Acţiune în anulare. Decizia nr. 363/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 363/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 41398/3/2012/a1
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A VI-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 363/R/2015
Ședința publică din data de 28.05.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. G.
JUDECĂTOR: M. M.
JUDECĂTOR: A. A.
GREFIER: S. I. S.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-reclamant B.F.J. C. S.P.R.L., LICHIDATOR JUDICIAR AL S.C. M. CONSTRUCȚII ROMÂNIA S.R.L., împotriva sentinței civile nr._ din 19.12.2014, pronunțate de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._ 12, în contradictoriu cu intimații-pârâți CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA FILIALA T. în calitate de lichidator judiciar al S.C. E. S.A și S.C. M. CONSTRUCȚII ROMÂNIA S.R.L. P. CURATOR SPECIAL RICARDO RIZZI.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns Ricardo Rizzi, în calitate de curator special al intimatei-pârâte S.C. M. Construcții România S.R.L., prin avocat C. C., cu împuternicirea avocațială nr._/2015 la fila 37 din dosar și intimata-pârâtă Casa de Insolvență Transilvania Filiala T., în calitate de lichidator judiciar al S.C. E. S.A. practician în insolvență F. C., care depune delegație la dosar, lipsind recurentul-reclamant B.F.J. C. S.P.R.L., lichidator judiciar al S.C. M. Construcții S.R.L.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin compartimentul registratură, la data de 21.05.2015, curatorul special al intimatei-pârâte S.C. M. Construcții România S.R.L. a depus la dosar întâmpinare, în 3 exemplare.
Curtea dispune rectificarea citativului, în sensul că intimată-pârâtă este S.C. E. S.A. P. LICHIDATOR JUDICIAR CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA FILIALA T., nu CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA FILIALA T., în calitate de LICHIDATOR JUDICIAR al S.C. E. S.A.
Se comunică în ședință publică reprezentantului intimatei-pârâte S.C. E. S.A., prin lichidator judiciar Casa de Insolvență Transilvania Filiala T., un exemplar al întâmpinării formulate de curatorul special al intimatei-pârâte S.C. M. Construcții România S.R.L.
Curtea pune în discuție probatoriul solicitat în cauză de către recurentul-reclamant B.F.J. C. S.P.R.L., LICHIDATOR JUDICIAR AL S.C. M. CONSTRUCȚII ROMÂNIA S.R.L., respectiv înscrisuri.
Având pe rând cuvântul, părțile prezente, prin apărători, arată că nu se opun.
Avocatul curatorului special al intimatei-pârâte S.C. M. Construcții România S.R.L. solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisurile care se regăsesc la dosarul cauzei.
Reprezentantul intimatei-pârâte S.C. E. S.A. prin lichidator judiciar Casa de Insolvență Transilvania Filiala T. solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și arată că în plus față de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, nu are alte înscrisuri.
Curtea constată că recurentul nu a depus înscrisuri noi în susținerea căii de atac, astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 350 C.pr.civ.1865, pentru administrare de probatoriu nou în recurs, motiv pentru care va respinge această cerere și va lua act că intimații nu solicită administrarea de probatoriu nou în recurs, solicitând instanței să valorifice probele administrate la fondul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța, constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul intimatei-pârâte S.C. E. S.A. prin lichidator judiciar Casa de Insolvență Transilvania Filiala T. solicită instanței respingerea recursului, ca nefondat. Arată că nici în fond, nici prin recursul formulat, nu a fost dovedită îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 79 și art. 80 din Legea nr. 85/2006. În fond s-a efectuat o expertiză care a avut ca obiect evaluarea bunurilor ce au fost supuse valorificării. Conform expertizei, nu sunt îndeplinite condițiile de preț derizoriu, invocate de către reclamantă. Pentru aceste motive și pentru motivele prezentate pe larg în cadrul întâmpinării, solicită instanței respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, ca legală și temeinică; fără cheltuieli de judecată.
Avocatul curatorului special al intimatei-pârâte S.C. M. Construcții România S.R.L. solicită instanței respingerea recursului, ca nefondat, menținerea sentinței Tribunalului București, ca temeinică și legală.
Un aspect suplimentar este acela că debitoarea a primit o prestație în schimbul bunurilor valorificate, respectiv prețul stabilit prin contract, care a fost un preț real și serios. Un al doilea aspect îl constituie faptul că activele au fost înstrăinate cu titlu oneros către S.C. E. S.A., nu cu titlu gratuit, astfel cum în mod eronat se reține. De asemenea, nu s-a dovedit intenția de fraudare a intereselor creditorilor, prin încheierea acestor contracte de vânzare-cumpărare. Contractele de vânzare-cumpărare au fost încheiate pentru un preț care a depășit valoarea de evaluare stabilită prin rapoartele de expertiză depuse și administrate la fond. Solicită instanței respingerea recursului, ca nefundat și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul București, ca legală și temeinică; cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
P. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a VII a Civilă la data de 25.10.2012 B. C. Group SPRL in contradictoriu cu paratii . SA si Euro Construct SA Timisoara prin lichidator Casa de Insolventa Transilvania Timis SPRL a solicitat anularea contractelor de vanzare-cumparare autentificate sub nr. 4231, 423,4232 din 07.11.2008 de Biroul Notarilor Publici Asociati Romani, a tranzactiei de vanzare-cumparare conform contract nr.454 din 27.06.2010 si factura fiscala nr._ din 28.01.2011, a tranzactiei de vanzare-cumparare conform contract nr. 1226 din 28.05.2010 si factura fiscala nr._ din 28.01.2011, a tranzactiei de vanzare-cumparare conform facturii fiscale nr._ din 04.04.2011, a tranzactiei de vanzare-cumparare conform facturii fiscale nr._ din 04.04.2011.
P. sentința civilă nr._ din 19.12.2014, pronunțată în dosarul nr._ 12, Tribunalul București Secția a VII a Civilă a respins cererea in anulare ca neintemeiata.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța fondului a reținut că potrivit art. 79, 80 lit. a), b) si c) din legea insolventei, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.
Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terți și pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise și a valorii altor prestații executate, realizate de debitor prin următoarele acte:a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizările în scop umanitar;b) operațiuni comerciale în care prestația debitorului depășește vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenția tuturor părților implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile.
Se arată de către judecătorul sindic că, potrivit art.948 C.civ., conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt:1. capacitatea de a contracta;2. consimtamantul valabil al partii ce se obliga;3. un obiect determinat;4. o cauza licita.
Actele de instrainare au fost legal incheiate, cu respectarea prevederilor legale mentionate.
Se reține de către instanță că s-a mentionat de catre administratorul judiciar faptul ca pretul de vanzare au fost mult inferior valorii de piata a imobilelor.
Potrivit art.1303 C.civ., pretul vanzarii trebuie sa fie serios si determinat de parti. P. pret serios se intelege un pret al carui cuantum sa corespunda valorii bunului vandut. Pretul nu este serios atunci cand este derizoriu.
Ca sa se considere ca este serios si nu derizoriu, trebuie sa existe o proportie intre cuantumul lui asa cum este stabilit de parti si valoarea reala a bunului.
Reține judecătorul fondului că din raportul de expertiza administrat in cauza rezulta ca apartamentul nr. 8 situat in blocul nr. A3-3 din . nr. 17 . Ilfov a fost evaluat la suma de 98.300 Euro, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 4231 emis de Biroul Notarilor Publici Asociati Romanu pretul fiind stabilit la suma de 108.000 Euro+TVA 20.250 Euro.
Vila nr. 1 situata in Complexul prezidential Balotesti, din Soseaua Unirii nr. 336-340, Balotesti, judetul Ilfov, a fost evaluate la suma de 275.400 Euro, prin contractul autentificat la data de 07.11.2008 sub nr. 4230 de Biroul Notarilor Publici Asociati Romanu pretul fiind in suma de 311.000 Euro+TVA aferent.
Vila nr. 2 situata in Complexul rezidential Balotesti din Soseaua Unirii nr. 336-340, Balotesti, judetul Ilfov a fost stabilita la suma de 274.800 Euro, pretul stabilit prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 4232 din 07.11.2008 fiind in suma de 59.090 Euro+ TVA aferent.
Chiar daca pentru imobilul care face obiectul contractului nr. 4232 din 07.11.2008 pretul de vanzare a fost mai mic decat valoarea de piata a imobilului la momentul respective, astfel cum rezulta din raportul de expertiza administrat in cauza, instanta are in vedere ca in data de 07.11.2008 au fost instrainare un numar de trei imobile, din care doua peste pretul de piata la momentul respectiv, stabilirea pretului per ansamblu fiind lasata la latitudinea partilor, fara ca acesta sa devina derizoriu.
Preturile aferente contractelor au fost achitate, aspect mentionat si de reclamanta prin cererea introductiva, aceasta invocand in sustinerea cererii faptul ca respectivele sume au fost utilizate pentru plata contravalorii facturilor diverse catre Euro Construct SA Timisoara.
Instanta retine ca, sub aspectul temeiniciei actiunii in anulare, nu are relevanta modalitatea in care debitoarea a inteles sa foloseasca sumele incasate din vanzarea imobilelor.
Potrivit art.85 alin 3 si 4 din Legea nr. 85/2006, dacă sunt îndeplinite condițiile art.79 și 80, se instituie o prezumție relativă de fraudă în dauna creditorilor. Prezumția poate fi răsturnată de către debitor. Ea nu se extinde la terțul dobânditor sau subdobânditor. Prezumția de fraudă se păstrează și în cazul în care, prin abuz de drepturi procesuale, debitorul a întârziat momentul deschiderii procedurii pentru a expira termenele la care se referă art. 79 și 80.
Reaua credinta a dobanditorului trebuie dovedita, proba neefectuata de catre reclamant in cauza, acesta motivandu-si actiunea doar prin prisma intentiei debitorului instrainator. Nu a fost dovedita intentia de fraudare a paratei . incheierea conventiilor de vanzare-cumparare, cata vreme aceasta a achitat preturile ce corespundeau, in ansamblul lor, valorii de circulatie la momentul instrainarii.
In ceea ce priveste factura de vanzare-cumparare nr._ din data de 28.01.2011 depusa la dosar fila 16, volum I, instanta constata ca aceasta a fost incheiat cu Comprest GIM SRL, care are calitatea de cumparator, ci nu parata din prezenta cauza.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recursB. C. GROUP SPRL, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei . SRL prin care a solicitat casarea Sentinței civile nr._/19.12.2014 pronunțată în dosarul nr._ 12 al Tribunalului București și admiterea recursului.
Consideră recurentul că sentința atacată prin care se respinge cererea de anulare a contractelor de vânzare - cumpărare formulată de lichidatorul judiciar în temeiul dispozițiilor art. 79 și art. 80 alin (1) lit. a), b) si c), art. 83, art. 84 alin. 2 și art. 85, din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței nu a avut în vedere aspectele invocate.
Conform Sentinței Comerciale nr. 5474/15.07.2011 pronunțate în ședință publică în Dosarul nr._ /al aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a Vll-a Civilă s-a dispus deschiderea procedurii generale împotriva . SRL, cu sediul în oraș Otopeni, ., nr. 49-51, jud. Ilfov, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_, cod unic de înregistrare:_, fiind numit lichidator judiciar B. C. GROUP SPRL,
Se arată că prin Sentința Comercială 8329/11.11.2011, pronunțată de judecătorul sindic în Dosarul nr._/3/2010, aflat pe rolul Tribunalului București, Secția Vll-a Civilă, s-a dispus . procedura simplificată a debitorului . SRL, potrivit dispozițiilor Legii nr. 85/2006. Notificarea deschiderii procedurii de insolvență a fost transmisă debitoarei . SRL la sediul menționat în informațiile primite din partea O.N.R.C., respectiv, oraș Otopeni, ., nr. 49-51, jud. Ilfov, cu solicitarea predării gestiunii averii debitoarei, în termen de 10 zile de la primirea notificării. Corespondența expediată în data de 29.07.2011. Corespondența a fost confirmată de primire de către debitoare în data de 01.09.2011, semnătură indescifrabilă.
