Insolvență. Contestaţie împotriva măsurii lichidatorului judiciar al debitoarei de vânzare la licitaţie a unui imobil şi a terenului aferent.
| Comentarii |
|
Art 116 din Legea 85/2006 Art 117 alin. 2 din Legea 85/2006 Art 149 din Legea 85/2006
La dosarul cauzei există depuse de către lichidatorul judiciar dovezi care atestă efectuarea publicaţiei de vânzare în data de 19.04.2013 în ziare locale şi de largă răspândire, respectiv „Evenimentul zilei”, „Adevărul”, „Telegraf’ şi „Bursa”, anunţul fiind complex cu descrierea şi localizarea imobilului ce urma să fie vândut, preţul de pornire a licitaţiei, periodicitatea organizării licitaţiilor cu indicarea datei şi a orei de desfăşurare începând cu data de 25.04.2013, la sediul lichidatorului, datele de contact, valoarea garanţiei.
Organizarea licitaţiei şi preţul de pornire au fost aprobate în cadrul Adunării creditorilor debitoarei, singurii în măsură să decidă acest lucru, hotărâre consemnată într-un proces-verbal depus la grefa instanţei la 11.04.2013, hotărâre ce nu a fost contestată. Până la data de 16.05.2013 nu s-a înscris nici un ofertant pentru a se putea ţine licitaţia propriu-zisă şi întocmi procese verbale.
Decizia civilă nr. 520/02.07.2014 Dosar nr. 9198/118/2010/al.l
1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 21.05.2013 sub nr.9198/118/2004,reclamanta SC [...] SRL a formulat contestaţie împotriva măsurii lichidatorului judiciar al debitoarei SC [...] SRL - [...] - de vânzare la licitaţie a imobilului Restaurant [...], compus din construcţie P+M cu suprafaţă construită la sol de 153 mp şi teren în suprafaţă de 456,85 mp, situat în staţiunea Mamaia - Sat Vacanţă, loturile ... şi ..., solicitând anularea procesului verbal de licitaţie încheiat de lichidatorul judiciar la data de 16.05.2013 şi a tuturor actelor subsecvente acestui proces verbal de licitaţie contestat.
2. Prin Sentinţa civilă nr.2866/21.10.2013, Tribunalul Constanţaa respins ca nefondate excepţiile privind tardivitatea contestaţiei şi a lipsei de interes precum şi contestaţia formulată de contestatoarea SC [...] SRL.
Pentru a dispune astfel judecătorul sindic a reţinut, în ceea ce priveşte excepţia tardivităţii, că prezenta contestaţie nu este îndreptată împotriva Hotărârii Adunării creditorilor din data de
10.04.2013, cum susţine intimatul adjudecatar, ci împotriva măsurii lichidatorului judiciar de vânzare la licitaţie a imobilului Restaurant [...], compus din construcţie - P+M cu suprafaţă construită la sol de 153 mp - şi teren în suprafaţă de 456,85 mp, situat în staţiunea Mamaia - ..., loturile ... şi ... la 16.05.2013. Contestaţia a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la
21.05.2013.
în cauză, raportul lichidatorului judiciar privind vânzarea activului menţionat la licitaţia din
16.05.2013 a fost depus la dosarul cauzei pentru termenul de judecată din 09.09.2013, ulterior formulării contestaţiei prezente, astfel încât nu se poate reţine tardivitatea acestei contestaţii.
în ceea ce priveşte excepţia lipsei interesului legitim, s-a reţinut că SC [...] SRL invocă în favoarea sa atât dreptul de folosinţă obţinut prin încheierea unui contract de închiriere şi plata anticipată a chiriei, cât şi faptul că adjudecase anterior, în două rânduri, acelaşi imobil. Simpla legătură de rudenie dintre asociaţii celor doi contractanţi nu poate duce automat la concluzia relei credinţe şi nu există la dosar alte probe în acest sens.
Pe fondul cauzei, s-a reţinut că lichidatorul judiciar a procedat la reluarea licitaţiilor, în urma anulării primei licitaţii care a avut loc la 07.12.2011, organizând o nouă vânzare la data de
02.07.2012, licitaţie la care SC [...] SRL a participat şi a adjudecat activul [...] pentru preţul de 472.964 euro.
