Insolvență. Contestaţie. Neîndeplinirea condiţiei voluntariatului.
| Comentarii |
|
Corectitudinea stabilirii de către administratorul judiciar a structurii comitetului creditorilor.
Art. 16 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, Art. 17 alin. 5 din Legea nr. 85/2006
In speţă sunt incidente dispoziţiile art. 16 alin.4 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora „în cadrul primei şedinţe a Adunării creditorilor aceştia vor putea alege un comitet format din trei sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetari şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se oferă voluntar”.
Dispoziţiile art. 17 alin. 5 din legea insolvenţei se referă la obligaţia creditorului desemnat în Comitetul creditorului de a se abţine de la vot în ipoteza în care, datorită interesului propriu, s-ar afla în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedură.
Se remarcă, prin urmare, faptul că prevederea invocată de recurentă nu instituie un caz de incompatibilitate a creditorului de a participa la constituirea Comitetului creditorilor, ci instituie o obligaţie sub aspectul modalităţii de exprimare a votului în ipoteza concretă a existenţei unui conflict de interese, în sarcina unui creditor care a fost deja desemnat în Comitetul creditorilor.
Sub acest aspect, alegaţiile referitoare la conflictul vădit de interese între societatea debitoare şi acest creditor, prin prisma existenţei unui reprezentant legal comun, sunt lipsite de relevanţă în această procedură, în care prezintă importanţă respectarea celor două criterii în alegerea membrilor Comitetului creditorilor.
Decizia civilă nr. 418/22.05.2014 Dosar nr. 12.027/118/2012/a2
Prin Sentinţa civilă nr. 78 din 28 ianuarie 2014 pronunţată în dosar nr. 1722/118/2013 Tribunalul Constanţa a respins contestaţia ca neîntemeiată, reţinând în esenţă următoarele :
Potrivit art. 14 alin.7 din Legea 85/2006, hotărârea adunării creditorilor poate fi desfiinţată de judecătorul sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor.
Astfel, judecătorul sindic poate verifica hotărârea adunării creditorilor numai sub aspect de legalitate, verificarea oportunităţii hotărârilor luate în cadrul acestei adunări neintrând în atribuţiile instanţei.
Controlul de legalitate a hotărârilor Adunării creditorilor vizează condiţiile în care voinţa creditorilor a fost exprimată, adică respectarea regulilor pe care legea le edictează pentru acest demers.
în conformitate cu prevederile art. 16 alin.4 din Legea 85/2006, „în cadrul primei şedinţe a Adunării creditorilor aceştia vor putea alege un comitet format din trei sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetari şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se oferă voluntar”.
Ca atare, dacă în cadrul Adunării creditorilor au existat cinci creditori care şi-au manifestat intenţia de a face parte din Comitetul creditorilor, soluţia firească şi legală este aceea de a desemna un comitet al creditorilor format din 5 creditori.
Cu privire la susţinerea contestatoarei în sensul că creditoarea SC [...] SRL a precizat că nu doreşte facă parte din comitet, aceasta nu se verifică în cauză, conform procesului verbal încheiat la data de 28.01.2013, creditoarea exprimându-şi fără echivoc această voinţă.
în ce o priveşte pe creditoarea [...] şi aceasta şi-a declarat intenţia de a face parte din Comitetul creditorilor, conform consemnărilor aceluiaşi proces verbal depus la dosar.
Faptul că creditoarea [...] are acelaşi reprezentant legal ca şi debitoarea SC [...] SRL, respectiv pe [...], nu reprezintă un motiv ce poate determina excluderea creditoarei din componenţa Comitetului creditorilor.
Potrivit art.16 alin.4 din Legea 85/2006, legea stabileşte două criterii în alegerea membrilor Comitetului creditorilor, voluntariatul în a participa la procedură şi ordinea valorică a creanţelor acceptate în tabelul creanţelor.
Se constată că administratorul judiciar a stabilit structura Comitetului creditorilor cu respectarea cerinţelor art. 16 alin.4 din Legea 85/2006, a exprimării voinţei creditorilor şi a ordinii valorice a creanţei deţinute de fiecare în parte.
