Dizolvare societate. Decizia nr. 216/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 216/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-01-2014 în dosarul nr. 6244/3/2013
Dosar nr._ (Număr în format vechi 2417/2013)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A CIVILĂ
Decizia civilă nr. 216
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător C. G. I.
Judecător E.-S. R.
Grefier I. L. P.
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta pârâtă . împotriva sentinței civile nr.1882/06.03.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă O. NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERTULUI PRIN O. REGISTRULUI COMERTULUI DE PE L. TRIBUNALUL BUCURESTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că s-a depus la dosar prin compartimentul registratură întâmpinare precum și faptul că s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 19,5 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil constată:
Prin sentința civilă nr. 1882/06.03.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Civilă în dosarul nr._ a fost admisă cererea formulată de reclamanta O. Național al Registrului Comerțului prin O. Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, în contradictoriu cu pârâta .; s-a dispus dizolvarea societății comerciale pârâte; s-a dispus înregistrarea hotărârii în registrul comerțului, comunicarea către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului Bucuresti și publicarea în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, pe cheltuiala reclamantei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în conformitate cu dispozițiile art.237 alin.1 lit.c) din Legea nr.31/1990, la cererea oricărei persoane interesate, precum și a ONRC tribunalul poate pronunța dizolvarea societății dacă societatea nu are sediul social cunoscut sau nu îndeplinește condițiile referitoare la sediul social sau asociații au dispărut sau nu au domiciliul cunoscut sau reședința cunoscută.
În speță, societatea pârâtă are sediul expirat și, deși cunoștea ce obligații îi incumbă în conformitate cu dispozițiile art.21 lit.a) coroborate cu art.22 alin.1 din Legea nr.26/1990 nu a întreprins demersurile legale pentru actualizarea sediului.
Importanța actualizării datelor cu privire la sediul social rezultă din chiar dispozițiile art.7 și 8 din Legea nr.31/1990, acesta reprezentând un element esențial de identificare a unei societăți comerciale (acesta trebuie să fie real și serios), iar obligația de actualizare a datelor cu privire la sediu reprezintă o condiție esențială și în conformitate cu Directiva 2009/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16.09.2009.
Conform art.237 alin.3 din Legea nr.31/1990 urmează ca prezenta hotărâre să fie înregistrată în registrul comerțului, să se comunice Direcției generale a Finanțelor Publice a Municipiului București și să fie publicată în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a, pe cheltuiala reclamantului, care se va putea îndrepta împotriva societății.
Pentru aceste considerente Tribunalul a dispus dizolvarea societății comerciale pârâte.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs ..RL. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului București; în subsidiar admiterea recursului, schimbarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii cererii ONRC București de dizolvare a societății; efectuarea cuvenitelor mențiuni la ORC București după rămânerea definitivă a hotărârii.
A arătat că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la Tribunalul București în data de 13.02.2013, cu prim termen de judecată la data de 06.03.2013, trei săptămâni de la data înregistrării cererii.
În opinia recurentei acțiunea a fost admisă la primul termen de judecată, cu încălcarea dispozițiilor art. 921 C.proc.civ., apreciind că instanța trebuia să dispună citarea societății prin publicitate, respectiv printr-un ziar național.
A arătat că este pe cale de a îndeplini obligația, în sensul depunerii la ORC Bucuresti a actelor privitoare la schimbarea sediului social. Asociații societății recurente, încă din toamna acului 2012 au dorit și stabilit telefonic schimbarea sediului social din Bucuresti în A., Calea A. V., ., ., sens în care asociatul Ridolfi Marco a început demersurile necesare în vederea înscrierii acestei mențiuni, dar asociatul Gerutti G. a plecat în Italia și nu s-a mai întors până în prezent în vederea actelor de modificare a sediului.
A recunoscut că obligația schimbării sediului îi incumbă, nu a fost îndeplinită până la data pronunțării atacate, dar a arătat că este în măsură să o îndeplinească în orice moment, sens în care a opinat că ar trebuia admisă calea de atac fie și numai pe principiul salvgardării persoanei juridice.
Sub acest ultim aspect a arătat, citând o opinie a doctrinei, că prin instituțiile juridice oferite de legiuitor prin Legea nr. 31/1990 a fost favorizată teoria instituției, putând afirma că prin aceasta s-a dat eficiență principiului salvgardării societății comerciale.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 5, 8, 3041 C.proc.civ., art. 237 alin.1 și 5 din Legea nr. 31/1990.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților.
În susținerea recursului s-au depus înscrisuri.