Este real că la momentul celei de a doua licitaţii era pe rol recursul formulat împotriva sentinţei de anulare a licitaţiei din 07.12.2011 şi ar fi fost oportun să se aştepte soluţionarea acestuia, însă în lipsa unei dispoziţii a instanţei de recurs de suspendare a executării hotărârii recurate, nu se poate reţine în sarcina lichidatorului judiciar încălcarea vreunei dispoziţii legale.
Cea de a doua licitaţie a fost anulată de lichidatorul judiciar ca urmare a faptului că adjudecatarul - SC [...] SRL - nu a plătit preţul adjudecării.
A apreciat judecătorul sindic că nu se poate reţine în sarcina lichidatorului judiciar vreo culpă raportat la faptul că societatea adjudecatară nu a putut obţine o finanţare pentru plata acestui preţ.
Contestatoarea a depus la dosar adresa nr.24941/30.10.2012 emisă de Banca Transilvania, prin care i se comunică refuzul finanţării acestei bănci, motivat de faptul existenţei notării în cartea funciară a imobilului a litigiului privind anularea licitaţiei din 07.12.2011. Din cuprinsul adresei, rezultă că SC [...] SRL intenţiona să aducă garanţie însăşi imobilul adjudecat.
S-a reţinut, pe de o parte, că notarea litigiului s-a făcut din dispoziţia instanţei, că hotărârea de anulare a licitaţiei din 07.12.2011, care cuprindea şi dispoziţia de reluare a licitaţiilor, era executorie şi nu fusese suspendată în cursul soluţionării recursului, astfel că nu se poate constata o încălcare a dispoziţiilor legale de către lichidatorul judiciar, iar pe de altă parte, faptul că societate adjudecatară nu a găsit surse de finanţare sau nu a putut oferi alte garanţii băncii de la care la solicitat credit nu se poate constitui într-o culpă a lichidatorului judiciar.
în acest context anularea celei de a doua licitaţii și reluarea procedurilor de vânzare a activului societăţii debitoare erau perfect întemeiate.
La data de 10.04.2013 a avut loc adunarea creditorilor, care a modificat corespunzător noii situaţii regulamentul de vânzare, hotărârea acestei adunări nefiind contestată în instanţă.
Reluarea licitaţiei s-a făcut cu respectarea noului regulament, inclusiv în ceea ce priveşte preţul de pornire la licitaţie, cu asigurarea unei publicităţi corespunzătoare, respectiv într-un ziar local şi în trei ziare naţionale de largă circulaţie.
Contestatoarea a susţinut că, în urma demersurilor efectuate în vederea participării în continuare la licitaţiile organizate pentru imobilul în litigiu, a fost informată eronat, în sensul că adunarea creditorilor pentru aprobarea noului regulament va fi întrunită la 25.04.2013 şi abia ulterior se vor ţine noile licitaţii.
Această afirmaţie nu a fost probată însă în niciun fel. Lipsa oricăror probe în sensul că ar fi primit informaţii eronate, coroborat cu faptul că de data aceasta licitaţia a fost precedată de o largă publicitate nu susţin ipoteza contestatoarei în sensul că, în mod intenţionat, a fost îndepărtată de la participarea la licitaţie.
3. împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs contestatoarea SC [...] SRL, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub următoarele aspecte:
Instanţa nu a avut in vedere şi nu a analizat întregul material probator şi toate motivele invocate, privind atât modalitatea de asigurare a publicităţii, cât şi demersurile efectuate de către lichidator pentru înlăturarea societăţii recurente sau a oricăror alţi potenţiali cumpărători de la participarea la licitaţie.
Astfel, instanţa nu s-a pronunţat asupra motivelor invocate privind legalitatea publicităţii organizării licitaţiilor, a ignorat in totalitate probatoriile administrate și nu a acordat nici o valenţa faptului ca lichidatorul judiciar nu a fost in măsura să facă dovada ţinerii şedinţelor anterioare de licitaţie; nu a fost analizată și motivată respingerea criticilor vizând modalitatea in care s-a înţeles a se efectua publicitatea, prin publicarea unui singur anunţ ce nu era de natură a îndeplini condiţiile legale privind expunerea pe piaţă și stabilirea cu certitudine a coordonatelor procedurilor organizate.
