Contestaţie. Decizia nr. 878/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 878/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-04-2014 în dosarul nr. 39236/3/2011/a19
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI–SECȚIA A VI-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 878
Ședința publică de la 03.04.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – I. P.
JUDECĂTOR – A. M. G.
JUDECTĂR – A. A.
GREFIER – L. E. A.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta B. COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA, împotriva sentinței civile nr.7214 din 17.09.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații . prin lichidator EDGE BUSINESS RESTRUCTURING ADVISORS SPRL și DIRECȚIA V. ȘI BUGET LOCAL SECTOR 2.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta, reprezentată de Doamna consilier juridic Tane A., cu delegație la dosar, lipsind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că intimata . prin lichidator EDGE Business Restructuring Advisors SPRL a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, un punct de vedere.
Reprezentantul recurentei învederează instanței faptul că a lecturat punctul de vedere formul de către intimata . prin lichidator EDGE Business Restructuring Advisors SPRL.
Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității declarării recursului și acordă cuvântul pe această excepție.
Reprezentantul recurentei solicită lăsarea dosarului la a doua strigare pentru a face dovada declarării recursului în termen.
După reluarea dezbaterilor reprezentantul recurentei depune la dosar dovada privind depunerea recursului la poștă în data de 30.12.2013.
Curtea, deliberând, în raport cu înscrisul depus la dosar de către recurentă, reține că recursul a fost depus la poștă în data de 30.12.2013, ultima zi pentru exercitarea căii de atac fiind în 31.12.2013, motiv pentru care constată că recursul a fost declarat în termen și respinge excepția tardivității declarării recursului, ca neîntemeiată.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii contestației și trecerea creanței deținută de către intimata Direcția V. și Buget Local Sector 2 în categoria creanțelor bugetare, fără cheltuieli de judecată. Susține că instanța de fond a făcut o interpretare greșită a legii întrucât prin art. 123 din Legea nr. 85/2006 este stabilită ordinea în care sunt plătite creanțele în cazul falimentului, la punctul 3 fiind stabilită ordinea pentru creanțele reprezentând creditele, cu dobânzile și cheltuielile aferente, acordate după deschiderea procedurii, iar la punctul 4 creanțele bugetare. Arată că în mod eronat instanța a apreciat creanța Direcției V. și Buget Local Sector 2 ca fiind trecută în mod corect la rangul prevăzut de art.123 alin.3, având în vedere faptul că legiuitorul nu distinge între creanțe bugetare anterioare deschiderii procedurii insolvenței și creanțele bugetare născute după data deschiderii procedurii. Potrivit Legii nr.85/2006, creanțele creditorilor reprezentând credite acordate după deschiderea procedurii, cu accesoriile acestora, precum si creanțele rezultând din continuarea activității debitorului după deschiderea procedurii, vor fi înscrise de lichidatorul judiciar în tabelul creditorilor (suplimentar) cu ordinea de prioritate prevăzută la art.123 alin.3. Legiuitorul, în cuprinsul legii insolventei, distinge între creditori garantați si creditori a căror creanță nu este garantata. Pentru creanțele bugetare, legiuitorul dispune ca aceste creanțe vor fi înscrise cu rangul prevăzut de art.123 alin.4, fiind plătite după îndestularea creditorilor ale căror creanțe s-au născut în timpul procedurii (art.123 alin.3), dar înaintea tuturor celorlalți creditori chirografari.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.7215/17.09.2013 pronunțată de Tribualul București Secția a VII a Civilă s-a rsepins ca neîntemeiată contestația formulată de B. Comercială Română SA în contradictoriu cu DIRECȚIA V. ȘI BUGET LOCAL SECTOR 2 și debitoarea ..
Pentru a pronuna această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin incheierea din data de 24.05.2011, Tribunalul Bucuresti Sectia A VII A Civila a admis cererea debitoarei . si a dispus deschiderea procedurii generale de insolventa a debitoarei.
Institutia bugetara a solicitat inscrierea in tabelul obligatiilor cu suma de 8340 lei, la ordinea de prioritate 123 pct.3.
În cadrul adunarii din data de 20.12.2012, planul de reorganizare intocmit de debitoare a fost respins, iar prin sentinta civila nr.353/15.01.2013, instanta a luat act de hotararea adunarii creditorilor si a dispus trecerea la faliment.
