Obligaţia de a face. Decizia nr. 651/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 651/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-03-2014 în dosarul nr. 7883/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A CIVILĂ
Dosar nr._
(Număr în format vechi 3551/2013)
DECIZIA CIVILĂ NR.651/R/2014
Ședința publică de la03 martie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. C. S.
JUDECĂTOR: A. A.
JUDECĂTOR: A. M. G.
GREFIER: V. G.
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea S.C. EUROCHEESE PRODUCTIE S.R.L., prin lichidator judiciar P. B. RECOVERY SERVICES I.P.U.R.L., împotriva Deciziei civile nr.2053 din 28.10.2013 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VI-a Civilă în dosarul nr. _/3/2013, în contradictoriu cu intimatele S.C. U. S.A., prin administrator judiciar CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA S.P.R.L. și S.C. C. P. S.R.L.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatoarea, prin avocat R. I., cu împuternicirea avocațială nr._/2014, lipsind intimatele.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată că în dosar, doi membrii ai completului au formulat cerere de abținere ce va fi soluționată în conformitate cu dispozițiile art. 98 alin.4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, astfel că suspendă ședința de judecată în vederea soluționării acestui incident procedural, dispunând lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței.
La reluarea dosarului, urmare admiterii cererii de abținere formulate de către domnii judecători A. S. V. și F. L. Șalar, Curtea este compusă din: Președinte M. C. S., Judecător A. A. și Judecător A. M. G..
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatoarea, prin avocat, lipsind intimatele.
Contestatoarea, prin avocat, arată că nu are cereri de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea contestației în anulare.
Contestatoarea, prin avocat, solicită desființarea deciziei pentru două motive: în principal, susține că instanța de recurs a omis să cerceteze unul din motivele invocate în cererea de recurs, iar în subsidiar, consideră că dezlegarea dată cauzei este rezultatul unei greșeli materiale. Cu privire la primul motiv, susține că, în cuprinsul cererii de chemare în judecată a precizat care sunt titlurile de proprietate în dovedirea dreptului de proprietate asupra spațiilor. Din această perspectivă, consideră că instanța nu a analizat suficient aceste înscrisuri, având în vedere că nu a făcut vreo referire la titlurile de proprietate. Pe de altă parte, susține că instanța a săvârșit o gravă eroare materială, având în vedere că nu a analizat titlurile de proprietate aflate la dosar, ceea ce a împiedicat-o să analizeze unele din motivele de recurs. În concluzie, solicită admiterea contestației în anulare, desființarea deciziei atacate, iar pe fond, admiterea recursului și admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
CURTEA,
Asupra recursului de față, deliberând reține următoarele:
P. cererea, înregistrată sub nr._/3/2013 . prin lichidator judiciar a solicitat în contradictoriu cu pârâții . ., în faliment pronunțarea unei hotărâri prin care să fie autorizată să pătrundă cu forța în imobilul Complex Agroindustrial Unirea 2 sector 3, în spațiile aflate în proprietatea exclusivă a reclamantei și să desființeze toate formele de îngrădire, în vederea îndeplinirii atribuțiilor pe care le implică procedura insolvenței așa cum acestea sunt reglementate prin Legea nr.85/2006; să fie obligate pârâta să permită accesul în mod permanent, liber și nestingherit, în imobilul menționat, pe intrările comune și prin părțile comune ale acestuia, sens în care s-a solicitat obligarea la înmânarea unui set de chei; obligarea la plata despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin interzicerea accesului în spațiul proprietate privată.
P. întâmpinarea formulată la 13.05.2013 pârâta . lichidator a invocat excepția inadmisibilității, pe fond respingerea ca neîntemeiată a cererii.
P. sentința civilă nr.6099/17.06.2013 Tribunalul București a respins excepția inadmisibilității cererii; a respins cererea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că, în limitele atribuțiilor conferite de legea insolvenței lichidatorului judiciar trebuie să i se asigure accesul la documentele societății cât și la spațiile și bunurile aflate în patrimoniul societății, indiferent de titlul sub care sunt deținute.
Instanța a apreciat însă că litigiul poartă asupra dreptului de proprietate al debitoarei asupra spațiilor comerciale la care accesul este îngrădit iar pentru pătrunderea cu forța publică, practicianul în insolvență are, prin art. 38 alin. 1 din lege, reglementă procedură specială .
Împotriva sentinței a formulat apel debitoarea prin lichidator judiciar, susținând nelegalitatea acesteia În motivare s-a susținut că judecătorului sindic îi incumbă, în considerarea dispozițiilor art. 11 alin. 2 coroborat cu art. 5 alin. 2 din Legea 85/2006 atribuția de a se pronunța asupra încetării împiedicării exercitării atribuțiilor sale legate de procedură.
De asemenea s-a susținut nelegalitatea hotărârii atacate si prin raportare la încălcarea dispozițiilor procedurale referitor la încuviințarea și administrarea probelor și îngrădirea dreptului la apărare; faptul că hotărârea este contradictorie, instanța refuzând să tranșeze fondul dreptului dedus judecății, dreptul de proprietate asupra spațiului comercial și asupra bunurilor.
S-a mai arătat că instanța nu precizează în ce constau detaliilor apreciate ca necesare în dovedirea dreptului de proprietate exclusivă și a limitelor acestuia.
Cu privire la incidența dispozițiilor art. 38 alin. 1 din lege s-a susținut că în considerarea acestora lichidatorul judiciar a făcut apel la forța publică însă prin adresa_/19.11.2012 poliția a condiționat sprijinul ce îl va acorda de obținerea unei hotărâri judecătorești învestită cu formulă executorie.