învederează recurenta că, deşi pe parcursul soluţionării cauzei au fost administrate o serie de probatorii, atât înscrisuri cât și prezumţii, cu privire la modalitatea in care lichidatorul, in contextul litigiilor existente, a urmărit in mod constant înlăturarea societăţii recurente, instanţa de fond nu a oferit nici o motivaţie a înlăturării acestora şi s-a mulţumit ca in motivarea soluţiei (rezumată la ultimele trei alineate din pag. 6 a hotărârii) să susţină că nu a fost administrat nici un probatoriu, fără a analiza sau motiva înlăturarea niciunuia dintre argumentele sau înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Instanţa s-a rezumat a reţine, in numai trei alineate din hotărâre, faptul că: reluarea licitaţiei s-a efectuat cu respectarea noului regulament, fără a analiza niciunul din motivele invocate cu privire la Hotărârea Adunării Creditorilor sau privind acordarea unui termen de plata diferit de cel prevăzut in Regulament şi Caietul de sarcini; a fost asigurată o publicitate corespunzătoare - fără a avea in vedere, a analiza şi eventual a respinge vreunul din motivele vizând modalitatea in care a fost efectuată această publicitate, prin publicarea unui singur anunţ; nu s-a făcut dovada faptului că s-a urmărit înlăturarea posibilităţii de a participa la licitaţie - fără a se pronunţa asupra niciunei probe din cele administrate și fără a retine faptul ca lichidatorul judiciar nu a putut proba organizarea nici măcar a unei singure licitaţii anterior vânzării bunului.
în aceste condiţii, consideră recurenta că se impune desfiinţarea sentinţei recurate având in vedere faptul ca aceasta nu cuprinde motivele pentru care instanţa a înlăturat argumentele invocate și probatoriile administrate.
Deşi instanţa nu avea obligaţia de a răspunde punctual şi detaliat tuturor problemelor invocate, in considerarea art. 6 din CEDO și pentru asigurarea unui proces echitabil, aceasta avea obligaţia de a examina in mod real toate aspectele invocate oferind părţilor un răspuns cu privire la motive ce ţin de esenţa litigiului desfăşurat intre părţi. Hotărârea instanţei nu răspunde exigentelor art.6 din CEDO.
Referitor la modalitatea de organizare a licitaţiei şi asigurarea publicităţii acesteia, recurenta arată că a invocat încălcarea dispoziţiilor art. 116 din Legea 85/2006, motivele invocate nu au vizat însă, aşa cum in mod greşit a reţinut instanţa de fond, faptul că publicaţia din data de
19.04.2013 nu ar fi avut o anumită expunere.
învederează recurenta că a arătat faptul că modalitatea de asigurare a publicităţii licitaţiilor organizate, prin publicarea unor anunţuri in data de 19.04.2013 prin care se stabileşte organizarea licitaţiei in fiecare zi de joi începând cu data de 25.04.2013, nu este de natură a îndeplini condiţiile legale privind expunerea pe piaţă și stabilirea cu certitudine a coordonatelor procedurilor organizate, întrucât un potenţial cumpărător nu are cunoştinţă ulterior datei de 25.04.2013 dacă anunţul mai este valabil, cu atât mai mult cu cât la locul situării imobilului sau pe site-ul lichidatorului judiciar nu mai figura nici un anunţ cu privire la aceasta licitaţie. A arătat şi faptul că această manieră de asigurare a publicităţii a fost destinată in principal înlăturării unor potenţiali cumpărători interesaţi cărora li se comunică ori faptul că încă nu este aprobat regulamentul de licitaţie ori faptul că din diverse motive licitaţia nu se mai organizează și a se asigura vânzarea către un anumit client dorit de lichidator și creditorul majoritar.
