Opoziţie. Decizia nr. 135/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Decizia nr. 135/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 1569/88/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ Nr. 135

Ședința publică din 10 martie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE R. M.

Judecător N. S.

Grefier D.-C. M.

Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - AGENȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TULCEA – cu sediul în Tulcea, . bis, județul Tulcea, în contradictoriu cu intimata-pârâtă . – cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr.3681/26 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._ , având ca obiect opoziție.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită, potrivit art.153 și urm.Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare; învederează că apelul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.

Instanța, constatând că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare, luând act că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

CURTEA

Asupra apelului de față, constată:

Agenția Județeană a Finanțelor Publice Tulcea (fostă D.G.F.P. TULCEA) a formulat cerere de opoziție înregistrată sub nr.9833 din 23 mai 2013 la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Tulcea, împotriva Hotărârii A. nr.9 din 05.04.2013 privind cesiunea de părți sociale deținute la . cu sediul în municipiul Tulcea.

Prin Rezoluția nr.2781 din 27 mai 2013 a Directorului Oficiului Registrului de pe lângă Tribunalul Tulcea s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerțului a cererii de opoziție.

Cu adresa nr. R10124 din 29 mai 2013, înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr._, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Tulcea a înaintat spre soluționare cererea de opoziție.

În motivarea cererii de opoziție s-a arătat că Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Tulcea a avizat spre publicare în Monitorul Oficial Partea a IV-a nr.2271/24.04.2013 A. nr.9 din 05.04.2013 privind cesiunea de părți sociale deținute la ., respectiv că fotul asociat, F. M. G., s-a retras din societate și a cedat toate cele 16 părți sociale deținute, a câte 10 lei fiecare, în valoare totală de 160 lei, asociatului F. L. A..

Ca urmare a cesiunii, capitalul social de 400 lei împărțit în 40 de părți sociale aparține asociaților astfel:

- F. L. A. deține 36 părți sociale a câte 10 lei fiecare în valoare totală de 360 lei, având o cotă de participare la beneficii și pierderi de 90%;

- F. D. deține 4 părți sociale a câte 10 lei fiecare în valoare totală de 360 lei, având o cotă de participare la beneficii și pierderi de 10%.

S-a mai arătat că, în speță, sunt incidente dispozițiile art.61 alin.1 din Legea nr.31/1990 față de împrejurarea că, prin Decizia privind stabilirea răspunderii solidare nr.3106/16.08.2010 s-a stabilit în sarcina persoanei fizice F. M. G., administrator cu puteri depline declarat insolvabil . de_ lei. Prin decizia civilă nr.108/CA din 24.01.2013, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ * a fost respinsă cererea de anulare a acestei decizii, atragerea răspunderii stabilită fiind trecută în cazierul fiscal potrivit OG nr.75/2001.

Deciziile nr.1211/12.03.2013 și nr.1216/12.03.2013 au fosta anulate din oficiu înregistrate în scopuri de TVA a persoanelor impozabile . și . deoarece numitul F. M. G. deținea calitatea de administrator/asociat la cele două societăți.

S-a mai arătat că, această măsură a fost adusă la cunoștință prin înmânarea sub semnătură și ștampilă reprezentantului legal al celor două societăți mai sus arătate în data de 29.03.2013 și că, până la data anulării înregistrării în scopuri de TVA cele două societăți, . și ., au beneficiat de rambursarea TVA-ului pentru perioada 2011-2012, iar numitul Fradeș M. G., în calitate de administrator/asociat la cele două societăți a refuzat cesionarea dreptului de restituire TVA în conformitate cu dispozițiile art.30 din OG nr.92/2003, cu obligațiile fiscale datorate de alte societăți comerciale deținute de către acesta, între care existau relații de afiliere și raporturi comerciale.

Astfel, corelând cu măsura coercitivă de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, legiuitorul a dorit ca prin aceasta să constrângă acești contribuabili să respecte legislația fiscală și să îi oblige la plata obligațiilor stabilite în sarcina acestora.

De asemenea, se arată în continuare că, prin dispozițiile art.61 din Legea nr.31/1990, legiuitorul a avut în vedere limitarea abuzului întâlnit în legătură cu exercitarea, de către asociați, a dreptului de dispoziție asupra bunurilor necorporale ce sunt reprezentate de părțile sociale deținute, în sensul în care, prevalându-se de dreptul de înstrăinare, aceste persoane nu urmăresc altceva decât zădărnicirea oricăror acțiuni, prezente ori viitoare, întreprinse de organele fiscale competente în vederea realizării creanțelor deținute față de respectivele societăți comerciale, inclusiv asupra propriului patrimoniu în eventualitatea unei angajări a răspunderii patrimoniale.

Susține reclamantă, in acest context, prin Hotărârea A. nr.9 din 05.04.2013 privind cesiunea de părți sociale deținute la . nu se urmărește decât neplata sumei datorate ca urmare a atragerii răspunderii stabilite prin decizia civilă nr.108/CA din 24.01.2013 și neînregistrarea în scopuri de TVA a celor două societăți.

