Obligatia de a face. Hotărâre din 26-03-2014, Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 26-03-2014 în dosarul nr. 3321/1285/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 119/2014
Ședința publică din data de 26 martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. T.
JUDECĂTOR D. M.
GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea apelului declarat de reclamanta M. R., împotriva sentinței civile nr. 1739 din data de 17.06.2013, pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtele B.-G. SOCIETE GENERALE SA PRIN B. AGENȚIA N. și M. L. ASIGURĂRI SA (fostă AVIVA ASIGURĂRI DE VIAȚĂ SA), având ca obiect – obligația de a face.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.03.2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru când s-a dispus amânarea pronunțării la data de 19.03.2014 și ulterior la data de 26.03.2014.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._ al Tribunalului Specializat Cluj a fost respinsă cererea formulată de reclamanta Mogosan R. în contradictoriu cu S.C. Aviva Asigurări de Viață S.A, S.C. B. _ G. Societe Generale S.A prin B. Agenția Cluj-N..
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că reclamanta nu este parte contractuală în contractul de asigurare încheiat între banca ce a acordat creditul- pârâta B. S.A și societatea de Asigurare S.C. AVIVA S.A. Beneficiară în această convenție este banca, asigurat fiind riscul de neplată a creditului luat de către reclamantă împreună cu defunctul său soț și deci reclamanta nu are calitatea procesuală activă pentru a putea interveni în raportul contractual încheiat între asigurat și asigurator.
Mai reține instanța că doar asiguratorul este îndreptățit să aprecieze și să considere ca merită să primească suma asigurată. Prin contractul încheiat s-a dorit protejarea doar a intereselor băncii. Reclamanta ar avea de câștigat dacă societatea de asigurare ar plăti partea din creditul rămas de achitat dar interesul manifestat în promovarea cererii nu este suficient pentru a fi considerată ca având calitate procesuală activă.
Împotriva soluției arătate a declarat apel reclamanta susținând că în mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active. Astfel se arată că datorită raporturilor în care se află cu defunctul asigurat, era succesoare legală în drepturile și obligațiile patrimoniale, devenind parte a efectelor contractului de asigurare pentru că din momentul realizării riscului asigurat efectele contractului respectiv drepturile rezultate din acesta nu se mai pot exercita și săvârși direct de către asigurat ci prin și în persoana moștenitorilor. Prin sentința pronunțată instanța de fond a ignorat cu desăvârșire apărarea conform căreia efectele contractului de asigurare se strămută la succesorii legali odată cu decesul defunctului asigurat, iar prin aceasta i-a suprimat orice posibilitate legală de valorificare a drepturilor defunctului și implicit ale apelantei atât în ce privește contractul de asigurare cât și a celui de împrumut bancar și ipoteca.
Suprimarea acestui drept la dezbaterea fondului drepturilor izvorâte din asigurare echivalează cu încălcarea dreptului său de acces la justiție precum și a celui la o judecată efectivă și echitabilă. În această situație instanța de judecată a pus-o în situația în care este obligată să accept fără posibilitate de tăgadă ori apărare toate manoperele și înțelegerile frauduloase dintre banca creditoare și societatea de asigurare prin care cele două pârâte au realizat de conveniență o rezoluțiune a contractului de asigurare tară dreptul și consimțământul asiguratului ori succesorilor în drepturi ai acestuia.
Cum cele două contracte, de credit și asigurare sunt strâns legate, iar realizarea efectelor contractului de asigurare este prioritară datorită împlinirii riscului asigurat, apelanta are calitatea și dreptul de valorificare a lui pe calea acțiunii oblice.
In alta ordine de idei, se arată așa cum rezulta din Contractul de credit nr.43/21.08.2008, anexat acțiunii introductive, împrumutul a fost acordat de parata B. - GSG atat defunctului soț Mogosan G. - in calitate de imprumutat, cat si a apelantei reclamante, in calitate de coâmprumutat "solidar si indivizibil obligați", iar același credit acordat de B. - GSG a fost garantat cu un imobil proprietatea apelantei si a surorii sale D. A., prin urmare, exista si un contract de garanție imobiliara încheiat cu B. - GSG.
In baza Contractului cadru de asigurare din 01.04.2005 încheiat intre B.-GSG si Aviva Asigurări de Viata SA, acest credit a fost asigurat de AVIVA ASIGURĂRI DE VIATA S.A. prin contractul de asigurare aferent creditului.