Cu privire la probatoriile administrate şi concluzia instanţei potrivit căreia nu a fost administrat nici un probatoriu in acest sens, recurenta arată că:
a. Lichidatorului judiciar îi revenea sarcina de a depune la dosarul cauzei dovada organizării licitaţiilor aferent datelor mai sus menţionate. Acesta nu a fost în măsură însă de a depune la dosarul cauzei nici un proces verbal cu privire la licitaţiile pretins a fi organizate începând cu data de
21.03.2013 sau începând cu data de 25.04.2013. Totodată, in cadrul prezentei proceduri nu a făcut nici o precizare cu privire la ce s-a întâmplat la termenele mai sus menţionate. Singurul proces verbal depus de lichidator este aparent aferent licitaţiei din data de 11.04.2013, dar care apare întocmit abia la data de 25.04.2013 și este semnat doar de către lichidator, lipsind ceilalţi membrii ai comisiei de licitaţie.
b. Referitor la termenul din data de 25.04.2013, învederează recurenta că a arătat că nu a putut participa întrucât lichidatorul nu a organizat licitaţia, invocând lipsa aprobării strategiei de vânzare și convocarea unei Adunării creditorilor pentru aceeaşi dată (invocând in acest sens și BPO nr. 7303/22.04.2013), urmând ca după aprobarea acestei strategii să se publice un nou anunţ și să se reia procedura de licitaţie.
Raportat la aceste considerente, in mod greşit instanţa de fond a reţinut că societatea contestatoare nu a făcut dovada afirmaţiilor sale, deşi a fost invocată inclusiv publicarea de către lichidator in BPO nr. 7303/22.04.2013 a menţiunii privind convocarea şedinţei mai sus menţionate cu obiectivul indicat, şi nu a avut în vedere că nu a fost depus la dosarul cauzei nici un proces verbal aferent datei de 25.04.2013, proces verbal care aparent întocmit la data de 25.04.2013 vizează de fapt licitaţia din data de 11.04.2013.
c. La dosarul cauzei a fost depus, de către SC [...] SRL în dovedirea afirmaţiilor sale, copia Caietului de sarcini ce era prezentat potenţialilor cumpărători, in care se menţiona in mod expres faptul ca Regulamentul privind procedura de valorificare a activului nu a fost prezentat Adunării Creditorilor și astfel nu se putea organiza licitaţia.
d. în zilele de 02.05.2013 şi 09.05.2013 nu s-a organizat de către lichidatorul judiciar nici o licitaţie, invocându-se atât imposibilitatea de prezentare a lichidatorului (02.05 fiind zi liberă, iar in data de 09.05.2013 s-a invocat faptul că lichidatorul este plecat din localitate) şi potrivit precizărilor anterioare întreaga procedură de licitaţie va fi reluată după efectuarea unei noi publicaţii.
Recurenta învederează că deşi nu a avut posibilitatea depunerii unor înscrisuri in acest sens (aspectele menţionate rezultând in urma deplasărilor reprezentantului societăţii la sediul lichidatorului), acesta ar fi avut posibilitatea răsturnării acestor afirmaţii prin depunerea la dosarul cauzei a proceselor verbale aferent celor două termene, înscrisuri care însă nu există.
Raportat la motivele invocate, se poate constata că publicitatea efectuată nu asigură îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 116 din legea 85/2006, urmărindu-se in realitate înstrăinarea activului către o anumită persoană la un preţ mult sub preţul de evaluare și sub preţul la care acelaşi activ fusese anterior adjudecat.
Instanţa de fond nu a analizat cauza cu privire la termenul de viată acordat prin procesul verbal contestat.
Susţine recurenta că, deşi a susţinut la instanţa de fond că acordarea adjudecatarului a unui termen de plată diferit de cel prevăzut in regulamentul licitaţiei, în primul rând, atrage nulitatea procesului verbal de licitaţie întocmit cu încălcarea regulamentului de vânzare modificat la data de
10.04.2013, cât şi a Caietului de sarcini, iar pe de altă parte, acordarea acestor derogări denotă o înţelegere anterioară intre lichidator și adjudecatar in detrimentul unor alţi potenţiali cumpărători, instanţa nu s-a pronunţat asupra motivului de nulitate invocat şi a ignorat aspectele învederate, reţinând succint și fără nici o motivaţie că societatea contestatoare - recurenta din cauză - nu a susţinut probator că prin demersurile efectuate de lichidator s-a urmărit avantajarea adjudecatarului.
In mod şreşit instanţa de fond, prin refuzul de a se pronunţa asupra criticilor de legalitate formulate, a reţinut indirect lesalitatea diminuării preţului de pornire al licitaţiei yrin Hotărârea Adunării Creditorilor din 10,04.2013 pentru considerentul ca această hotărâre nu a fost contestată in instanţă.