în consecinţă, având în vedere că motivele de nelegalitate invocate sunt nefondate, prin raportare la procedura instituită de art. 16 alin.4 din Legea 85/2006, judecătorul sindic va respinge contestaţia formulată împotriva Hotărârii Adunării Creditorilor din 28.01.2013.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs SC 1...1 SA,criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, cu următoarea motivaţie în esenţă:
Prin sentinţa civila nr.78/28.01.2014, Tribunalul Constanta a apreciat ca neintemeiată contestaţia formulată de SC [...] SA în calitate de creditor chirografar al debitoarei SC [...] SRL. Motivarea instanţei se bazează pe doua argumente principale:
A. Susţinerile SC [...] SA în sensul că creditoarea SC [...] SRL a precizat că nu doreşte să facă parte din comitet, nu se verifică in cauză conform procesului-verbal incheiat la data de
28.01.2013, această creditoare exprimându-şi fără echivoc aceasta voinţă.
B. Faptul că creditoarea [...] are acelaşi reprezentant legal ca şi debitoarea SC [...] SRL, respectiv pe [...], nu reprezintă un motiv ce poate determina excluderea creditoarei din componenţa Comitetului creditorilor.
Practic, hotărârea instanţei de fond nu este motivată iar cele două argumente enunţate nu pot fi primite, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art.16 alin.4 din Legea nr.85/2006, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, aceştia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetari și cei chirografari, dintre primii 20 de creditori in ordinea valorii, care se oferă voluntar.
Creditorul SC [...] SRL (care nu a fost prezent la şedinţa adunării creditorilor) a comunicat, în mod expres, prin punctul de vedere transmis administratorului judiciar, că nu doreşte să facă parte din comitet. Această manifestare de voinţa nu a fost avută in vedere de creditorii, care au votat pentru ca aceasta societate sa facă parte din comitetul creditorilor.
Legea stabileşte două criterii în alegerea comitetului creditorilor: voluntariatul în a participa la procedura şi ordinea valorică a creanţelor acceptate in Tabelul creanţelor. SC [...] SRL deţine o creanţă chirografară de 4,61% din totalul obligaţiilor debitoarei, însă in cauză nu s-a ţinut seama de manifestarea de voinţă transmisă în scris administratorului judiciar, în sensul că nu doreşte să facă parte din comitet.
Comitetul creditorilor joacă un rol deosebit de important în procedura insolvenţei, prin atribuţiile prevăzute de art. 17 din lege, astfel încât din acest organ trebuie să facă parte creditori activi, cu adevărat interesaţi de procedura concursuală, disponibili să participe la întrunirile lunare ale Comitetului, să analizeze necesitatea recurgerii la acţiunile prevăzute de art.81 alin.2 ori art. 138 alin.3 din lege etc. Astfel, există o anumită simetrie între rolul comitetului creditorilor în situaţiile de insolvenţă a debitorilor lor şi rolul administratorilor societăţilor comerciale.
Legea presupune o implicare activă şi decisivă a comitetului creditorilor în buna aplicare a legii, ţinând cont că rolul principal al comitetului creditorilor este urmărirea interesului concursual al creditorilor. Numărul membrilor comitetului trebuie corelat cu complexitatea cauzei şi cu structura pe categorii de prioritate a creditorilor din procedură, judecătorul-sindic trebuind să se asigure că există o bună reprezentare a creditorilor chirografari în comitetul creditorilor.
Conform art.16 alin. 5 din lege, daca un membru al comitetului creditorilor se află, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedura, acesta se va abţine de la vot.
în aceste condiţii, statutul de membri în comitetul creditorilor a SC [...] SRL şi [...] este profund nelegal, aceste două societăţi aflându-se în situaţia în care trebuie să se abţină de la orice vot, conform textului mai sus citat, întrucât se afla datorită interesului propriu strâns legat de interesul debitoarei în conflict de interese cu interesul concursual al celorlalţi creditori participanţi la procedura.