Prin urmare, creditul contractat de apelanta si defunctul său sot, a fost asigurat prin contractul de imprumut/asigurare denumit Optimist - cerere individuala de asigurare de viata atașat creditelor. In acest contract de imprumut/asigurare, se menționează in mod expres ca B.- GSG a încheiat un Contract Cadru de Asigurare de Viata de Gup cu Societatea de Asigurări Aviva Asigurări de Viata S.A., la care, defunctul sot, in calitate de imprumutat B., a aderat in baza cererii individuale de asigurare atașata creditelor.
Prin urmare, prin aderarea defunctului Mogosan G. la Contractul Cadru de asigurare de Viata de G., Mogosan G. a devenit parte a acestui contract.
Deasemenea, asa cum s-a menționat apelanta are calitatea de coimprumutat, solidar si indivizibil obligat împreuna cu defunctul său sot Mogosan G., prin urmare, in temeiul solidarității pasive, poate opune paratei B.-GSG stingerea plații prin intervenirea evenimentului asigurat, respectiv decesul asiguratului.
Este adevărat ca asigurarea are ca beneficiar pe parata B. - GSG, dar nu este mai puțin adevărat faptul ca defunctul său sot a aderat la Contractul Cadru de asigurare de Viata de G., devenind astfel parte al acestuia, iar apelanta are calitatea de moștenitoare a acestuia.
Acest credit a fost asigurat pentru deces din orice cauza a titularului contractului de credit - prin contractul de asigurare de viata, iar ca urmare a interveniri evenimentului asigurat, apelanta ar fi trebuit sa fie exonerata de obligația de a achita ratele - atat ca si moștenitor, cat si coimprumutat sau de a acoperi valoarea creditului, in calitate de garant. Asa cum rezulta din notificările primite de la parat B. - GSG, aceasta exonerare nu a intervenit deoarece parata AVIVA ASIGURĂRI DE VIATA S.A. refuza plata indemnizației de deces, asa cum s-a obligat la data încheierii contractului de asigurare, deși a încasat primele de asigurare, timp de 14 luni si a intervenit evenimentul asigurat, respectiv decesul titularului de credit - Mogosan G., la data de 13.11.2009.
Prin urmare, pentru a-și proteja atat dreptul de proprietate cat si pentru a fi exonerata de obligația de a achita ratele creditului, a fost nevoita sa introducă acțiunea pentru ca asigurătorul AVIVA ASIGURĂRI DE VIATA S.A. sa achite paratei B. - GSG indemnizația de deces, deoarece a intervenit evenimentul asigurat.
Astfel, calitatea procesuala activa a apelantei reclamante este justificata de calitatea de moștenitor al defunctului său sot Mogosan G. si coimprumutat, garant ipotecar al creditului.
Pe fond arată apelanta că la momentul contractării creditului, soțul a încheiat un contract de asigurare de viață în care era menționată suma asigurată modalitatea de plată a primelor. Cererea de asigurare a fost completată iar în baza analizării acesteia și a actelor Aviva Asigurări a evaluat riscul și stabilit primele de asigurare. În data de 13.11.2010 soțul a decedat fiind diagnosticat cu virusul AH1N1 iar în baza contractului de asigurare – art.4, art.5 a anunțat banca despre producerea evenimentului și pentru a înlătura riscul unui refuz al plăți indemnizației. P. urmare au fost puse la dispoziție informațiile furnizate în condițiile contractului, iar conform procedurii exista obligația de a se transmite cererea și declarația suplimentară respectiv a se constata intervenirea evenimentului asigurat și a se proceda în consecință. Incălcarea procedurii de lucru dintre cele două intimate nu îi poate fi opusă culpa fiind concurentă. Prin urmare având în vedere că s-a încheiat un contract cadru de asigurare la care soțul său în calitate de împrumutant B. a aderat cererii de asigurare iar prin aderare soțul a devenit parte, cererea adresată instanței este justificată.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimata M. L. Asigurări S.A (fosta AVIVA Asigurări S.A) a solicitat respingerea apelului iar în situația admiterii acestuia și evocării fondului a fi respinsă cererea de chemare în judecată. În susținerea celor solicitate se arată că în mod corect a reținut instanța de fond că în speță riscul asigurat îl reprezintă neplata creditului acordat de intimata pârâtă B. – G. Societe Generale S.A ca urmare a decesului soțului reclamantei și că doar banca în calitate de contractant și beneficiar al asigurării este îndreptățit să aprecieze și să considere că merită să primească suma asigurată. Indemnizația de asigurare, suma asigurată nu provine din patrimoniul defunctului Mogosan G. și nu a intrat în patrimoniul acesteia nici în timpul vieții nici după moarte și prin urmare moștenitorii acestuia nu pot emite pretenții cu privire la indemnizația de asigurare în condițiile în care exista un beneficiar. Mai mult apelanta nu are un drept subiectiv propriu izvorând din contractul încheiat între societatea de asigurare și banca. Ori în doctrină în legătură cu calitatea procesuală s-a arătat că este vorba de dreptul subiectiv afirmat.În motivare apelanta susține că în speță calitatea sa ar rezulta din interesul acesteia ca societatea de asigurare să achite băncii indemnizația de asigurare. Însă în lipsa unui drept subiectiv propriu în materia răspunderii contractelor doar afirmarea unui interes personal nu este suficientă pentru justificarea calității procesuale active.
