Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 397/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 397/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 18356/3/2012/a1
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A CIVILĂ
Dosar nr._
(Număr în format vechi 3250/2013)
DECIZIA CIVILĂ NR.397/R/2014
Ședința publică de la10 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. C. S.
JUDECĂTOR: A. S. V.
JUDECĂTOR: F. L. ȘALAR
GREFIER: V. G.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 împotriva Sentinței civile nr. 6143 din 18.06.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul B. T..
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă raportat la dispozițiile art.242 alin.2 Cod procedură civilă, astfel că reține recursul spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului de față, deliberând reține următoarele:
Prin cererea, înregistrată sub nr._ 12 pe rolul Tribunalul București debitorul . prin lichidator desemnat conform art.237 Legea nr.31/1990 a solicitat în temeiul art.27 Legea nr.85/2006 deschiderea procedurii insolvenței.
Prin încheierea de la 18.09.2012 pronunțată de Tribunalul București a fost admisă cererea, s-a dispus . debitoarei prin procedura simplificată, a fost desemnat lichidator judiciar.
Prin sentința civilă nr. 3070/26.03.2013, Tribunalul București a dispus închiderea procedurii și radierea debitoarei conform art. 131 din lege; notificarea sentinței și descărcarea de îndatoriri a lichidatorului judiciar.
În cursul procedurii, prin cererea înregistrată sub nr._ reclamanta creditoare Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București a solicitat atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului B. T., în calitate de asociat administrator al debitoarei, în temeiul art. 138 alin. 1 lit. d din lege pentru debitul înscris la masa credală, în cuantum de 2 223 lei.
În motivarea cererii s-a susținut că urmare a notificării deschiderii procedurii, creditoarea a solicitat înscrierea la masa credală acoperirea creanței în cursul procedurii nefiind posibilă datorită inexistenței bunurilor în patrimoniul societății.
S-a arătat că în cauză, debitoarea nu a depus la dosar documentele prevăzute de art. 28 din lege, încălcând astfel prevederile art. 35 din lege din neîndeplinirea obligației legale decurgând în mod necesar neîntocmirea contabilității conform legii cu consecința cauzării insolvenței societății comerciale.
S-a mai susținut că prin art. 138 din lege s-a urmărit instituirea și menținerea unui climat economic sănătos, întemeiat pe principiul apărării drepturilor creditorilor societății față de faptele administratorilor care nu își îndeplinesc mandatul conform legii și principiul răspunderii administratorilor pentru continuarea unei activități care prejudiciază creditorii.
Prin sentința civilă nr.6143/18.06.2013Tribunalul București a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta creditoare.
Pentru a hotărî astfel, instanța a apreciat că din conținutul cererii a rezultat că reclamanta s-a rezumat la invocarea unor aspecte teoretice privind atragerea răspunderii patrimoniale în condițiile art. 138 din lege, fără a circumstanția care sunt faptele săvârșite de pârât.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta creditoare Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București pentru Administrația sectorului 4 a Finanțelor Publice, pentru motive circumscrise art. 304 pct. 9 c.pr.civ.
Au fost reluate cele susținute în cererea formulată în primă instanță privind răspunderea specială a administratorului, răspunderea aflată sub incidența dispozițiilor 1080 cod civil, activitatea desfășurată de către administrator urmând a fi analizată prin raportare la activitatea unei persoane diligente.
S-a susținut că pârâtul nu a acționat ca o persoană diligentă susținând financiar societatea cu capital, în vederea continuării unei activități neprofitabile, în interes personal.
S-a mai arătat că, nejustificat instanța de fond a înlăturat susținerile reclamantei creditoare, potrivit cărora nedepunerea situațiilor fiscale la instituțiile abilitate reprezintă o faptă ce intră sub incidența art.138 din lege.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază recursul nefondat pentru următoarele considerente:
A rezultat din raportul nr.1 de activitate, cu privire la cauzele și persoanele ce se fac vinovate de determinarea insolvenței că, în urma verificărilor efectuate lichidatorul judiciar nu a identificat înregistrări contabile în baza de date a Ministerului Finanțelor publice, de asemenea nu au fost depuse documentele prevăzute de art. 28 din lege.
Cu privire la incidența dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. d din lege reține că prin aceste dispoziții legiuitorul nu a instituit o prezumție legală de vinovăție și răspundere,așa cum în mod corect a reținut și prima instanță fiind necesar a se administra probe concludente și pertinente care să dovedească atât săvârșirea uneia din faptele prevăzute de art. 138 din lege cât și întrunirea condițiilor prevăzute de art. 998 – 999 cod civil privind fapta ilicită săvârșită cu vinovăție, prejudiciul constând în insolvența societății și legătura de cauzalitate, dintre acestea.
Din probatoriul administrat a rezultat doar neîndeplinirea obligației de înregistrare la organele fiscale a evidențelor contabile, în cei trei ani anterior deschiderii procedurii insolvenței precum și nedepunerea actelor prevăzute de art. 28 din lege, acesta în condițiile în care reclamanta nu a administrat probe în dovedirea legăturii de cauzalitate dintre activitatea culpabilă a administratorului, care nu a procedat la întocmirea unei contabilități în conformitate cu legea și starea de insolvență a societății.
Nerespectarea obligației de înregistrare a declarațiilor fiscale la organele fiscale este sancționată conform dispozițiilor speciale prevăzute de codul de procedură fiscală, iar neîndeplinirea obligației de depunere a documentelor contabile conform art. 28 din lege este sancționată conform art. 147 din lege.
În consecință, nu s-a dovedit că administratorul prin fapta sa culpabilă a cauzat starea de insolvență, aspect de altfel relevat de către lichidatorul judiciar în rapoartele de activitate întocmite.
În consecință, apreciem că în mod corect instanța de fond a reținut ca nefiind întrunite condițiile răspunderii civile speciale prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. d din lege, văzând dispozițiile art. 304 pct. 9 c.pr.civ. și ale art. 312 alin. 1 c.pr.civ. va respinge recursul ca nefondat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 împotriva Sentinței civile nr. 6143/18.06.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul B. T., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 februarie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. C. S. A. S. V. F. L. ȘALAR
GREFIER,
V. G.
Red.S.M.C./05.03.2014
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 1884/2014. Curtea de... → |
|---|