SC [...] SRL este o societate din acelaşi grup cu debitoarea SC [...] SRL, conflictul de interese fiind dovedit de faptul că reprezentantul egal al acestei societăţi este [...], tatăl administratorului special al debitoarei, [...]; de calitatea de asociat pe care acesta din urmă a avut-o în cadrul societăţii, cât şi de faptul că sediul acestui creditor este acelaşi cu sediul debitoarei.
Conform Hotărârii AGA nr.2/26.08.2011 publicată in Monitorul Oficial, partea a IV-a, nr.3393/07.09.2011, [...] - asociat şi administrator la SC [...] SRL a cesionat 12,5% din capitalul social deţinut la SC [...] către tatăl său [...], acesta din urma rămânând unic asociat. De asemenea, prin aceeaşi hotărâre a fost schimbat sediul social in Constanta, ..., la aceeaşi adresă fiind stabilit şi sediul social al debitoarei SC [...] SRL.
Referitor la creditorul [...], solicită a se avea în vedere înscrisurile aflate in dosarul de fond nr. 12027/118/2012, faptul că reprezentantul legal al acestui creditor este tot [...], care are şi calitatea de administrator special al debitoarei.
Din corespondenţa depusă de către creditorul [...] la dosarul de fond, rezultă foarte clar faptul că achiziţiile de mărfuri se făceau fie pe societatea SC [...] SRL România, fie pe [...], ambele având acelaşi reprezentant, respectiv pe [...].
De asemenea, atât în cadrul dosarului de fond şi cât şi în cadrul dosarelor asociate, toate cererile de angajare avocat sau alte puncte de vedere au fost semnate pentru [...], de acelaşi [...]. Conflictul vădit de interese între societatea debitoare şi societatea creditoare ce are şi calitatea de membru în comitetul creditorilor este cu atât mai accentuat cu cât sediul social al societăţii [...] este in Germania, ..., la aceeaşi adresă la care în anul 2011, debitoarea SC [...] SRL şi-a deschis un punct de lucru, conform Hotărârii AGA nr.3/04.04.2011 publicată in Monitorul Oficial, Partea a IV-a, nr.1516/29.04.2011. Această confuzie a condus la faptul că o serie de creditori - persoane juridice străine nu au fost înscrişi la masa credală a debitoarei SC [...] SRL, întrucât facturile erau emise către [...], deşi mărfurile au fost livrate la aceeaşi adresă punct de lucru al societăţii persoana juridică romana şi la crearea unei creanţe fictive aparţinând [...] întrucât această factură la rândul său către SC [...] SRL.
Mai mult decât atât, persoana fizică [...] deţine creanţa cea mai mare, reprezentând 21,21% din totalul obligaţiilor aparţinând debitoarei SC [...] SRL.
în aceste condiţii, votul său a fost pentru un comitet al creditorilor format din [...], societate in cadrul căreia are calitatea de asociat şi reprezentant legal, şi SC [...] SRL, societate in cadrul căreia tatăl sau [...] este asociat unic şi administrator.
Prin urmare, concluzionând, creditorii chirografari nu au nici un fel de reprezentare în comitetul creditorilor, întrucât cei doi creditori mai sus amintiţi nu pot asigura imparţialitatea în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurii insolvenţei în interesul tuturor creditorilor debitorului. Legea insolvenţei stabileşte că procedura insolvenţei este una colectivă şi totodată concursuală, în consecinţa, toţi creditorii trebuie să beneficieze de un tratament egalitar şi echitabil.
în cazul de fată, scopul legii a fost înfrânt, creditorii chirografari fiind reprezentanţi de doua societăţi al căror interes este strâns legat de interesul debitoarei.
în aceste condiţii, se impune in condiţiile art.14 alin. 7 din lege, desfiinţarea parţială a hotărârii Adunării creditorilor pentru motivele de nelegalitate mai sus detaliate, adică nerespectarea normelor pe care legea le edictează pentru acest demers.
Prin întâmpinare, SC [...] SRL a solicitat respingerea ca nefondat a recursului formulat împotriva Sentinţei Civile nr. 78/28.01.2014 pronunţata de către Tribunalului Constanta, cu consecinţa menţinerii acesteia ca temeinică şi legală şi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta acţiune.