Cu privire la plata indemnizației arată intimata că B. nu și-a îndeplinit obligația de a transmite înainte de a se lua decizia cererea și declarația medicală suplimentară.Această declarație a fost transmisă după deces și menționează un istoric care nu a fost cunoscut, iar în condițiile în care s-ar fi cunoscut nu și-ar fi asumat riscul cu privire la neplata creditului ca urmare a decesului. De altfel se arată apelanta nici nu a făcut dovada că defunctul a depus la bancă declarația medicală suplimentară. Mai mult decât atât la toate întrebările din chestionarul medical cuprins în cererea individuală este completat „NU” iar ulterior la primele două întrebări s-a bifat cu pixul răspunsul „NU” și s-a completat olograf „DA” fără însă ca în dreptul acestor modificări să fie și semnătura domnului Mogosan G. sau a reprezentantului băncii.
Conform certificatului constatator al decesului printre afecțiunile care au contribuit la deces se numără și diabetul zaharat II și hepatita virală cu virus B afecțiuni ce nu au fost menționate în declarația medicală suplimentară. Ori dacă împrejurările esențiale privind riscul se modifica în cursul executării contractului asiguratul este obligat comunice asiguratorului schimbarea iar în speță obligația de a informa nu a fost îndeplinită și ca atare cererea este neîntemeiată.
Analizând apelul declarat Curtea reține următoarele.
Prin acțiunea introductivă de instanță apelanta reclamantă în contradictoriu cu intimatele B. G. Societe Generale S.A, AVIVA Asigurări de Viață S.A a solicitat a fi obligată B. să-și îndeplinească obligațiile contractuale și să depună toate actele solicitate de AVIVA Asigurări de Viață S.A; să fie obligată aceasta din urmă să plătească băncii în calitatea de beneficiar al asigurării indemnizația de deces reprezentând suma de restituit din credit, plus dobânda datorată, acumulată conform contractului de credit, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că la 21.08.2008 soțul său a încheiat cu B. contractul nr.43 pe o perioadă de 180 luni și la acesta personal apelanta reclamantă este co-âmprumutant.
Pentru acordarea împrumutului la momentul contractării creditului soțul a încheiat și un contract de asigurare de viață în care a fost menționată suma asigurată, perioada, modalitatea de plată, beneficiar fiind B. –GSG S.A.
La data de 13.XI.2009 a survenit neașteptat decesul soțului sens în care a anunțat conform contractului de producerea evenimentului asigurat banca, însă ulterior a fost notificată să depună în cont suma de 909,22 euro plus dobânda până la achitarea datoriei. A depus apoi o nouă cerere prin care înștiința banca de eveniment, de existența asigurării de viață încheiată cu AVIVA iar în lipsa unui răspuns s-a adresat societății de asigurare căreia îi revenea obligația de plată a indemnizației în cazul decesului conform contractului de asigurare încheiat. Cu toate acestea de la asigurator a primit un răspuns ambiguu că de îndată ce va primi răspunsul i se va comunica decizia motivată. A fost înștiințată apoi de societatea de asigurări că a trimis adresa către B. prin care solicita să îi transmită dovada de asigurare conform obligațiilor din contractul de asigurare deoarece nu a fost comunicată dovada solicitată. Astfel, deși a trecut o perioadă de 10 luni indemnizația de deces nu a fost plătită și fără o motivare se refuză îndeplinirea obligațiilor în condițiile în care defunctul și-a îndeplinit corespunzător obligația de plată a primei de asigurare .