Prin cererea nr._/BJI/21.02.2013, institutia bugetara DIRECȚIA V. ȘI BUGET LOCAL SECTOR 2 a solicitat inscrierea in tabelul suplimentar cu suma de 8340 lei, reprezentand obligatii restante la bugetul general consolidat al statului inregistrate ulterior deschiderii procedurii de insolventa (in perioada de observatie), in categoria creantelor prevazute la art.123 pct. 3. Creanta a fost inscrisa de lichidatorul judiciar B. G. INSOLVENTA SPRL in tabelul suplimentar publicat in B.P.I. nr.5761/02.04.2013.
Impotriva tabelului suplimentar, creditoarea B. C. R. a formulat contestatie in ceea ce priveste ordinea de preferinta a creantei institutiei bugetare, sustinand ca aceasta creanta a fost inscrisa in mod eronat la ordinea de preferinta stabilita de art.123 pct. 3.
Prin cererea nr._/BJI/21.02.2013, institutia bugetara a solicitat inscrierea in tabelul suplimentar cu suma de 8340 lei, reprezentand obligatii restante la bugetul general consolidat al statului inregistrate ulterior datei deschiderii procedurii de insolventa - 24.05.2011, obligatii nascute din continuarea activitatii societatii pe perioada de observatie.
Toate creantele ulterioare deschiderii procedurii, care rezulta din continuarea activitatii societatii in perioada de observatie sau cea de reorganizare judiciara, sunt privilegiate de lege prin rangul prevazut de art. 123 pct. 3, masa credala urmand a fi reconfigurata in acest sens.
S-a constatat că această creanță este in acelasi timp o creanta nascuta in timpul procedurii, din continuarea activitatii societatii, priveligiată in ceea ce priveste ordinea de distribuire prin inscrierea la art.123 pct.3. Conform dispozitiilor art.3 pct.8 “tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului”, creantele care se inscriu la ordinea de preferinta stabilita de art.123 pct. 3 fara a face distinctie in functie de natura acestora-bugetara sau chirografară.
S-a apreciat că nu pot fi retinute sustinerile contestatoarei in sensul ca in aceasta categorie se înscriu doar creantele creditorilor chirografari nascute din relatiile comerciale derulate in timpul procedurii, in conditiile in care aceasta activitate comerciala, derulata in acord cu obiectul de activitate pe durata perioadei de observatie si/sau reorganizare genereaza, la randul ei, taxe si impozite datorate bugetului general consolidat al statului si care, in acord cu aceste sustineri ale BCR, ar trebui achitate ulterior unei creante chirografare. In caz contrar, conform acestei interpretari a contestatoarei, s-ar ajunge la concluzia ca o creanta chirografara rezultata dintr-o tranzactie comerciala ar trebui achitata anterior TVA-ului aferent sau chiar a contributiilor datorate pentru angajati, interpretare contrara dispozitiilor legale in vigoare.
Creantele bugetare sunt unele privilegiate, motiv pentru care si legea insolventei stabileste o prioritate la distribuire pentru aceasta categorie de creditori. Ori, in acord cu acest scop urmarit de legiuitor, este firesc ca si pentru taxele si impozitele aferente obligatiilor curente, nascute din continuarea activitatii in cadrul procedurii, sa existe o prioritate la achitare, iar acest fapt rezulta implicit din interpretarea sistematica a dispozitiilor legii insolventei.
B. Comerciaă Română SA a declarat recurs împotriva acestei sentințe solcitând în temeiul art.304 pct. 9 c.p.c modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul admiterii contestației și înscriserii creanței DIRECȚIA V. ȘI BUGET LOCAL SECTOR 2 în categoria creanțelor bugetare.
În dezvoltarea motivului de recurs invocat – greșita aplicare a legii - se arată că în tabelul suplimentar al creanțelor impotriva averii debitoarei falite S.C. M. I. S.R.L, lichidatorul judiciar, a înscris creanța creditoarei DIRECȚIA V. ȘI BUGET LOCAL SECTOR 2, in suma de 8340 lei la ordinea de prioritate prevăzuta de art.123 pct.3 din Legea nr.85/2006, desi aceasta creanța este de natura bugetara.
