiv, deși contractul era în vigoare de peste 8 ani, timp în care aceleași obligații ar fi permis luarea la cunoștință de către CN AB SA de eventualele obligații încălcate, nici măcar nu putea fi indicată în concret, ci, fie de lipsa de voință a apelantei în sensul continuării relațiilor contractuale (la care era însă obligată pe durata contractului conform 969 Cod civil din 1864), fie de eventuale disensiuni create de suspiciuni unilaterale sau reciproce între asociați, disensiuni ce nu puteau însă, legal, permite per se blocarea desfășurării relațiilor contractuale în continuare.

Cât privește solicitările apelantei pârâtă-reclamantă reconvențional pe cererea reconvențională, acestea vizează încălcarea obligațiilor prevăzute în art. 5.2 al contractului de către reclamanta pârâtă-reconvențional.

Deși sunt enumerate foarte multe obligații pretins încălcate (în acest sens f. 23 al prezentei decizii) trebuie precizat că nu toate dintre obligațiile invocate sunt susceptibile de crearea unui prejudiciu cert, astfel că nu ar fi suficientă invocarea unui fapt ilicit în ceea ce le privește. În acest sens, atât nedepunerea către CN AB a structurii detaliate a cheltuielilor sau necomunicarea unor date conform cerințelor contractuale sau nepermiterea delegațiilor CN AB să verifice realitatea datelor comunicate (invocată a fi produsă după ce CN AB refuzase deja continuarea relațiilor contractuale, punând partea adversă în fața unei rezilieri „de facto”) sau lipsa proceselor verbale de neutralizare și comunicărilor privind rezilierile contractelor cu terții nu sunt susceptibile de a produce direct prejudicii, ci astfel de prejudicii ar trebui dovedite. Aceasta întrucât, chiar dacă nu s-ar fi efectuat comunicările impuse de contract cu privire la cheltuieli, situație contracte, etc. și chiar dacă de la un punct încolo nu s-a mai permis verificarea datelor contabile de partea adversă, dacă veniturile și cheltuielile au fost corect evidențiate și ținute situația sumelor cuvenite CN AB rămâne neschimbată. Or, apelanta pârâtă-reclamantă reconvențional nu a invocat un alt prejudiciu decât cel ce ar rezulta din încălcarea obligațiilor contractului de asociere în participațiune; conform acestuia, singurul prejudiciu ce ar putea fi imputat de CN AB privește cota sa de 50% din Profitul net realizat (art. 4.1 din contract).

Pe lângă invocarea unor încălcări fără consecință patrimonială directă, apelanta a invocat însă și influențări (negative) ale profitul net realizat, prin intermediul eventualelor venituri reale mai mari sau a costurilor deduse din veniturile realizate de asociere; sub acest aspect aserțiunea sa este logică, singurele aspecte care puteau să-i creeze un prejudiciu față de modul cum era concepută asocierea fiind micșorarea în mod fals a veniturilor contabilizate sau majorarea artificială (intenționată) sau culpabilă a costurilor.

Însă, sub aspectul costurilor trebuie mai întâi observat că apelanta și-a luat de la început o „marjă de siguranță”, prevăzând încă din contractul în forma inițială că acestea (costurile) nu pot depăși 10% pentru întreținere – cu enumerare nelimitativă ce se termină cu „etc” și 30% pentru cheltuieli „generale”, care pe lângă faptul că au o formulare destul de „generică” de asemenea nu erau limitativ enumerate. O a doua marjă de siguranță era prețul lunar pe mp minim de achitat către aeroport, inițial de 8,5 USD (art. 4.4 din contract). Probabil că această marjă de siguranță, a cărei nerespectare nu se invocă de apelantă și care permitea antecalcularea unui profit considerat rezonabil de reclamantă (din moment ce a prelungit contractul) a făcut ca aceasta, cât timp relațiile erau amiabile (aprox. 8 ani) să nu facă nici un fel de constatări de tipul celor invocate drept probatorii ce s-au făcut la finalul 2009 și în 2010. Această prevedere a fost reluată și în actul adițional nr. 3 din 13.10.2004, cu mențiunea suplimentară, pentru fiecare dintre cele două categorii de cheltuieli, că alte cheltuieli (de același tip) vor putea fi deduse doar cu aprobarea expresă a apelantei. Or, per a contrario, în limita marjei și pe tipul de cheltuieli, reclamanta nu trebuia să solicite nici un fel de acord al părții adverse pentru a efectua cheltuielile pe care le considera utile, iar proba lor nu ar putea fi impusă dincolo de limitele unei contabilități corect ținute.

Este adevărat că apelanta invocă și o neefectuare efectivă a unor astfel de cheltuieli, ci doar consemnarea lor scriptică, ceea ce ar fi condus la diminuarea profitului net. Acest aspect, la fel ca și micșorarea eronată a veniturilor consemnate, însă, ar fi trebuit dovedite de aceasta conform art. 1169 Cod civil, ceea ce apelanta nu face.