Exprimându-și poziția procesuală față de acțiunea promovată prin întâmpinarea formulată intimata pârâtă Aviva Asigurări de Viață S.A a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei având în vedere prevederile contractului de asigurare mai exact ca destinatarul și beneficiarul poliției și al drepturilor ce decurg din aceasta nu este reclamanta ori antecesorul acesteia ci banca, că nu există un raport contractual între societate și apelantă.
Plecând de la cele susținute prima instanță admis excepția în considerarea în esență că doar asiguratul este îndreptățit să opteze și considere că merita să primească suma asigurată.
Apelanta susține prin argumentul adus faptul că în condițiile în care a existat un contract de asigurare ale cărei obligații au fost îndeplinite de soț până la intervenirea evenimentului asigurat respectiv s-a împlinit cauza suspensivă contractul producând efectele se justifică în condițiile dreptului patrimonial (transmis pe cale succesorală) cererea vizând îndeplinirea obligațiilor de către intimați.
Într-adevăr calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titularul dreptul afirmat (calitatea procesuală activă) precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul dedus judecății (calitatea procesuală pasivă). Reclamantul fiind cel ce pornește acțiunea trebuie să justifice calitatea părților prin indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa. Prin demersul său apelanta reclamantă așa cum se observă din expunerea de mai sus a acțiunii a arătat că în condițiile contractului de împrumut la care a fost coîmprumutant, soțul a încheiat și un contract de asigurare iar în baza celor convenite și-a îndeplinit obligația achitând primele de asigurare.
Specificul contractului de asigurare dă dreptul apelantei de a solicita plata indemnizației de asigurare în favoarea terțului beneficiar B., drept generat prin încheierea poliției de asigurare dar afectat de condiția suspensivă a intervenirii decesului până la momentul rambursării integrale a creditului acordat de bancă.
În cauza de față condiția suspensivă s-a împlinit la 13.XI.2009 (prin survenirea decesului asiguratului –soțul apelantei diagnosticat cu virusul gripei porcine AH1N1) condiție care prin simpla îndeplinire antrenează exigibilitatea dreptului asiguratului de a solicita plata indemnizației de asigurare în favoarea terțului beneficiar.Dreptul de a solicita plata unei sume de bani, indiferent de beneficiarul plății este un drept patrimonial și se transmite de drept prin succesiune în favoarea moștenitorilor legali.
Prin urmare în condițiile în care prin acte se probează vocația succesorală a apelantei în raport de asiguratul Mogosan G. nu poate nega transmiterea dreptului patrimonial născut inițial în patrimoniul asiguratului.
Evident se poate susține că în cauză nu s-a dovedit o acceptare expresă a moștenirii însă nu se poate contesta ca promovarea acestui demers în instanță poate avea semnificația unei acceptări tacite a succesiunii. Ori, în contextul dat al dreptului patrimonial și al transmiterii prin forma menționată nu se poate susține că apelanta reclamantă nu ar avea calitatea procesuală activă cerută de normele procedurale. A accepta teza susținută de intimată înseamnă a înlătura natura contractului de asigurare, și a nega plata primelor de asigurare făcută de asigurat, a înlătura îndeplinirea obligațiilor contractuale ceea ce ar lipsi de cauză contractul de asigurare, aspect care nu poate fi acceptat.
Așadar constatând că în mod greșit s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive în baza art.297alin.1 C.pr.civ. Curtea va admite apelul, va anula hotărârea și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta M. R. împotriva sentinței civile nr. 1739 din 17.06.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat Cluj pe care o anulează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26.03.2014.
PREȘEDINTEJUDECĂTOR GREFIER
F. T. D. M. D. C.
red.F.T./S.M.D.
2 ex./15.04.2014
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 2804/2014. Curtea de Apel CLUJ | Pretenţii. Decizia nr. 3205/2014. Curtea de Apel CLUJ → |
|---|