Susține că instanța de fond a făcut o interpretare greșita a legii, intrucat prin art.123 din Legea nr.85/2006 este stabilita ordinea in care sunt plătite creanțele in cazul falimentului, la pct.3 fiind stabilita ordinea pentru creanțele reprezentând creditele, cu dobânzile si cheltuielile aferente, acordate după deschiderea procedurii, precum si creanțele rezultând din continuarea activității debitorului dupa deschiderea procedurii, iar la pct.4 creanțele bugetare.
Reiterează faptul ca potrivit Legii nr.85/2006, creanțele creditorilor reprezentând credite acordate dupa deschiderea procedurii, cu accesoriile acestora, precum si creanțele rezultând din continuarea activității debitorului după deschiderea procedurii, vor fi inscrise de lichidatorul judiciar in tabelul creditorilor (suplimentar) cu ordinea de prioritate prevăzuta la art.123 alin.3. Legiuitorul, in cuprinsul legii insolventei, distinge intre creditori garantați si creditori a căror creanța nu este garantata.
Creditorii ale căror creanțe sunt garantate cu ipoteca, gaj sau alta garanție reala mobiliara ori drept de retenție de orice fel, urmează procedura expres prevăzuta la art.121 din Legea 85/2006, privind distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunurilor ce fac obiectul garanției.
Apreciază că atât timp cat creanța creditoarei DIRECȚIA V. ȘI BUGET LOCAL SECTOR 2 in cuantum de 1.532.537 lei este o creanța bugetara aceasta trebuie sa aiba rangul prevăzut de art.123 alin.4 din Legea nr.85/2006, concluzie ce reiese cu claritate din interpretarea dispozițiilor art. 121 si 123 din Legea nr.85/2006.
Pentru creanțele bugetare, legiuitorul dispune ca aceste creanțe vor fi inscrise cu rangul prevăzut de art. 123 alin. 4, fiind plătite dupa indestularea creditorilor ale căror creanțe s-au născut in timpul procedurii (art.123 alin.3), dar inaintea tuturor celorlalți creditori chirografari.
Prin interpretarea logica a prevederilor Legii 85/2006, prin prisma adagiilor: "excepțiile sunt de stricta interpretare si aplicare", "unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem", folosind si argumentele de interpretare: argumentul per a contrario, argumentul de analogie, rezulta fara echivoc faptul ca o creanța bugetara născuta in timpul procedurii insolventei poate fi inscrisa doar cu rangul prevăzut de art.123 alin. 4 din Legea 85/2006.
In mod eronat instanța de fond aprecieaza ca, creanța creditoarei DIRECȚIA V. ȘI BUGET LOCAL SECTOR 2 in cuantum de 8340 lei este înscrisă in mod corect la rangul prevăzut de art.123 alin.3, având in vedere faptul ca legiuitorul nu distinge intre creanțe bugetare anterioare deschiderii procedurii insolventei si creanțe bugetare născute dupa data deschiderii procedurii.
In ceea ce privește creanțele rezultând din continuarea activității debitorului dupa deschiderea procedurii menționate la pct.3, aceasta categorie de creanțe trebuie identificata urmare a interpretării coroborate a dispozițiilor art.3 pct.14, 46 alin.l si 49 din Legea nr.85/2006.
Astfel, potrivit art. 46 alin.l, in afara de cazurile prevăzute de art.49 sau de cele autorizate de judeactorul-sindic, toate actele, operațiunile si plățile efectuate de debitor ulterior procedurii sunt nule, iar potrivit art.49 alin.l pe perioada de observație, debitorul va putea sa continue desfășurarea activităților curente si poate efectua plați către creditorii cunoscuți, care se încadrează in condiții obișnuite de exerrcitare a activității curente.
Activitățile curente sunt definite prin art. 3 pct. 14 din Legea 85/2006 potrivit cărora activitățile curemte reprezintă acele fapte de comerț si operațiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observație, in cursul normal al comerțului sau. Creanța bugetara nu este un fapt de comerț ori o operațiune financiara.
Așadar, dispozițiile art.123 pct.3 din Legea nr.85/2006 referitoare la creanțele rezultând din continuarea activității debitorului dupa deschiderea procedurii au in vedere numai acele creante care rezulta din activitățile permise debitorului in perioada de observație, sau cele autorizate in condițiile art.49 alin.l si 2 din lege, precum si creanțe rezultând din activitățile curente respectiv, din acele fapte de comerț si operațiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observație, in cursul normal al comerțului sau.
Creanța fiscala este o obligație decurgând din faptul legii si nicidecum o creanța in sensul art. 123 alin. 3 din Legea 85/2006.
In cauza creanța creditoarei DIRECȚIA V. ȘI BUGET LOCAL SECTOR 2 in cuantum de 8340 lei este o creanța bugetara ce nu se înscrie in categoria creanțelor rezultate din activitățile curente ale debitorului in sensul prevăzut de art.3 pct.14 din Legea nr._, având o ordine de plata expres prevăzuta de lege, respective art.123 pct. 4, fara a distinge dupa cum aceasta ar fi anterioara sau ulterioara deschiderii procedurii.
Analizând sentința atacată în raport de motivul de recurs invocat, Curtea reține următoarele:
Prima instanță a fost învestită de către creditoarea BCR cu soluționarea unei contestații împotriva tabelului suplimentar al debitoarei ., contestație prin care s-a criticat ordinea de prioritate prevăzută de art. 123 pct. 3 cu care a fost menționată creanța în sumă de 8340 lei creditoarea DIRECȚIA V. ȘI BUGET LOCAL SECTOR 2.
Critica recurentei BCR împotriva soluției de respingere a contestației se întemeiază pe același argument invocat prin contestație și anume că, atât timp cât creanța în sumă de 8340 lei este o creanță bugetară, aceasta trebuie să aibă rangul de proritate prevăzut de art. 123 alin. 4 și nu art. 123 pct. 3 din legea nr. 85/2006 precum și faptul că o creanță bugetară nu este un fapt de comerț ori o operațiune financiară pentru a se încadra în dispozițiile art. 49 alin. 1 din lege.
Criticile sunt neîntemeiate.
Curtea reține că la data de 21.02.2013, DIRECȚIA V. ȘI BUGET LOCAL SECTOR 2 a solicitat înscrierea în tabelul suplimentar cu o creanță în cuantum de 8340 lei, reprezentând restanțe la bugetul general consolidat al statului înregistrate ulterior datei de de deschidere a procedurii de insolvență împotriva debitoarei . (24.05.2011), obligații născute din continuarea activtății societății pe perioada de observație.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, art.3 pct.8 din legea nr.85/2006 prevede că, tabelul suplimentar cuprinde toate creanțele născute după data deschiderii proceduri generale și până la data începerii procedurii falimentului.
Art.123 din legea nr.85/2006 reglementează ordinea în care se plătesc creanțele, în cazul falimentului. Astfel, la art.123 pct.3 sunt creanțele reprezentând creditele, cu dobânzile și cheltuielile aferente, acordate de instituții de credit după deschiderea procedurii, precum și creanțele rezultând din continuarea activității debitorului după deschiderea procedurii.
Or, creanța în sumă de 8340 lei a instituției bugetare este ulterioară momentului deschiderii procedurii insolvenței și a apărut în perioada de observație, din continuarea activității debitoarei ..
Activitatea curentă pe care debitoarea a continuat-o în perioada de observație a generat în mod evident obligația de plată către bugetul de stat a unor taxe și impozite. Prin urmare, este dincolo de îndoială împrejurarea că aceste taxe și impozite datorate bugetului consolidat al statului sunt creanțe născut în perioada de observație, din continuarea activității curente a debitoarei și având în vedere această calificare, ordinea de prioritate în care se vor plăti este cea de a art.123 pct. 3 întrucât legiuitorul nu a făcut nici o distincție în funcție de natura bugetară sau chirografară a creanțelor ce se vor înscrie cu acest rang, astfel că nici interpretul nu poate distinge între acestea, singura condiție fiind aceea a nașterii lor în timpul procedurii, din continuarea activității curente a debitoarei.
În consecință, Curtea constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică ce urmează a fi menținută, și în temeiul prevederilor art.312 alin. 1 C.pr.civ. va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta B. COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA, împotriva sentinței civile nr.7214 din 17.09.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații . prin lichidator EDGE BUSINESS RESTRUCTURING ADVISORS SPRL și DIRECȚIA V. ȘI BUGET LOCAL SECTOR 2, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată in ședință publica, astăzi, 03.04.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
I. P. A. M. G. A. A.
Grefier,
L. E. A.
Red.Jud.I.P.
Nr.ex.: 2/16.05.2014
Fond: Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă
Președinte – Judecător sindic: I. S.
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