La termenul din 28.10.2013 Curtea a pus în discuție și a calificat calea de atac, raportat la dispozițiile art. 3 coroborat cu art. 7 Legea nr.76/2012 ca fiind recursul.
P. decizia civilă nr. 28.10.2013 Curtea de Apel București a respins recursul formulat de debitoarea ., prin lichidator judiciar ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel, referitor la încălcarea dreptului la apărare s-a reținut că din cuprinsul încheierii de ședință de la 10.06.2013 a rezultat că reclamanta a fost prezentă, prin reprezentant convențional la termenul la care instanța a rămas în pronunțare, nerezultând că părții i-ar fi fost obstrucționat dreptul de a propune probe și de a formula apărări.
De asemenea, s-a constatat, în urma analizării considerentelor hotărârii atacate, că acesta nu cuprinde contradicții, în sensul reținerii a două cereri sau temeiuri legale incompatibile.
Cu privire la fondul cauzei s-a apreciat că tribunalul a reținut corect, în mod corect situația de fapt relevată de probatoriul administrat și a aplicat judicios prevederile legale incidente respectiv art. 25 și art. 38 alin. 1 din lege.
Împotriva aceste decizii a formulat contestație în anulare debitoarea . SRL prin lichidator judiciar PRICEWATWERHOUSECOOPER IPURL pentru motive circumscrise dispozițiilor art. 318 c.pr.civ.
În primul motiv al contestației, întemeiat pe dispozițiile art. 318 teza II c.pr.civ. s-a susținut că instanța de recurs a omis să cerceteze unul din motive și anume acela privind nemotivarea hotărârii sub aspectul analizării dreptului d proprietate al debitoarei asupra imobilelor in litigiu, faptul că în mod greșit prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la acest aspect apreciind că sunt necesare lămuriri, fără însă a indica în ce constau acestea.
Cel de al doilea motiv al contestației, întemeiat pe dispozițiile art. 318 teza I c.pr.civ. a privit greșeala materială săvârșită de instanța de recurs în soluționarea căii de atac, greșeală constând în neanalizarea înscrisurilor doveditoare, și anume titlurile de proprietate administrate în cauză, aflate la dosar.
S-a susținut că omisiunea de analizare a titlurilor de proprietate și pronunțarea supra dreptului de proprietate al debitoarei constituie o eroare materială.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Referitor la dispozițiile legale incidente, în conformitate cu dispozițiile art. 318 c.pr.civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-ul numai în parte a omis din greșeală să cerceteze unul din motivele de modificare sau de casare.
Cu privire la primul motiv al contestației sintetizând argumentele invocate constată că acesta poartă asupra omisiunii de analizarea motivului de recurs circumscris art. 304 pct. 7 c.pr.civ, respectiv al necenzurării hotărârii atacate sub aspectul pretinselor contradicții existente în cuprinsul considerentelor referitor la probarea și constatarea dreptului de proprietate asupra imobilelor în litigiu.
Din cuprinsul deciziei contestate rezultă cu evidență că acest motiv a fost supus analizei exhaustive, așa cum am consemnat instanța apreciind că față de cele cuprinse în motivarea sentinței nu pot fi reținute argumente contradictorii sau fără legătură cu cauza, cu privire la situația de fapt sau cu privire la temeiurile de drept incidente.
Faptul că în urma analizării, instanța a înlăturat motivul de recurs nu intră sub incidența dispozițiilor art. 318 alin. 1 teza II.
De asemenea, dispozițiile amintite privesc omisiunea pronunțării asupra unui motiv de casare sau modificare, neexaminarea tuturor argumentelor folosite pentru susținerea unui motiv de recurs ori sintetizarea argumentelor și analizare acestora într-o ordine logico juridică apreciată justă de instanță nu poate fi valorificată în calea extraordinară de atac.
Cu privire la cel de al doilea motiv al contestației, circumscris dispozițiilor art. 318 alin. 1 teza I c.pr.civ. constată că legiuitorul a înțeles prin greșeală materială cenzurabilă pe calea contestației în anulare greșeala săvârșită în legătură cu aspectele formale ale judecății, al omiterii, confundării unor elemente dau date materiale semnificative pentru cauză.
Este însă inadmisibilă contestația prin care se aduc critici cu privire la stabilirea eronată a situației de fapt în urma aprecierii probelor sau a interpretării faptelor, inclusiv a omisiunii de cenzurare a acestora întrucât acestea ar implica cenzurarea unor greșeli de judecată.
În consecință, apreciind că prin motivele invocate se urmărește rejudecarea în fond a recursului cu încălcare principiului unicității căii de atac, în condițiile în care nici unul din motivele prevăzute de art. 318 alin. 1 c.pr.civ nu sunt întrunite, va respinge contestația în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. EUROCHEESE PRODUCTIE S.R.L., prin lichidator judiciar P. B. RECOVERY SERVICES I.P.U.R.L., împotriva Deciziei civile nr.2053 din 28.10.2013 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VI-a Civilă în dosarul nr. _/3/2013, în contradictoriu cu intimatele S.C. U. S.A., prin administrator judiciar CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA S.P.R.L. și S.C. C. P. S.R.L., ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 03 martie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. C. S. A. A. A.M. G.
GREFIER,
V. G.
Red.S.M.C./05.03.2014
| ← Suspendare executare. Sentința nr. 9765/2014. Curtea de Apel... | Contestaţie. Hotărâre din 06-06-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