Astfel, mai întâi, cât privește perioada 2008-2009 (până în septembrie 2009) la nici un decont trimestrial făcut conform 4.7.1 din actul adițional nr. 3 apelanta nu a invocat neregularitățile pe care le invocă ulterior încetării faptice unilaterale a raporturilor contractuale, ceea ce pune în dubiu alegațiile sale, cu atât mai mult cu cât pentru prima dată i s-ar fi refuzat accesul solicitat la documentele contabile ale asocierii la 31.03.2010; aceste neregularități au fost invocate chiar și pentru anii anteriori și deconturile anterioare, direct în 2010, iar de o manieră procedurală doar prin cererea reconvențională (deci pusă în fața pretențiilor părții adverse); mai mult, nu s-a indicat o modificare a modalităților de calcul al veniturilor/cheltuielilor contractului de asociere efectuate de intimată sau de ținere a contabilității de către aceasta; or, în aceste condiții, apare Curții ca fiind cel puțin ciudat ca o modalitate de calcul ce putea fi verificată și de apelantă și care a fost acceptată de ambele părți pe o perioadă foarte lungă, nefiind criticată niciodată în perioada 2001-2009, să fie criticată doar după ce apelanta a refuzat executarea propriilor obligații.

De asemenea, conform raportului de expertiză depus la data de 19.03.2010, diferențele din evidența veniturilor între CN AB și G. provin din modificările contractuale survenite la solicitarea clienților, respectiv denunțările unilaterale ale contractelor de către aceștia (f. 70-71 vol. 3 dosar fond); or, pe de o parte, contractele cu beneficiarii serviciilor de publicitate, așa cum fuseseră ele însușite și de apelantă prevedeau posibilitatea denunțării unilaterale a chiriașului. Este adevărat că o astfel de informație ar fi trebuit comunicată și apelantei în termen util, dar necomunicarea nu modifică direct cuantumul veniturilor obținute și nu produce prin ea însăși un prejudiciu; veniturile corect calculate sunt deci cele ce iau în considerate denunțările unilaterale operate de clienți, înscrise în contabilitatea reclamantei.

În ceea ce privește cheltuielile, conform raportului de expertiză acestea apar ca reale și au fost uneori chiar și superioare marjei impuse de prevederile contractuale (spre exemplificare trim. II 2009 în valoare de 652.420,08, s-au dedus însă doar 640.382,50 pentru a fi în marja de 40%, f. 67 vol. 3 dosar fond), astfel încât deducerea lor în marja contractuală nu apare drept fapt ilicit. De asemenea, în suplimentul raportului de expertiză depus la 31.05.2012 se arată, după enumerarea cheltuielilor pe categorii de cheltuieli că acestea rezultă din documente de contabilitate primară și că s-au calculat și decontat conform prevederilor contractului de asociere, inclusiv cu respectarea marjelor pe categorii exemplificate pe fiecare trimestru analizat (f. 96 și urm. vol. IV dosar fond).

În ceea ce privește criticile prezentate de apelantă privind faptul că cheltuielile ar fi fost înscrise în contabilitate fără a exista documentele primare necesare, cum ar fi ordinele de deplasare în cazul cheltuielilor cu combustibilul, pe lângă faptul că o astfel de aserțiune nu este susținută de concluziile expertului desemnat, nu s-ar putea reține absența cheltuielilor cu combustibilul (deplasarea personalului fiind trecută expres în cheltuielile deductibile) sau reduce acestea cheltuieli decât cu infirmarea prin probe a situației consemnate de contabilitatea reclamantei coroborată cu bonurile fiscale de achiziție.

În ceea ce privește lista sumelor solicitate drept „penalizări” (f. 28 motive de apel) în baza unor facturi emise în 2010 de apelanta pârâtă-reclamantă reconvențional, deci după intervenirea situației litigioase între părți, simpla emitere a facturilor nu dovedește nimic cu privire la existența debitului. Pe lângă faptul că sunt evident emise după ce relațiile contractuale încetaseră la voința unilaterală a emitentului facturii, ceea ce pune în dubiu veridicitatea lor, aceste facturi nu apar a fi acceptate de partea adversă, iar din contractului de asociere în participațiune nr. 11.595 singurele pretenții ce puteau izvorî direct priveau repartizarea cotei de profit net; or sub acest aspect, singura influență posibilă o aveau veniturile asocierii, respectiv cheltuielile acesteia, iar veniturile și cheltuielile apar drept fiind corect calculate.

Față de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că hotărârea pronunțată este legală și temeinică pe ambele aspecte principale devoluate (cererea principală precizată în limita în care a fost admisă și cererea reconvențională), nesubzistând nici un caz de schimbare sau de anulare a acesteia cum prevăd dispozițiile art. 296-297 C..

În consecință, în temeiul art. 296 Cod de procedură civilă, Curtea va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de pârâta-reclamantă C. NAȚIONALĂ "AEROPORTURI BUCUREȘTI" SA, cu sediul în Otopeni, Calea Bucureștilor nr. 224 F, județul Ilfov, împotriva Sentinței civile nr. 6962 din 05.12.2013, pronunțată de Secția a VI-a Civilă a Tribunalului București în dosarul nr._ având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu intimata reclamantă-pârâtă .,cu sediul ales la SCA „D. și Asociații”: . nr.8, ., Sector 1, ca nefondat.

Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 18 Septembrie 2014.

Președinte,

P. P.

Judecător,

E.-S. R.

Grefier,

E.-R. L.

Red. Jud. PP

Tehnoredactat: PP

4 ex./23.01.2015

..01.2015

Tribunalul București - Secția a VI-a Civilă

Jud. fond: M. V. G.

← Radiere. Decizia nr. 710/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI		Pretenţii. Sentința nr. 2594/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI →

Alte cereri. Decizia nr. 662/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Alte cereri. Decizia nr. 662/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI