Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Decizia nr. 743/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 743/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-03-2014 în dosarul nr. 2249/3/2013/a1
Dosar nr._ (Număr în format vechi 88/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 743/2014
Ședința publică de la 24 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-SPERANȚA C.
JUDECĂTOR G. G.
JUDECĂTOR I. P.
GREFIER C. L.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta reclamantă DIRECȚIA G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCURESTI IN REPREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI SECTOR 3 A FINANTELOR PUBLICE împotriva Sentinței civile nr. 8697/23.10.2013 pronunțată de Tribunalul București, Secția a VII-a Civilă în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimata pârâtă D. I. C..
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile nu au fost prezente.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Curtea constată că s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 alin 2 Cod de procedură civilă. Din oficiu invocă excepția lipsei calității procesuale active a recurentei reclamante potrivit dispozițiilor art. 138 aliniatul 6 din Legea 85/2006 și reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate din oficiu.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr._, creditorul DGFP BUCURESTI IN REPREZENTAREA AFP SECTOR 3 a chemat în judecată paratul D. I. CONSTANTA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să îl oblige la suportarea pasivului debitorului .
În motivarea cererii, creditorul a arătat că în urma verificărilor efectuate de lichidatorul judiciar rezultă că în patrimoniul debitorului nu au fost identificate bunuri mobile sau imobile astfel că nu a fost posibilă recuperarea creanțelor înscrise în tabelul definitiv al obligațiilor.
Menționează creditorul că potrivit dispozițiilor art 138 lit c din legea insolventei a fost instituit de către legiuitor principiul apărării drepturilor creditorilor față de faptele administratorilor care nu iau măsurile cerute de lege, în speță, pârâtul dispunând în interes personal continuarea unei activități care ducea în mod vădit persoana juridica la încetarea de plăți, neconformându-se dispozițiilor potrivit cărora reprezentanții societății creditoare sunt obligați în baza art. 27 din legea 85/2006 să solicite aplicarea dispozițiilor legii insolventei în situația în care starea de insolventă este iminentă sau atunci când se afla în încetare de plăți.
Fapta ilicită a administratorului societății consta în exercitarea unui management defectuos, în sensul că a dispus continuarea unei activități care ducea în mod vădit societatea în stare de insolventa, iar dovada acesteia rezulta implicit din simpla ajungere a debitorului în incapacitate de plată.
De asemenea a arătat creditorul că, societatea debitoare nu a depus actele contabile, lichidatorul neintrând în posesia documentelor prevăzute de art. 28 din legea 85/2006, instituindu-se astfel prezumția relativă a neținerii contabilității în conformitate cu legea.
În drept au fost invocate disp. art. 138 alin.1 lit. c și d, Legea nr.85/2006.
Tribunalul București – Secția a VII a Civilă, prin sentința civilă nr. 8697/23.10.2013, a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins ca neîntemeiată cererea formulată de D.G.F.P. BUCUREȘTI – în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 BUCUREȘTI, privind atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtei D. I. C..
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că, pentru angajarea răspunderii potrivit prevederilor art.138 alin.1 din lege în sarcina membrilor organelor de conducere trebuie îndeplinite cumulativ condițiile generale (existența unui prejudiciu; o faptă ilicită a unei persoane; existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită a persoanei si prejudiciu; fapta ilicită să fi fost comisă cu una din formele de vinovăție. Pe lângă condițiile generale, art.138 prevedea și condiții speciale pentru angajarea acestei forme de răspundere: persoanele care au săvârșit faptele ilicite trebuie să fie membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere.
Cererea formulata a fost întemeiata pe dispozițiile art. 138 lit. c) din lege, fără să facă dovada săvârșirii de către pârâtă a faptelor respective și anume a dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți.
Referitor la fapta prevăzuta de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006, aceasta cuprinde trei ipoteze: s-a ținut o contabilitate fictivă, s-a făcut să dispară unele documente contabile sau nu s-a ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Instanța a reținut ca nedepunerea tuturor actelor prevăzute de art. 28 din Legea nr.85/2006 în termenul prevăzut de art.35 din lege ori nedepunerea tuturor raportărilor contabile la organele fiscale ori la ORC, nu poate fi asimilată cu neîndeplinirea obligației de a ține contabilitatea în conformitate cu legea, în lipsa unor probe certe.
Oricum, in ceea ce privește obligația de a ține registrele cerute de lege, condiția impusă de legiuitor este că neîndeplinirea acesteia, adică neținerea unei contabilități în conformitate cu legea, să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență. Așadar, simplul fapt că nu s-ar fi ținut contabilitatea potrivit legii române nu este de natură să ducă la angajarea răspunderii în lipsa dovedirii raportului de cauzalitate între această faptă și ajungerea societății în stare de insolvență. Or, în speță, nu s-a făcut dovada acestui raport de cauzalitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs de DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ÎN REPREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 BUCUREȘTI, recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a V a Civilă sub nr._/2012/a1 din 16.01.2014.
În considerentele hotărâri recurate instanța a reținut că, pentru a putea răspunderea, în condițiile art. 138 din lege, este necesar să fie îndeplinite patru condiții: prejudiciul, fapta ilicită, legătură de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și persoanelor avizate.
Față de aceste considerente a arătat că, atâta timp cat declarațiile privind obligațiile fiscale nu au fost depuse, conform obligației legale, la organul fiscal teritorial, rezulta clar că nu a fost ținută contabilitatea în conformitate cu legea, fiind îndeplinite cerințele art. 138 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Din modul în care a fost conceput textul art. 138 lit. c) din Legea nr. 85/2006 rezulta simplul fapt că acesta a dispus în interes personal continuarea unei activități care ducea în mod vădit societatea în încetare de plați ți este suficient pentru a opera atragerea răspunderii patrimoniale fără a mai fi nevoie de a proba elementele ce compun răspunderea civila obișnuita.
De asemenea, inacțiunea constând în nerespectarea dispozițiilor legale privind obligația ținerii contabilității este evidentă prin nedepunerea actelor contabile prevăzute la art. 28 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, care echivala cu o determinare a dispariției lor, conducând la concluzia ca s-a intenționat să se ascundă modul în care au fost folosite bunurile societății, cât și disponibilitățile bănești ale societății debitoare.
În ceea ce privește interpretarea dispozițiilor lit. c) trebuia plecat de la scopul urmărit de legiuitor atunci când a edictat norma de drept analizată.
Astfel scopul edictării acestei norme este acela de a determina apariția si menținerea unui climat economic sănătos, întemeiat pe două principii față de care acest deziderat nu poate fi realizat, respectiv: - principiul apărării drepturilor creditorilor societăților comerciale față de faptele administratorilor acestora care nu iau masurile cerute de lege în cazul în care societatea se afla în încetare de plați și -principiul răspunderii administratorilor pentru continuarea unei activități care prejudiciază pe ceilalți creditori.
În ședința publică de la 24.03.2014, Curtea, din oficiu, a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale active a recurentei DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, excepție pe care o va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 138 alin. 6 din Legea nr.85/2006, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 169/2010, în cazul în care s-a pronunțat o hotărâre de respingere a acțiunii introduse în temeiul alin. 1 sau, după caz, alin. 3, administratorul judiciar/lichidatorul care nu intenționează să formuleze recurs împotriva acesteia va notifica creditorii asupra intenției sale. În cazul în care adunarea generală sau creditorul care deține mai mult de jumătate din valoarea tuturor creanțelor decide că se impune introducerea recursului, administratorul judiciar trebuie să formuleze calea de atac, potrivit legii.
Din dispozițiile legale precitate rezultă că legiuitorul a dorit să acorde vocație procesuală activă în promovarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii de respingere a acțiunii introduse în temeiul alin. 1 al art. 138 din Legea nr. 85/2006, doar administratorului/lichidatorul judiciar.
per a contrario, nici un alt creditor, indiferent de faptul dacă acesta este titularul cererii de atragere a răspunderii patrimoniale, nu poate declara recurs împotriva hotărârii de respingere a cererii ci doar să solicite aceasta administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar, în condițiile legii.
Pentru aceste considerente, Curtea, față de dispozițiile articolului 8 alineat 1 din Legea nr.85/2006, articolul 312 alineat 1 Cod procedură civilă, admite excepția lipsei calității procesuale active a recurentului.
Respinge recursul ca fiind promovat de o persoană fără calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a recurentei.
Respinge recursul declarat de recurenta reclamantă DIRECȚIA G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCURESTI IN REPREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI SECTOR 3 A FINANTELOR PUBLICE împotriva Sentinței civile nr. 8697/23.10.2013 pronunțată de Tribunalul București, Secția a VII-a Civilă în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimata pârâtă D. I. C., ca fiind formulat de către o persoană fără calitate procesuală activă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Martie 2014.
Președinte, M.-SPERANȚA C. | Judecător, G. G. | Judecător, I. P. |
Grefier, C. L. |
Red.Jud.S.M.C.
Tehnored.A.A.
2 ex. /31.03.2014
Tribunalul București-Secția a VII a Civilă
Judecător sindic: M. M.
| ← Procedura insolvenţei – SRL. Decizia nr. 938/2014. Curtea de... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