Cu privire la asociații debitoarei se arată că aceștia sunt-persoană juridică - .: T.; Domiciliu: ROMÂNIA; Localitate: Timișoara; Adresa: .. km 7; Total aport:_.05 RON; Nr. total acțiuni/părți sociale: 599; Procent beneficii și pierderi: 99.84%; persoană juridică - .: T.; Domiciliu: ROMÂNIA; Localitate: Timișoara; Adresa: .. km 7; Total aport: 564.95 RON; Nr. total acțiuni/părți sociale: 1; Procent beneficii și pierderi: 0.16%.Despre administrator se arată că este persoană fizică RICCARDO RIZZI, Cetățenie: italiană; Puteri: depline; Calitate/Funcție: administrator/nespecificată; Data nașterii: 03-02-1963; Locul nașterii: ITALIA, BADIA POLESINE (RO); Data numirii: 29-09-2009; Durata mandatului: 4 ani.; Data expirării mandatului: 29-09-2013.
Urmare adresei înaintate Direcției Migrației, Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, prin care s-a solicitat comunicarea domiciliului sau reședinței declarate al numitului RICCARDO RIZZI, în evidențele deținute de instituție această persoană figurează cu reședința declarată pe teritoriul României în mun. București, . V., nr. 29, ..
Se susține de către recurent că în perioada noiembrie 2008 - aprilie 2011 debitoarea a înstrăinat întreg patrimoniul constând în imobilizări corporale cu o valoare de aproximativ 15 mii RON astfel:
A.Apartament Otopeni - imobil înscris în CF nr. 881 Otopeni, cu nr. cadastral 168/1,2,8, a fost valorificat către EURO CONSTRUCT SA - Timișoara C._ prin administrator RIZZI RICCARDO. care deține calitatea de administrator și la debitoarea . SRL, în data de 07.11.2008 conform act autentic nr. 4231 emis de Biroul Notarilor Publici Asociați ROMANU, la prețul de 108.000 EURO + TVA 20.520 Euro, în condițiile în care prețul încasat a fost utilizat pentru plata contravalorii facturi scadente EURO CONSTRUCT SA - Timișoara la data încasării.
B.Vila l Balotești - imobil ce intra în componența „Complexului rezidențial Balotești" situat în corn. Balotești, șoseaua Unirii, nr.336-340, jud. Ilfov constând din: l imobilul înscris în CF nr. 3617 Balotești, cu nr. cadastral 1232/1, imobil constând în Vila nr. l având o suprafață construită la sol de 203,80 mp și teren în suprafață totală de 492,52 mp, a fost valorificată către EURO CONSTRUCT SA - Timișoara. C._, prin administrator RIZZI RICCARDO care deține calitatea de administrator și la debitoarea . SRL în data de 07.11.2008 conform act autentic nr. 4230, întocmit de Biroul Notarilor Publici Asociați ROMANU, la prețul de 311.000 Euro + TVA aferent.
C.Vila 2 Balotești - imobile ce intra în componența „Complexului rezidențial Balotești" situat în ., nr.336-340, jud. Ilfov constând din: 1. imobilul înscris în CF nr.3618 Balotești, cu nr. cadastral 1232/2, imobil constând în Vila nr. 2 având o suprafață construită la sol de 202,91 mp. și teren în suprafață totală de 497,45 mp, a fost valorificată către EURO CONSTRUCT SA - Timișoara. C._, prin administrator RIZZI RICCARDO la data de 07.11.2008, conform act autentic nr. 4232 întocmit de Biroul Notarilor Publici Asociați ROMANU, la prețul de 59.090 Euro, reprezentând în echivalentul în lei suma de 1.155.302,80 lei + T.V.A. aferent, în condițiile în care prețul încasat a fost utilizat pentru plata contravalorilor facturilor diverse către EURO CONSTRUCT SA.
D. Mijloacele fixe vândute reprezentând echipamente instalații și mijloace de transport, au fost valorificate în perioada 28.01._11 către EURO CONSTRUCTSA, la valoarea de 209.745 RON conform facturi întocmite.
Recurentul expune temeiul de drept al acțiunii sale și arată că, având in vedere condițiile in care patrimoniul debitoarei a fost sărăcit de toate activele patrimoniale, dat fiind nivelul datoriilor, apreciază ca părțile au avut intenția de a leza interesele creditorilor . SRL.
În opinia lichidatorului nu puține sunt situațiile in care deschiderea procedurii de reorganizare judiciară conduce la constatarea faptului că starea de insolvență a comerciantului nu se datorează riscului normal al afacerilor, sau nu numai acestuia, ci și unor manopere frauduloase ale debitorului care a anticipat starea de insolvență și a înstrăinat astfel active importante din patrimoniul său, eludând astfel dreptul de gaj general al creditorilor săi. Se arată că legiuitorul a stabilit o perioada de 3 ani anterioara deschiderii procedurii in interiorul căreia actele juridice încheiate de debitor sunt suspecte, tocmai pentru ca insolvență este iminentă sau actuală, existând un potențial ridicat de fraudă în dauna creditorilor.
Arată recurentul lichidator că suspiciunea derivă din prezumția că debitorul, care simte sau vede apropierea catastrofei, va încerca să diminueze efectele negative pentru sine ale insolvenței, externalizând fraudulos sau prin mijloace ruinătoare active, diminuându-și activul în dauna unora dintre creditori, efectuând plăți fără contraprestație, constituind garanții pentru creanțe neprioritare, etc.
Acestei perioade suspecte i se atașează o prezumție relativă de fraudă în dauna creditorilor.
Se evidențiază că debitoarea nu a cooperat cu lichidatorul judiciar și nu a explicat în mod pertinent și susținut cu documente, condițiile în care a ajuns la operațiunea de valorificare a întregului patrimoniu, după cum nu a arătat - și nu rezultă nici din înscrisuri - cum putea sa beneficieze debitoarei aceasta. Din înscrisurile pe care le-a obținut lichidatorul judiciar prin demersuri proprii, rezulta ca au fost înstrăinate toate activele debitoarei, paralizând astfel activitatea comercială a societății.
Se arată că în literatura de specialitate s-a subliniat că atât în cazul acțiunii pauliene, cât și în cazul acțiunilor revocatorii falimentare, cauza proximă este aceeași - reprimarea fraudei debitorului.
Temeiul juridic al cererii lichidatorului judiciar nu s-ar fi putut aplica daca transferul a cărui anulare se cere ar fi fost unul efectuat în cursul desfășurării normale a activității sale curente, pentru că așa prevăd dispozițiile art. 82 din Legea insolvenței
Operațiunea de vânzare a tuturor activelor din patrimoniu în momentul în care debitoarea acumulase datorii foarte mari, în condițiile în care prețul încasat a fost transferat comparatorului și unor societăți din același grup cu cumpărătorul imediat ce a fost încasat, sub diverse forme respectiv plata facturi restante si operațiuni diverse, în condițiile în care cumpărătorul EURO CONSTRUCT SA face parte din același grup cu debitoarea, controlat cu aceleași organe de conducere respectiv EURO CONSTRUCT SA are ca administrator delegat așa cum apare în contractele de vânzare autentice pe RIZZI RICCARDO care este și administratorul debitoarei . SRL, pe lângă faptul că în mod evident acesta tranzacție depășește limitele unei activități curente, nu își găsește nicio rațiune economică și nu putea profita debitoarei în niciun mod.
Consideră că intenția reprezentanților debitoarei a fost aceea de a transfera toate activele asupra societăților din grup respectiv ., EUROHOLDING si EURO CONSTRUCT SA-Timișoara care au acționar majoritar comun (INDUSTRIE MAURIZIO PERUZZO-IMP SA), cu interese directe și controlează debitoarea și de a lichida . SRL, în dauna evidentă a creditorilor, în acest scop, activele au fost transferate practic cu titlu gratuit către EURO CONSTRUCT SA-Timișoara, întrucât întreg prețul tranzacției s-a reîntors la societățile din grup printr-o operațiune fictivă respectiv restituire împrumut și plata facturi scadente la data încasării, operațiuni care nu au fost dovedite a fi realizate și efectuate cu scopul desfășurării unei activități economice aducătoare de profit, creându-se astfel premisele pentru sustragerea bunurilor de la executarea silită - individuală sau colectivă, în insolvență - a creditorilor sociali.
Se remarcă și faptul că societatea EURO CONSTRUCT SA-Timișoara era legal reprezentată la data încheierii tranzacțiilor de vânzare cumpărare de persoana care deține și calitatea de administrator al debitoarei . SRL respectiv RIZZI RICCARDO, aspecte care întăresc concluzia că transferul activelor nu a urmărit interesul debitoarei ci pe acela al asociaților care au intenționat astfel să fraudeze interesul creditorilor.
Caracteristica esențială a actelor la care fac referire art. 79-80 din Legea 85/2006 este intenția de fraudare a creditorilor existentă în chiar momentul încheierii actelor, debitorul având reprezentarea stării sale de insolvență, prezentă sau pe cale de a se produce, și urmărind prin încheierea actului să sustragă bunul de la executarea silită a creditorilor sau să favorizeze un creditor în dauna celorlalți.
În opinia recurentului, toate condițiile de admisibilitate a acțiunii revocatorii sunt îndeplinite, respectiv: actul juridic a cărui anulare se solicită să fie un act fraudulos, cerință care impune ca prin actul contestat debitorul să fi urmărit fraudarea intereselor creditorilor înscriși la masa credală; ca atare, pentru ca acțiunea să poată fi promovată este necesar ca debitorul să urmărească sau să conștientizeze măcar că actul săvârșit va conduce, total sau parțial, la destabilizarea activității sale, patrimoniul său putând ajunge într-o stare de insuficiență de fonduri bănești disponibile.
Se evidențiază că actele ce se cer a fi anulate reprezintă operațiuni de vânzare cu restituirea prețului vânzătorului prin tranzacții fictive (returnare împrumut asociat și plata facturi a căror contraprestație nu este dovedită) - reprezintă de fapt un transfer cu titlu gratuit, pentru ca debitoarea nu a avut niciun beneficiu în urma tranzacțiilor realizate.
Oricât de dificilă ar fi în practică proba fraudei, totuși este elementar ca o societate comercială nu poate înstrăina, fără contraprestație încercând să mascheze returnarea prețului către comparator prin alte tranzacții fictive în care cumpărătorul este prestator și debitoarea beneficiar, active de care depinde viața sa economică în integralitate, fără să aibă dimensiunea consecințelor asupra patrimoniului și activității sale viitoare.
Se face trimitere la o decizie pronunțată într-o cauză similară și se arată că în acest context este de prezumat că debitorul, prin reprezentantul său, a cunoscut faptul că vânzarea fondului de comerț al societății conduce la destabilizarea activității M.B SRL, patrimoniul acesteia ajungând evident la starea de insuficienta a fondurilor bănești, precum si ca prin vânzare a fost diminuat gajul general al creditorilor.
Ca urmare, atât condiția privind intenția de fraudare a debitorului insolvent, cât și cea de prejudiciere a intereselor creditorilor sunt îndeplinite.
Și condiția privind complicitatea terțului dobânditor la frauda este îndeplinită.
Complicitatea terțului presupune intenția acestuia ca, în înțelegere cu debitorul, să prejudicieze creditorii, fiind deci necesară existența unei acțiuni concertate de fraudă".
Se cere instanței să observe că în ceea ce privește terțul EURO CONSTRUCT SA-Timișoara, intenția sa de frauda este evidentă, câtă vreme este o societate ce face parte din același grup cu debitoarea respectiv EURO CONSTRUCT SA are ca administrator delegat așa cum apare în contractele de vânzare autentice pe RIZZI RICCARDO care este și administratorul debitoarei . SRL - DEBITOAREA, ambele societăți având practic aceeași structura de conducere și control.