în acest sens recurenta contestatoare susţine că a învederat instanţei de fond că, având in vedere calitatea sa de terţ şi raportat la dispoziţiile art. 14 alin. 7 din Legea 85/2006, neavând calitatea de creditor, nu avea deschisă calea contestaţiei directe împotriva hotărârii Adunării Creditorilor, având însă dreptul şi posibilitatea de a formula eventualele critici in cadrul contestării procedurii de licitaţie.
Solicită a se constata că în mod nelegal s-a procedat la modificarea regulamentului de vânzare şi organizarea licitaţiei in sensul diminuării preţului de vânzare de la suma prevăzută in raportul de evaluare (381.423 euro) la suma de 300.000 euro. Deşi dispoziţiile Legii 85/2006 nu prevăd in mod expres obligaţia lichidatorului de a demara procedura de licitaţie de la preţul de evaluare, aceasta obligaţie rezultă in mod implicit din ansamblul dispoziţiilor legale (şi raportat la art. 149 din Legea 85/2006 şi la dispoziţiile de drept comun privind organizarea licitaţiei). În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 117 alin 2 din Legea 85/2006 care prevăd că in cazul vânzării directe aceasta nu se poate face la un preţ sub preţul de evaluare; cu atât mai mult in cazul unei proceduri de licitaţie - preţul de pornire nu poate fi mai mic decât preţul de evaluare.
Susţine recurenta că, în speţă, nu există nicio motivare pentru diminuarea preţului de pornire a licitaţiei in condiţiile in care: in cadrul procedurii din data de 07.12.2011 a fost adjudecat acelaşi activ pentru preţul de 378.200 euro (ulterior licitaţia fiind anulată in mod irevocabil), iar la ultima procedură din data de 02.07.2012 imobilul a fost adjudecat imobilul la preţul de 472.964 euro (chiar dacă ulterior licitaţia a fost anulată in condiţiile in care legalitatea acesteia depindea in mod direct de soluţionarea recursului vizând licitaţia organizată in data de 07.12.2011). Mai mult, in condiţiile in care însăşi lichidatorul judiciar a recunoscut ca licitaţiile organizate in baza publicaţiilor efectuate in data de 01.03.2013 nu s-au putut tine in mod legal întrucât nu fusese aprobat regulamentul de vânzare, nu se putea invoca necesitatea diminuării preţului datorita lipsei unor oferte de cumpărare.
Pentru situaţia de fapt prezentată şi criticile de nelegalitate şi netemeinicie a hotărârii recurate, recurenta solicită admiterea recursului cu consecinţa modificării in parte a hotărârii recurate in sensul admiterii contestaţiei astfel cum a fost formulată.
Intimatul adjudecatar [...] a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Intimata creditoare SC [...] S.Aa depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că susţinerile privind nerespectarea procedurii de vânzare aprobată de creditori nu sunt conforme cu realitatea.
în cursul judecăţii recursului, la data de 11.03.2014, S.C. [...] SRL a depus cerere de intervenţie în interesul recurentei reclamante SC [...] SRL, în temeiul art.49-56 din Codul de procedură civilă.
La termenul de judecată din data de 25.06.2014, după punerea în discuţia părţilor a admisibilităţii cererii de intervenţie accesorie formulată de S.C. [...] SRL, Curtea a respins cererea apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile legale de admitere a cererii şi că, în raport de argumentele expuse, în realitate este o cerere de intervenţie în interes personal, iar nu în interesul recurentei, din cuprinsul cererii rezultând că societatea este nemulţumită pentru că ea însăşi a fost văduvită de această procedură, pe care însă nu a contestat-o.
Intimatul [...] - lichidator judiciar al debitoarei S.C. [...] S.R.L a depus Concluzii scrise, în termenul de amânare al pronunţării, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
4. Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotărârii de către recurentă, dar şi potrivit art.3041 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că este nefondat, nejiind identificate motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii atacate,
I) în speţă, este nefondat motivul de recurs prevăzut de art 304 pct. 7 C. proa civ.,care se referă la cazul în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când aceasta cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
în dreptul intern, nemotivarea hotărârii judecătoreşti este sancţionată de legiuitor, pornind de la obligaţia statului de a respecta dreptul părţii la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, conform jurisprudenţei instanţei de la Strasbourg, noţiunea de proces echitabil presupune ca o instanţă internă, care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa, să fi examinat totuşi, în mod real, problemele esenţiale care i-au fost supuse şi nu doar să reia pur şi simplu concluziile unei instanţe inferioare.