Intimatul O. Național al Registrului Comerțului prin O. Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Ilfov, legal citat, a formulat întâmpinare și a arătat că recurenta nu și-a îndeplinit obligațiile de actualizare a sediului.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 92 1 C.proc.civ., invocat de recurentă, ” Comunicarea citației și a altor acte de procedură nu se poate realiza prin afișare în cazul persoanelor juridice, precum și al asociațiilor sau societăților care, potrivit legii, pot sta în judecată, cu excepția cazurilor în care se refuză primirea sau dacă se constată lipsa oricărei persoane la sediul acestora”.
Din acest text de lege rezultă că pentru persoanele juridice, comunicarea actelor de procedură, se poate îndeplini prin afișare, în cazul în care se constată lipsa oricăror persoane la sediul acestora.
Pentru termenul de judecată din data de 06.03.2013 procedura de citare cu pârâta a fost legal îndeplinită prin afișarea citației la sediul menționat la Registrul comerțului: Potrivit mențiunilor din procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare, citația a fost afișată pentru că nicio persoană de la pct. 1 nu a fost găsită. (f. 7 dosar fond)
În atare situație, recurenta a criticat neîntemeiat încălcarea dispozițiilor legale privind citarea sa pentru termenul de judecată la care s-a judecat cauza; nu se impunea citarea prin publicitate, astfel cum a susținut, procedura de citare fiind legal îndeplinită, în acord cu dispozițiile art. 92 1 C.proc.civ.
Prin sentința atacată s-a dispus dizolvarea societății pârâte în temeiul art.237 alin.1 lit.c din din Legea nr.31/1990, în urma constatării neîndeplinirii de către aceasta a unor obligații prevăzute în lege în conformitate cu prevederile art. 21 lit. a și art. 22 alin. 1 din legea nr. 26/1990 care dispun că societatea are obligația înregistrării în registrul comerțului a mențiunilor referitoare la orice act prin care se aduc modificări înregistrărilor în registrul comerțului, inclusiv cele privind sediul social ca element de identificare al unei societăți comerciale.
Potrivit art. 237 alin.1 lit.c) din Legea nr.31/1990, la cererea oricărei persoane interesate, precum și a ONRC tribunalul poate pronunța dizolvarea societății dacă societatea nu are sediul social cunoscut sau nu îndeplinește condițiile referitoare la sediul social sau asociații au dispărut sau nu au domiciliul cunoscut sau reședința cunoscută.
Conform art. 17 alin.3 din Legea nr. 31/1990 ”La înmatricularea societății și la schimbarea sediului social se va prezenta la sediul oficiului registrului comerțului:
a) documentul care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social înregistrat la organul fiscal din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a cărui circumscripție se situează imobilul cu destinație de sediu social;
b) un certificat emis de organul fiscal prevăzut la lit. a), care certifică faptul că pentru imobilul cu destinație de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă cedarea dreptului de folosință asupra aceluiași imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori existența altor contracte prin care s-a cedat dreptul de folosință asupra aceluiași imobil, după caz;
c) în cazul în care din certificatul emis potrivit lit. b) rezultă că sunt deja înregistrate la organul fiscal alte documente care atestă cedarea dreptului de folosință asupra aceluiași imobil cu destinație de sediu social, o declarație pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condițiilor referitoare la sediul social, prevăzute la alin. (4)”.
Potrivit art. 21 lit. a din Legea nr. 26/1990 ” În registrul comerțului se vor înregistra mențiuni referitoare la (…) orice alt act prin care se aduc modificări înregistrărilor în registrul comerțului sau care face să înceteze firma ori fondul de comerț” iar potrivit art. 22 alin.1 ” Comerciantul are obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor prevăzute la art. 21, în cel mult 15 zile de la data actelor și faptelor supuse obligației de înregistrare”.
Efectul înregistrării la Registrul Comerțului este, potrivit art. 5 din același act normativ, opozabilitatea față de terți a acestor mențiuni în sensul obligării terților să recunoască existența unui drept sau unei situații juridice, de drept ori de fapt, de a o respecta, ca element al ordinii juridice, acceptându-i efectele. Orice persoană care dorește să intre într-o relație contractuală cu altă persoană să poată verifica situația acesteia la registrul comerțului.
Ca atribut de identificare, sediul societății, denumit și sediul social este locul care situează în spațiu societatea comercială, ca subiect de drept. El este stabilit de părțile contractante, având în vedere locul unde societatea își va desfășura activitatea comercială ori vor funcționa organele sale . Sediul se stabilește cu respectarea dispozițiilor art. 17 alin.2 din Legea nr. 31/1990.