Cu privire la condiția ca actul juridic a cărui anulare se solicită să aibă ca efect prejudicierea creditorilor, se motivează că prejudicierea creditorilor a fost evidentă, creditorii văzându-se puși în situația de a nu-și putea recupera sumele datorate de . SRL conform contractelor încheiate, în condițiile transmiterii practic cu titlu gratuit a activelor patrimoniale care puteau susține activitatea debitoarei - practic, . SRL și-a înstrăinat posibilitatea de a-și continua în limite normale activitatea comercială - considerăm că în interesul superior al creditorilor operațiunea trebuie anulată.
Cu referire la complicitatea terțului dobânditor la fraudă, se susține că în cazul actelor la care se referă dispozițiile art. 80 alin. (1) lit. c) din Legea insolvenței toate părțile actului, atât debitorul cât și partenerii săi în acel act, au fost animați de intenția de a-i leza pe creditori prin sustragerea unui bun din sfera celor urmăribile în temeiul gajului general al creditorilor. Frauda există dacă terțul cunoștea starea de insolvență a debitorului în momentul în care a încheiat actul în cauză, înțelegerea frauduloasă nefiind indispensabilă, este suficient să se dovedească existența intenției co-contractantului de a participa la fraudarea creditorilor, ceea ce implică faptul că acesta a prevăzut consecințele actului încheiat cu comerciantul aflat în insolvență comercială, cunoscând situația economică a acestuia.
Dovada irefutabilă a complicității EURO CONSTRUCT SA-Timișoara o reprezintă faptul ca aceasta este, asociatul debitoarei, și face parte dintr-un grup de interese controlat de asociați și administratori comuni, respectiv EURO CONSTRUCT SA-Timișoara în calitate de comparator al proprietăților imobiliare și a tuturor echipamentelor, are acționar comun cu debitoarea respectiv „INDUSTRIE MAURIZIO PERUZZO-IMP SA", în aceste condiții asociatul indirect al debitoarei . SRL este unul și același cu asociatul comparatorului EURO CONSTRUCT SA-Timișoara respectiv „INDUSTRIE MAURIZIO PERUZZO-IMP SA, situație în care intenția de fraudă este evidentă.
Schema societăților create de INDUSTRIE MAURIZIO PERUZZO-IMP SA se prezint astfel: INDUSTRIE MAURIZIO PERUZZO-IMP SA este acționar cu o participare de 99,99% la MONLANDYS SRL (CUI_); INDUSTRIE MAURIZIO PERUZZO-IMP SA este acționar cu o participare de 100% la EUROHOLDING SRL (CUI:_);INDUSTRIE MAURIZIO PERUZZO-IMP SA este acționar cu o participare de 12,68% la E. SA (CUI:_); MONLANDYS SRL (CUI_) si EUROHOLDING SRL (CUI:_) sunt asociați cu 0,16% și respectiv 99.84% la . SRL
Practic întreaga operațiune de sustragere a tuturor proprietăților imobiliare și imobilizărilor corporale, din patrimoniu . SRL a fost concertata de unicul deținător al tuturor firmelor implicate în tranzacție respectiv „INDUSTRIE MAURIZIO PERUZZO-IMP SA prin intermediul firmelor E. SA, MONLANDYS SRL si EUROHOLDING SRL deținute și controlate în integralitate, situație în care intenția de fraudă este evidentă.
Consecința admiterii acțiunii în anulare este reîntregirea patrimoniului debitorului: plățile efectuate se anulează, activul transferat se întoarce în patrimoniul debitorului și toate drepturile constituite în baza actului anulat sunt, la rândul lor, anulate.
Se arată că în doctrină s-a reținut că: "dacă actul a fost executat acesta va fi desființat ex tune, iar părțile vor fi repuse în situația anterioară. Dacă pe baza primului act co-contractantul debitorului a încheiat un alt act, acesta va fi desființat ca urmare a anularii primului act; în conformitate cu dispozițiile art. 83 alin. (2) din Legea insolvenței: "terțul dobânditor, care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea bunului ce-i fusese transferat de către debitor, va avea împotriva averii o creanță de aceeași valoare, cu condiția ca terțul să fi acceptat transferul cu bună-credință și fără intenția de a-i împiedica, întârzia ori înșela pe creditorii debitorului, în caz contrar, terțul dobânditor pierde creanța sau bunul rezultat din repunerea în situația anterioară, în favoarea averii debitorului. Reaua-credință a terțului dobânditor trebuie dovedită". A.. (3) al aceluiași articol prevede ca "terțul dobânditor cu titlu gratuit de bună-credință va restitui bunurile în starea în care se găsesc, iar în lipsa acestora, va restitui diferența de valoare cu care s-a îmbogățit, în caz de rea-credința, terțul va restitui, în toate cazurile, întreaga valoare, precum și fructele percepute".
Art. 84 alin. (2) din Legea insolvenței instituie o prezumție simplă de fraudă pentru situația în care subdobânditorul este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv al debitorului.
Consideră că situația descrisă este asimilabilă textului redat în paragraful anterior, în condițiile în care acționariatul debitoarei este reprezentat de însăși acționariatul cumpărătorului EURO CONSTRUCTSA-Timișoara societăți reprezentate legal în momentul derulării tranzacțiilor de același administrator RIZZI RICCARDO, controlate direct prin același acționar INDUSTRIE MAURIZIO PERUZZO-IMP SA cu aceleași organe de conducere, prin urmare voința socială în EURO CONSTRUCT SA-Timișoara se formează prin intenția acelorași persoane care formează voința socială a debitoarei.
Având în vedere frauda dovedită, prezumția de fraudă a debitoarei și prezumția relativă de fraudă a terțului contractant, operantă în condițiile art. 84 alin. (2), consideră că sunt îndeplinite toate condițiile pentru anularea operațiunii de dare în plată, readucerea tuturor bunurilor înstrăinate practic cu titlu gratuit ca urmare a returnări către cumpărător a prețului plătit imediat prin tranzacții comerciale fictive, în patrimoniul debitoarei și obligarea EURO CONSTRUCT SA-Timișoara la restituirea fructelor percepute.
În drept au fost invocate art. 3041 Cod procedura civila și art. 79, 80, 83, 84 alin. 2 și art. 85 din Legea insolvenței.
P. întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 16.04.2015 intimata pârâtă . lichidator judiciar CITR FILIALA T., a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
În motivarea cererii sale intimata-pârâtă a expus obiectul acțiunii în anulare și evidențiază că in mod temeinic si legal instanța de fond a reținut faptul ca, stabilirea prețului in ansamblu a fost lăsata la latitudinea părtilor, fără ca acesta sa devină derizoriu, iar modalitatea in care debitoarea a înțeles sa folosească sumele încasate din vânzarea imobilelor, nu are relevanta in cauza. Se arată că, referitor la contractele de înstrăinare a imobilelor, prețul de vânzare al imobilelor a fost determinat in baza unei expertize efectuate de Camera Notarilor Publici, respectiv, in baza unei evaluări a unui expert evaluator, fapt ce confirma inca o data seriozitatea prețului convenit intre parti.
În opinia intmatei, recurenta-reclamanta, in speța, face confuzie intre seriozitatea prețului si vilitatea lui, părțile fiind libere sa determine valoarea bunului si deci prețul lui, care poate fi superior sau inferior valorii bunului ce formează obiectul vânzării.
Se subliniază faptul ca, contractele de vanzare-cumparare au fost incheiate intre parti cu respectarea solemnităților cerute de lege, in conformitate cu prevederile art. 1171 Cod civil, având caracterul unui înscris autentic, care potrivit dispozițiilor art. 1173 cod civil face dovada certa a convențiilor si a persoanelor care l-au încheiat, bucurandu-se de o prezumție de autencitate si validitate, părțile contractante exprimandu-si acordul de voința atât cu privire la vânzare, cat si la prețul acesteia, prețul fiind inserat in contract.
P. urmare, având in vedere faptul ca, contractele de vanzare-cumparare încheiate intre debitoarea . SRL si intimata-parata . au avut niciodată un caracter gratuit, ca prestația debitorului-vanzator nu depășește vădit prestația primita, iar in cauza nu exista intenția părtilor de a sustrage bunuri de la urmărire, in mod temeinic instanța de fond a respins acțiunea in anulare/ formulata de către recurenta-reclamanta B. C. GROUP SPRL, aceasta nedovedind vreo rea-credinta a dobanditorului . a achitat prețul vânzării, conform actelor încheiate.
Se evidențiază că recurenta-reclamanta B. C. GROUP SPRL isi motivează calea de atac (acțiunea) formulata, doar prin prisma intenției debitorului instrainator, in speța . SRL.
Or, operațiunile efectuate de către . SRL ulterior încasării prețului, nu reprezintă responsabilitatea intimatei-parate .>
Astfel, corespunde adevărului faptul ca, potrivit dispozițiilor art. 85 alin. (3 - 4), daca sunt indeplinite condițiile art. 79 si 80 din același text legal, se instituie o prezumție relativa de frauda in dauna creditorilor, respectiv in ipoteza actelor de transfer cu titlu gratuit, operațiunilor comerciale in care prestația debitorului depășește vădit pe cea primita si a actelor încheiate cu intenția tuturor pârtilor implicate in acestea, de a sustrage bunuri de la urmărire de către creditori sau de a Ic leza in orice alt fel drepturile. Insa pe lângă faptul ca, recurenta-reclamanta B. C. GROUP SPRL nu a probat niciodată ca in cauza ar fi incidente vreuna din ipotezele avute in vedere de către art. 80 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, aceasta nu a probat nici vreo rea-credinta din partea intimatei-parate . a fi in prezenta prezumției instituite de art. 85 alin. (3) din Legea nr. 85/2006.
In acest context, in mod judicios instanța de fond a reținut faptul ca, reaua-credinta a dobanditorului trebuie dovedita, iar recurenta-reclamanta nu a probat existenta acesteia in cauza, sens in care nu a fost dovedita nici intenția de fraudare a intimatei-parate . încheierea convențiilor de vanzare-cumparare, cată vreme acesta a achitat preturile ce corespundeau, in ansamblul lor, valorii de circulație la momentul instrainarii.
La data de 21.05.2015 a fost înregistrată la dosarul cauzei întâmpinarea formulată de pârâtul Riccardo Rizzi, în calitate de curator special al debitoarei, prin care acesta a solicitat respingerea recursului formulat de B. C. Group SPRL împotriva Sentinței Civile nr._/19.12.2014 pronunțată de Tribunalul București ca nefondat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii se arată că Tribunalul București a analizat și reținut în mod corect că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 79 și art. 80 alin. 1, lit. (a), (b), (c) și următoarele din Legea nr. 85/2006, nefiind îndeplinit și dovedit în cauză caracterul fraudulos și pretins de lichidatorul judiciar al actelor de vânzare-cumpărare pentru a opera sancțiunea anulării contractelor de vânzare-cumpărare. Concret, a fost dovedit că nu a existat o intenție de fraudare a intereselor creditorilor prin încheierea contractelor de vânzare cumpărare pentru a determina anularea contractelor de vânzare cumpărare încheiate între M. Construct România SRL și E. SA, respectiv că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a opera prezumția de fraudă, în acest caz fiind necesar ca: (i) actele de transfer să fie cu titlu gratuit, ori (ii) prestația debitorului să o depășească vădit pe cea primită, sau (iii) să existe intenția tuturor părților implicate de a sustrage bunuri la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile. Este evident că nu s-a făcut dovada incidenței nici uneia dintre aceste condiții pentru a determina anularea contractelor de vânzare-cumpărare.