Pe de altă parte, dreptul la un proces echitabil include, printre altele, dreptul părţilor de a prezenta observaţiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor.
întrucât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu are ca scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete şi efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată.
Cu alte cuvinte, art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului implică, mai ales în sarcina instanţei, obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor probatorii ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa.
Curtea apreciază că motivarea hotărârii judecătoreşti înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raţionamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată.
Chiar recurenta recunoaşte, prin motivele de recurs că instanţa nu avea obligaţia de a răspunde punctual şi detaliat tuturor criticilor din contestaţie, Curtea reţinând că judecătorul sindic a examinat în mod real, fiecare, aşa-zise motive de nelegalitate, invocate de recurentă, astfel că hotărârea îndeplineşte cerinţele art.261 pct.5 din Codul de procedură civilă, fiind expuse în mod convingător argumentele care au condus la formarea convingerii sale.
II) Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este nefondat, în raport de argumentele care vor fi prezentate în continuare.
în cauză trebuia dovedit de către recurentă că lichidatorul judiciar, cu ocazia organizării licitaţiei din 16.05.2013, a încălcat dispoziţii legale, imperative, care atrag nelegalitatea actelor întocmite, ceea ce nu s-a demonstrat, aşa cum corect a reţinut judecătorul sindic.
Curtea constată că la dosarul cauzei există depuse de către lichidatorul judiciar dovezi care atestă efectuarea publicaţiei de vânzare în data de 19.04.2013 în ziare locale şi de largă răspândire, respectiv Evenimentul zilei”, „Adevărul”, „Telegraf” şi „Bursa”, anunţul fiind complex cu descrierea şi localizarea imobilului ce urma să fie vândut, preţul de pornire a licitaţiei, periodicitatea organizării licitaţiilor cu indicarea datei şi a orei de desfăşurare începând cu data de 25.04.2013, la sediul lichidatorului, datele de contact, valoarea garanţiei.
Organizarea licitaţiei şi preţul de pornire au fost aprobate în cadrul Adunării creditorilor debitoarei, singurii în măsură să decidă acest lucru, hotărâre consemnată într-un proces-verbal depus la grefa instanţei la 11.04.2013, hotărâre ce nu a fost contestată. Până la data de 16.05.2013 nu s-a înscris nici un ofertant pentru a se putea ţine licitaţia propriu-zisă şi întocmi procese verbale.
împrejurarea că pentru adjudecatarul imobilului s-a acceptat un termen mai lung de plată a preţului, Curtea constată că acest aspect nu constituie motiv de nulitate a licitaţiei organizate, fiind vorba de o învoială ulterioară adjudecării imobilului.
Celelalte aspecte invocate de contestatoare au rămas la stadiul de simple afirmaţii, nefiind demonstrată inducerea sa în eroare, în mod intenţionat de lichidatorul judiciar, cu privire la data ţinerii licitaţiei, cu atât mai mult cu cât recurenta avea cunoştinţă de faptul că se repetă în fiecare zi de joi a săptămânii.
Criticile referitoare la diminuarea preţului de pornire a licitaţiei de către Adunarea creditorilor au fost înlăturate corect de judecătorul sindic, neputând fi examinate în această fază procesuală atât timp cât nu s-a contestat hotărârea adoptată în adunarea din data de 10.04.2013 şi care nu făcea obiectul investirii judecătorului sindic pe calea contestaţiei împotriva licitaţiei de vânzare organizată de lichidatorul judiciar.
Concluzionând, faţă de considerentele reţinute mai sus, Curtea apreciază ca legală şi temeinică hotărârea tribunalului, motiv pentru care, în temeiul at.312 din Codul de procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
| ← Insolvență. Respingerea cererilor privind constatarea... | Opoziţie la executare. Calificare titlu executoriu.... → |
|---|