SC [...], prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului formulat de către S.C [...] S.R.L. cu consecinţa rămânerii ca legală şi temeinică a Sentinţei civile nr. 78/28.01.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa in dosarul nr. 1722/118/2013.
Analizând recursul promovat, prin prisma motivelor invocate de recurentă, CURTEA îl apreciază nefondat, pentru următoarele considerente:
Analiza hotărârii recurate relevă antamarea de către judecătorul fondului a tuturor motivelor invocate prin contestaţia dedusă judecăţii, critica din recurs referitoare la nemotivarea hotărârii fiind vădit neîntemeiată.
în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 16 alin.4 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora „în
cadrul primei şedinţe a Adunării creditorilor aceştia vor putea alege un comitet format din trei sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetari şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se oferă voluntar’’.
Analiza textului precitat relevă aşadar existenţa următoarelor condiţii necesar a fi îndeplinite pentru alegerea comitetului creditorilor: să fie vorba de primii 20 creditori cu creanţe garantate, bugetari şi cei chirografari, respectiv aceştia să se ofere voluntar în a participa la procedura de desemnare.
Recurenta-contestatoare reclamă neîndeplinirea de către creditoarea SC [...] SRL a condiţiei voluntariatului în participarea la procedură.
Analiza probatoriului administrat în primă instanţă relevă însă respectarea în speţă a condiţiei analizate, în condiţiile în care la dosarul de fond se află depus procesul-verbal al Adunării Creditorilor încheiat la 28.01.2013 cu ocazia întrunirii în vederea desemnării Comitetului creditorilor în condiţiile art. 16 alin.4 din legea nr. 85/2006. Astfel, la fila 68 se află consemnată poziţia creditorului SC [...] SRL, în sensul că acesta s-a propus ca membru în comitet.
în acest context, Curtea constată că în cauză era îndeplinită condiţia voluntariatului în participarea la procedură cu privire la acest creditor, câtă vreme poziţia iniţială a societăţii, la care se referă recurenta, de refuz în participarea la constituirea comitetului, a fost modificată prin propunerea expresă de participare.
Referitor la creditorul [...], critica recurentei priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 prin desemnarea sa ca membru în Comitetul creditorilor.
Critica este neîntemeiată, în condiţiile în care dispoziţiile legale invocate de recurentă reprezintă de fapt prevederile art. 17 alin. 5 din legea insolvenţei.
Or, aceste dispoziţii se referă în fapt la obligaţia creditorului desemnat în Comitetul creditorului de a se abţine de la vot în ipoteza în care, datorită interesului propriu, s-ar afla în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedură.
Se remarcă, prin urmare, faptul că prevederea invocată de recurentă nu instituie un caz de incompatibilitate al creditorului de a participa la constituirea Comitetului creditorilor, ci instituie o obligaţie sub aspectul modalităţii de exprimare a votului în ipoteza concretă a existenţei unui conflict de interese, în sarcina unui creditor care a fost deja desemnat în Comitetul creditorilor.
Sub acest aspect, alegaţiile recurentei referitoare la conflictul vădit de interese între societatea debitoare şi acest creditor, prin prisma existenţei unui reprezentant legal comun, sunt lipsite de relevanţă în această procedură, în care, aşa cum corect a reţinut judecătorul fondului, prezintă importanţă respectarea celor două criterii în alegerea membrilor Comitetului creditorilor.
Se apreciază astfel că în mod corect judecătorul fondului a constatat stabilirea de către administratorul judiciar a structurii Comitetului creditorilor cu respectarea cerinţelor art. 16 alin.4 din Legea 85/2006.
Faţă de aceste considerente de fapt şi de drept, Curtea constată neîntemeiat recursul declarat de contestatoare, urmând a-1 respinge în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. 1 NCPC, menţinând ca temeinică şi legală sentinţa instanţei de fond.
| ← Acţiune în constatare. Contract de închiriere. Interpretare... | Obligarea la plata penalităţilor de întârziere pentru... → |
|---|