Se susține că următoarele împrejurări concrete și susținute de înscrisuri au fost dovedite cu privire la netemeinicia acțiunii în anulare formulată de către BJF C. Group SPRL: Contractele de vânzare cumpărare au fost încheiate pentru un preț care a depășit valoarea de evaluare stabilită prin rapoartele de evaluare întocmite, nefiind astfel îndeplinite dispozițiile art. 80 alin, l lit. (a) din Legea nr. 85/2006. Debitoarea a primit o prestație în schimbul bunurilor valorificate, respectiv prețul stabilit prin contract, un preț real și serios, astfel încât nu sunt incidente nici dispozițiile art. 80 alin, 1 lit. (b) și (c) din Legea nr. 85/2006 invocate de administratorul judiciar și care privesc operațiuni comerciale în care prestația debitorului depășește vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anterior deschiderii procedurii, acte încheiate cu intenția tuturor părților implicate de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile. Activele debitoarei au fost înstrăinate cu titlu oneros către E. SA, și nu cu titlu gratuit așa cum în mod tendențios și nedovedit susține administratorul judiciar al debitoarei, astfel încât așa cum reiese din raportul de expertiză efectuat în cauză, două dintre imobile au fost vândute peste prețul de piață de la momentul respectiv, prețurile aferente acestor contracte de vânzare cumpărare fiind achitate de către E. SA către debitoare. Prețul de vânzare al acestor imobile a fost determinat în baza unei expertize efectuate de către Camera notarilor publici, respectiv în baza unei evaluări a unui expert evaluator, fapt ce confirmă o dată în plus seriozitatea prețului convenit de părți. Contractele au fost încheiate cu respectarea caracterului solemn prevăzut de lege, fiind un înscris autentic, care face dovada certă a convențiilor și a persoanelor le-au încheiat, bucurându-se de o prezumție de autenticitate și validitate, în temeiul art. 1173 Cod civil.
In aceste condiții, în opinia intimatului curator special, nici un element menționat de lichidatorul judiciar nu a fost dovedit, contractele de vânzare cumpărare a căror anulare este solicitată nu au avut niciodată un caracter gratuit, prestația debitoarei nu depășește vădit prestația primită, iar în cauză nu există intenția părților de a sustrage bunuri de la urmărire.
Se arată că susținerea lichidatorului judiciar din cuprinsul motivelor de recurs privitoare la deținerea calității de administrator statutar al societății debitoare și a Eurocostruct SA în persoana d-lui Riccardo Rizzi la data încheierii tranzacțiilor, respectiv a contractelor de vânzare cumpărare este falsă. Lichidatorul judiciar avea obligația legală și profesională de a verifica anterior formulării acestei cereri cel puțin sub acest aspect, dar nu numai veridicitatea susținerilor abuzive referitoare la inexistența calității de administrator statutar al debitoarei în persoana d-lui Riccardo Rizzi.
Se susține că, pentru a opera prezumția de fraudă instituită de prevederile art. 79 Legea nr. 85/2006, nu este suficient ca lichidatorul judiciar să emită simple aprecieri nedovedite, de natură a induce concluzia falsă a fraudării intereselor creditorilor, prin deținerea calității de administrator al debitoarei în persoana d-lui Riccardo Rizzi încheierea contractelor de vânzare cumpărare cu consecințe păgubitoare pentru creditori. Simpla susținere a lichidatorului judiciar fără vreo dovadă în acest sens nu poate conduce la concluzia realității celor susținute. Astfel cum reiese din informațiile eliberate de Oficiul Registrului Comerțului la data încheierii contractelor de vânzare cumpărare, calitatea de administrator al debitoarei era deținută de o altă persoană, respectiv de L. Brun și nu de domnul Riccardo Rizii, contrar susținerilor lichidatorul judiciar.
Se evidențiază că prin motivele de recurs, lichidatorul judiciar invocă aspecte care nu se circumscriu dispozițiilor art. 79 și art. 80 din Legea nr. 85/2006, nefiind astfel incidente în cauză.
Este evident că susținerile lichidatorului judiciar sunt false și nu pot justifica în nici un mod anularea contractelor de vânzare cumpărare, având în vedere că acesta nu a probat că în cauză ar fi incidente vreuna dintre condițiile privitoare la fraudarea și prejudicierea creditorilor M. Construcții România SRL.
Contrar susținerilor lichidatorului judiciar prin acțiunea în anulare, plățile efectuate de M. Construcții România SRL către E. SA nu sunt fictive, ci au fost efectuate în temeiul facturilor emise în baza contractelor de vânzare-cumpărare.
Toate aspectele invocate de către lichidatorul judiciar atât prin acțiunea în anulare, cât și prin motivele de recurs împotriva Sentinței, nu sunt cuprinse în dispozițiile art. 79 și art. 80 alin. 1 lit. (a), (b) și (c) din Legea nr. 85/2006, dispoziții pe care lichidatorul judiciar își întemeiază acțiunea și care reglementează dreptul acestuia de a formula o acțiune în anulare.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate în cauză, Curtea reține următoarele:
Acțiunea în anularea actelor frauduloase prev. de art.79-80 din Legea nr.85/2006 are un domeniu de aplicare limitat la constituirile sau transferurile de drepturi patrimoniale către terți, realizate de către debitor, în perioada numită suspectă, prin acte și operațiuni frauduloase sau care depășesc limitele normale ale activității sale.
Recurentul reclamant din prezenta cauză a înțeles să invoce prevederile art.80 alin.1 lit.a,b și c din Legea nr.85/2006, în legătură cu înstrăinarea unor bunuri ale debitoarei, mobile și imobile, omițând însă indicarea, punctual, a naturii operațiunii contestate, din perspectiva dispozițiilor art.80, fiind evident că cele 7 operațiuni comerciale nu se pot circumscrie, concomitent, prevederilor art.80 alin.1 lit.a,b,c, raportat la specificul fiecărei situații legale, în parte. Această omisiune, imputabilă recurentului reclamant, face ca analiza cererii sale să fie îngreunată.
Răspunzând însă cererii de recurs, astfel cum partea a înțeles să își construiască argumentația în calea de atac dedusă judecății, Curtea observă că recurentul critică pretinsa ignorare de către instanța de fond a unor aspecte învederate.
În esență, se reiterează situația de fapt constând în înstrăinarea la data de 7.11.2008 a trei imobile aparținând debitoarei . SRL către EURO CONSTRUCT SA-Timișoara, precum și vânzarea unor mijloace fixe reprezentând echipamente instalații și mijloace de transport, în perioada 28.01.2011-4.04.2011.
Se subliniază de către recurent că actele juridice ce se solicită a fi anulate sunt frauduloase deoarece debitorul a urmărit sau conștientizat că actele vor conduce, total sau parțial, la destabilizarea activității sale, iar debitoarea nu a avut niciun beneficiu în urma tranzacțiilor efectuate, astfel încât operațiunile reprezintă transferuri cu titlu gratuit.
