Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 561/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 561/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-03-2014 în dosarul nr. 40188/3/2012/a1
Dosar nr._ (Număr în format vechi 3357/2013)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 561
Ședința publică de la 05 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. VINȚANU
Judecător A. M. S. U.
Judecător D. A.
Grefier C. M.
****************
Pe rol judecarea cererii de recurs, formulată de recurenta reclamantă D. I. LICHIDATOR JUDICIAR AL STIUCA SRL împotriva sentinței civile nr.7001/10.09.2013, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât B. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată că:
Prin sentința civilă nr.281/15.01.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a civilă în dosarul nr._ 12, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței în formă simplificată față de debitoarea . calitate de lichidator a fost desemnat D. I. și s-au luat măsurile legale subsecvente deschiderii procedurii falimentului.
Față de lipsa de bunuri ori alte valori din patrimoniul debitoarei, prin sentința comercială nr.3657/09.04.2013, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței, descărcarea lichidatorului de orice îndatoriri sau responsabilități față de procedură și participanții la procedură și radierea debitoarei de la oficiul registrului comerțului.
Prin Serviciul registratură al secției, lichidatorul-reclamant a depus cerere privind atragerea răspunderii personale a pârâtului B. A., în calitate de fost administrator al debitoarei, cerere ce a fost înregistrată ca dosar civil distinct sub nr._ .
În motivarea cererii, reclamantul-lichidator arată că, din faptul nedepunerii la organul fiscal a declarațiilor și raportărilor contabile periodice ale societății debitoare și al neprezentării actelor contabile după deschiderea procedurii, rezultă că pârâtul nu a ținut contabilitatea societății conform legii, a făcut să dispară documente contabile și a ținut o contabilitatea fictivă, iar aceste fapte ilicite demonstrează administrare frauduloasă a societății.
Reclamantul susține că sunt îndeplinite condițiile răspunderii patrimoniale, solicitând obligarea pârâtului la plata pasivului înregistrat de societatea debitoare.
În drept: art.138 alin.1 lit.d) din Legea nr.85/2006.
Prin sentința civilă nr. 7001 din 10.09.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII - a Civilă în dosarul nr._ cererea reclamantului a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul - sindic a reținut că nu s-a probat că pârâtul, în timpul mandatului de administrator, ar fi săvârșit fapte conexe ori favorizate de neținerea contabilității, precum ascunderea ori deturnarea unei părți din activele societății, însușirea de fonduri bănești, neînregistrarea unor încasări de creanțe etc., care să demonstreze caracterul fraudulos al faptei de a nu fi ținut contabilitatea conform legislației în materie și intențiile pârâtului de a-i prejudicia pe creditori. Reclamantul se limitează la presupoziții nejustificate privind urmărirea de către pârât a unor scopuri frauduloase, care însă nu suplinesc obligația sa procesuală de a dovedi relația de cauzalitate între neținerea contabilității societății și starea de insolvență a acesteia. Simplul fapt că pârâtul nu ar fi ținut contabilitatea societății la care a îndeplinit funcția de administrator, fără a se proba raportul de cauzalitate dintre această faptă și apariția stării de insolvență a societății, nu este de natură, prin el însuși, să conducă la antrenarea răspunderii patrimoniale conform art.138 alin.1 din lege.
Instanța a mai reținut, cu privire la toate faptele ilicite analizate, că reclamantul nu a dovedit nici împrejurarea că presupusele fapte săvârșite de pârât ar fi cauzat în mod nemijlocit starea de insolvență a debitoarei. În acest sens instanța are în vedere că, în lipsa dovedirii raportului de cauzalitate dintre faptele respective și apariția stării de insolvență a societății, numai împrejurarea săvârșirii de pârât a faptelor ilicite în discuție nu poate conduce la angajarea răspunderii patrimoniale și obligarea sa la suportarea pasivului societății.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal prevăzut de art. 8 alin. (2) din Legea nr.85/2006, reclamantul D. I., înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a V a Civilă.
„Motivarea” recursului constă în redarea conținutului cererii introductive de instanță, fără a aduce nicio critică de nelegalitate a hotărârii primei instanțe.
Analizând sentința atacată, în raport de probele administrate și temeiul de drept invocat, Curtea constată că recursul este nefondat.
Atât la judecata cauzei în fond, cât și în calea de atac, recurentul nu a administrat nicio dovadă în sensul săvârșirii de către pârât a faptei prevăzute de art. 138 alin. (1) lit d din Legea nr.85/2006.
După cum a reținut și judecătorul - sindic, reclamantul D. I. susține că starea de insolvență a debitoarei . fost cauzată de către pârâtul B. A., în calitate de fost administrator al debitoarei, ca urmare a săvârșirii de către acesta a faptelor prevăzute de art.138 alin.1 lit.d) din Legea nr.85/2006, și anume a faptelor de a ține o contabilitate fictivă, de a face să dispară unele documente contabile și de a nu fi ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
În privința faptelor de a ține o contabilitate fictivă și de a face să dispară contabilitatea societății (art.138 alin.1 lit.d tezele I și II din Legea nr.85/2006), reclamantul nu și-a îndeplinit obligația procesuală de a dovedi actele și operațiunile materiale ce ar fi fost săvârșite de pârât și care s-ar încadra în conținutul fapte ilicite a ținerii unei contabilități fictive și nici actele materiale prin care pârâtul ar fi distrus ori ascuns contabilitatea societății debitoare.
În cuprinsul motivării cererii, lichidatorul invocă o . prezumții privind existența faptelor ilicite și legătura cauzală din aceste fapte și starea de insolvență a debitoare, or aceste prezumții sunt lipsite de orice temeinicie, deoarece răspunderea organelor de conducere instituită de art.138 alin.1 din lege nu este de natură contractuală, ci de natură delictuală, ceea ce implică obligația celui care pretinde atragerea răspunderii în discuție de a dovedi toate condițiile de existență ale unei astfel de răspunderi civile.
Față de cele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă D. I. LICHIDATOR JUDICIAR AL STIUCA SRL împotriva sentinței civile nr.7001/10.09.2013, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât B. A..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05.03.2014.
Președinte, G. VINȚANU | Judecător, A. M. S. U. | Judecător, D. A. |
Grefier, C. M. |
Red.Jud. G.V.
Tehnored.A.A.
2 ex./05.05..2014
Tribunalul București – Secția a VII a Civilă
Judecător sindic: S. C. V.
| ← Contestaţie. Decizia nr. 713/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