Sediul societății constituie un element esential pentru funcționarea societății ca persoană juridical iar existența lui trebuie dovedită prin înscrisurile depuse pentru autorizarea înființării societății. În acest sens sunt dispozițiile art.17 din Legea nr. 1990, precitate.
Deși recurenta a depus la dosarul cauzei un contract de comodat încheiat de . în calitate de comodatar cu A. Ridolfi, Marco Ridolfi în calitate de comodanți având ca obiect cedarea cu titlu gratuit a dreptului de folosință a imobilului situate în A., Calea A. V., ., . de sediu pentru societate Curtea constată că mențiuni în privința schimbării sediului nu au fost înregistrate în Registrul Comerțului.(f.7,8 dosar recurs)
Conform certificatului de înregistrare sediul societății recurente este în București, sector 1, .. 35, . dosar recurs)
Necesitatea confirmării înregistrării mențiunii privind noul sediu rezultă din dispozițiile art. 60 alin.2 lit. c din Normele metodologice nr. P/_ privind modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor. Astfel, potrivit art. 60 ” (1) La depunerea cererii de înscriere a mențiunii privind schimbarea sediului social, referentul oficiului registrului comerțului va verifica existența actelor prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) și la art. 59 alin. (3).
(2) Schimbarea sediului firmei în alt județ se face după cum urmează:
a) la oficiul registrului comerțului de la sediul inițial se înscrie mențiunea și se eliberează copii, certificate de acest oficiu, de pe toate actele și autorizațiile aflate la dosar, reținându-se certificatul de înmatriculare în original;
b) la oficiul registrului comerțului de la noul sediu se efectuează reînmatricularea pe baza cererii de înscriere de mențiuni și a copiilor certificate. Comerciantului i se eliberează un nou certificat de înmatriculare pe care se face mențiunea "eliberat prin schimbare sediu", indicându-se numărul înmatriculării anterioare;
c) în registrul comerțului de la sediul inițial, operarea radierii se face din oficiu, la data la care s-a efectuat reînmatricularea la oficiul registrului comerțului de la sediul nou, în baza confirmării transmise de acest ultim oficiu;
d) dovada privind deținerea, cu titlu legal, a spațiului aferent sediului social se face numai la oficiul registrului comerțului de la sediul nou.
(3) Copiile certificate la care se referă alin. (2) lit. a) vor fi așezate în ordine cronologică în plic sigilat, iar pe ultima pagină, referentul oficiului registrului comerțului va certifica, sub semnătură, opisul actelor conținute în plic.
(4) În cazul schimbării denumirii administrative a arterelor de circulație sau, după caz, a renumerotării acestora, modificarea denumirii străzii se face la cererea comerciantului, fără plata vreunei taxe, sau chiar din oficiu. În acest scop, oficiile registrului comerțului vor cere, periodic, autorităților administrației publice locale competente noile denumiri ale arterelor de circulație, pentru a fi puse la dispoziție comercianților”.
În condițiile în care nu s-a primit confirmarea înregistrării sediului, susținerile intimatei fiind în același sens, înseamnă că această actualizare a acestuia sau schimbarea acestuia în A., după cum susține recurenta în cererea de recurs, nu a operat.
Prin urmare, societatea comercială nu și-a îndeplinit obligația legală de a actualiza sediul. S-ar fi impus admiterea căii de atac, astfel cum a solicitat recurenta, dacă, până la data soluționării recursului societatea și-ar fi îndeplinit obligația de actualizare a sediului și ar fi făcut în acest sens dovada înregistrării acestei mențiuni la Registrul Comerțului.
Pentru aceste considerente Curtea constată ca fiind nefondat recursul declarat de recurenta pârâta . și în consecință, în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 și C.proC.civ urmează să- l respingă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă . împotriva sentinței civile nr.1882/06.03.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă O. NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERTULUI PRIN O. REGISTRULUI COMERTULUI DE PE L. TRIBUNALUL BUCURESTI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Ianuarie 2014.
Președinte, M. P. | Judecător, C. G. I. | Judecător, E.-S. R. |
Grefier, I. L. P. |
Red.Jud. M.P.
Tehnored.M.P./2 ex./
05.02.2014
Tribunalul București – Secția a VI a Civilă
Judecător fond: D. M. O.
| ← Obligatia de a face. Decizia nr. 989/2014. Curtea de Apel... | Pretenţii. Decizia nr. 2004/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