Fără a contesta argumentele teoretice aduse de către reclamantul recurent cu referire la prezumția impusă de prevederile art.79-80 din Legea nr.85/2006, Curtea remarcă împrejurarea potrivit cu care, în fapt, argumentele suplimentare ale recurentului valorifică o prezumție de fictivitate a operațiunilor comerciale desfășurate de către debitoare și pârâtă anterior încheierii actelor pretins frauduloase. Expertiza efectuată în cauză a impus concluzia că suma pentru care cele trei imobile au fost valorificate era apropiată de prețul pieței, împrejurare reținută de către judecătorul fondului în mod temeinic și legal.
Nu s-a contestat de către părți faptul că prețul a fost efectiv plătit, dovadă stând în acest sens transferurile bancare operate.
Însă, în susținerea acțiunii sale, reclamantul recurent subliniază că prețul, deși achitat, a fost restituit cumpărătorului pentru plata unor facturi emise pentru contraprestații nedovedite. Din cercetarea înscrisurilor administrate ca probă în fața instanței de fond, Curtea constată că intimata pârâtă a dovedit existența raporturilor contractuale comerciale cu debitoarea . SRL, prin depunerea contractelor de prestări servicii nr.2612/02.07.2007, respectiv 132/01.11.2008, însoțite de facturile emise în baza acestora și de detaliul prestațiilor efectuate conform contractelor, cu specificarea activității desfășurate, a nr. de ore, a tarifului și a persoanei care a asigurat prestarea activității, precum și cu explicații privind lucrări de amenajare interioară, operațiuni fiscalizate și înscrise în contabilitatea E. (filele 193 și urm. vol.I dosar nr._ 12 al tribunalului București Secția a VII a Civilă).
Or, în aceste condiții și în considerarea prevederilor art.1169 Cod civil, cădea în sarcina recurentului reclamant să dovedească caracterul fictiv al operațiunilor reclamate ca atare. Documentele aduse ca și probă creează aparența unei activități comerciale reale, astfel încât nu i se poate opune, în mod temeinic, o prezumție de fictivitate, chiar și prin raportare la aparenta apartenență a societăților implicate la același grup economic.
Tot astfel, împrejurarea că Riccardo Rizzi a devenit ulterior (29.09.2009) administrator al . a deține această calitate nici la momentul încheierii contractelor de vânzare cumpărare ce se cer a fi anulate (noiembrie 2008) și nici la momentul operațiunilor comerciale pretins fictive (2007-2008), nu poate constitui un argument în susținerea ideii că transferul activelor nu a urmărit interesul debitoarei, atât timp cât actul de dispoziție al debitoarei M. nu a fost făcut prin această persoană fizică.
În ceea ce privește trimiterile punctuale ale recurentului cu privire la jurisprudența care definește fondul de comerț, din perspectiva art.80 din Legea nr.85/2006, Curtea subliniază că este necesar a se face distincție între noțiunea de patrimoniu și cea de fond de comerț, acestea fiind diferite. Dacă este fără îndoială că bunurile imobile făceau parte din patrimoniul debitoarei M., nu același lucru se poate susține în sensul includerii acestora în fondul de comerț al societății comerciale. Se impune a se proba că bunurile în discuție au fost afectate în mod nemijlocit de către comerciant desfășurării unei activități comerciale, în condițiile în care reclamantul recurent înțelege să își construiască raționamentul pe pretinsa vânzare a întregului fond de comerț al debitoarei.
Cu referire la probarea complicității terțului dobânditor la fraudă, Curtea arată, din nou, că apărările formulate de către curatorul special sunt întemeiate, în sensul că administratorul delegat al E. a devenit administrator al debitoarei cu mult după încheierea actelor pretins frauduloase.
Tot astfel, cu privire la schema societăților create de INDUSTRIE MAURIZIO PERUZZO IMP SA înfățișată de către lichidatorul judiciar, din cercetarea acesteia Curtea concluzionează că acest acționar, prin intermediul MONLANDYS SRL și EUROHOLDING SRL, deținea o participare de 100% în structura acționariatului . altă parte, însă, reprezenta doar 12,68% din acționariatul E. SA, astfel încât instanța nu poate concluziona că acest asociat majoritar putea influența, nemijlocit, deciziile manageriale ale E., și în niciun caz nu deținea și controla în integralitate . cum se afirmă de către recurentul reclamant.
Pentru considerentele anterior expuse, Curtea reține că instanța de fond a făcut o corectă apreciere a condițiilor necesare anulării operațiunilor de transfer patrimonial, din perspectiva prevederilor art.79-80 din Legea nr.85/2006, motiv pentru care, în temeiul art.312 alin.1 din codul de procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
Reținând culpa procesuală a recurentului, în temeiul art.274 alin.1 din Codul de procedură civilă, Curtea va admite cererea intimatei pârâte prin curator special și va obliga recurentul la plata către aceasta a sumei de 3174,57 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat, probat prin factura . nr._ și ordinul de plată executat de INTESA SANPAOLO BANK la data de 25 mai 2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă B.F.J. C. S.P.R.L., LICHIDATOR JUDICIAR AL S.C. M. CONSTRUCȚII ROMÂNIA S.R.L., împotriva sentinței civile nr._ din 19.12.2014, pronunțate de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._ 12, în contradictoriu cu intimații-pârâți S.C. E. S.A. P. LICHIDATOR JUDICIAR CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA FILIALA T. și S.C. M. CONSTRUCȚII ROMÂNIA S.R.L. P. CURATOR SPECIAL RICARDO RIZZI, ca nefondat.
Obligă recurentul-reclamant la plata către intimata-pârâtă . SRL prin curator special RICARDO RIZZI a sumei de 3174,57 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.05.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. M. G. M. M. A. A.
GREFIER,
S. I. S.
Red. AMG/2ex./2015
Jud. sindic P. M.
Tribunalul București Secția a VII-a Civilă
| ← Contestaţie. Decizia nr. 179/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Acţiune în anulare. Decizia nr. 452/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