Precizează reclamanta că, bunurile imobile, respectiv un teren intravilan în suprafață de 2000 mp cu număr cadastral_ și un teren intravilan în suprafață de 1000 mp cu număr cadastral_ (fiind bunuri sechestrate), cu care debitorul persoana fizică F. M. G., au fost înstrăinate imediat după pronunțarea hotărârii nr.3513/23.09.2011 în dosarul nr._, aceasta fiind conformarea faptului că cesiunea . are ca sigur scop neplata creanțelor către bugetul general consolidat.

În concluzie, s-a solicitat neînregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului a Hotărârii A. din 05.04.2013 privind cesiunea de părți sociale deținute la .

În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile 61-62 din Legea nr.31/1990 completată prin OUG nr.54/2010.

În dovedirea cererii de opoziție s-au depus, cerere de depunere și/sau menționare acte nr.9833/23.05.2013, extras din Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, nr.2271/24.IV.2013, rezoluția nr.9833/27.05.2013 a Directorului Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Tulcea, rezoluția nr.6830/05.04.2013 a Directorului Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Tulcea, Hotărârea nr.9 din 05.04.2013.

Prin sentința civilă nr.3681/26 septembrie 2013, Tribunalul Tulcea a respins cererea de opoziție formulată de reclamanta AGENȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TULCEA (fostă D.G.F.P. TULCEA) împotriva Hotărârii A. nr.9 din 05.04.2013 privind cesiunea de părți sociale deținute la ., ca nefondată.

Instanța a reținut că prin Hotărârea nr.9 din 05.04.2013 s-a hotărât retragerea din cadrul societății a asociatului F. M. G. care a cesionat cele 16 părți sociale a câte 10 lei fiecare, în valoare totală de 160 lei, asociatului F. L. A..

În urma retragerii, capitalul social subscris și vărsat la data constituirii în valoare de 200 lei, numerar, nu s-a modificat, acesta revenind asociaților F. L. A. și F. D., aceștia urmând să participe în totalitate la beneficii și să suporte integral pierderile.

Prin rezoluția nr.1929 din 09 aprilie 2013 a Directorului Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Tulcea s-a dispus înregistrarea acestei hotărâri în registrul comerțului și publicarea în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a.

Potrivit art. 61 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 cu modificările ulterioare, creditorii sociali și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaților privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziție prin care să solicite instanței judecătorești să oblige, după caz, societatea sau asociații la repararea prejudiciului cauzat.

Instanța a reținut că, reclamanta nu face dovada că prin cesionarea părților sociale conform contractului de cesiune, se produce un prejudiciu în patrimoniul său doar pentru că deține o creanță împotriva pârâtei în solidar cu asociatul F. M. G., care a avut calitatea de administrator al acesteia conform Deciziei nr.3106/16.08.2010 privind răspunderea solidară, singurul motiv că se cesionează părți sociale către unul dintre asociați nefiind întemeiat atât timp cât societatea este în ființă, și creditoarea poate oricând să solicite obligarea pârâtei la plata creanței datorate.

Având în vedere că dispozițiile legale invocate în opoziție sunt aplicabile în situația în care se produce un prejudiciu în dauna creditoare, că această condiție a prejudiciului nu este îndeplinită, dovedită, instanța a respins cererea de opoziție ca nefondată.

Impotriva acestei soluții a declarat apel D.R.G.F.P. G. prin Agenția Județeană a Finanțelor Publice Tulcea, solicitând admiterea apelului și modificarea hotărârii instanței de fond în sensul admiterii cererii de opoziție și neînregistrării la O.R.C. a hotărârii A. nr.9/05.04.2013 privind cesiunea de părți sociale ale . și obligarea acesteia la achitarea creanței fiscale în cuantum de 211.734 lei.

Se arată că în mod greșit instanța a reținut că nu se impune obligarea societății la plata sumei menționate.

Cesiunea părților sociale are ca efect trecerea părților sociale de la cedent la cesionar, cu toate drepturile și obligațiile aferente acestora, dar nu se garantează solvabilitatea societății și nici eficiența garanțiilor părților sociale.

Consideră că cedentul părților sociale urmărește neplata sumei datorate ca urmare a atragerii răspunderii și toate acțiunile sale reprezintă confirmarea faptului că cesiunea de părți sociale a . au ca singur scop neplata creanțelor la bugetul general consolidat.

Analizând toate criticile formulate, Curtea reține că apelul este nefondat.

Potrivit art. 61 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 cu modificările ulterioare, creditorii sociali și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaților privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziție prin care să solicite instanței judecătorești să oblige, după caz, societatea sau asociații la repararea prejudiciului cauzat.

Textul de lege sus-menționat leagă admiterea opoziției de producerea unui prejudiciu, prejudiciu care trebuie dovedit de către recurentă.

Instanța nu poate obliga societatea la plata creanței întrucât plata acesteia se face în condițiile legii. În speță, față de obiectul acțiunii, creditoarea nu poate solicita decât repararea prejudiciului cauzat.

Însă, astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond, reclamanta nu a făcut dovada că, prin cesionarea părților sociale, se produce un prejudiciu în patrimoniul său doar pentru motivul că deține o creanță împotriva pârâtei în solidar cu asociatul F. M. G., care a avut calitatea de administrator al acesteia conform deciziei nr.3106/16.08.2010 privind răspunderea solidară, cât timp societatea este în ființă, creditoarea având posibilitatea să solicite obligarea pârâtei la plata creanței datorate.

Cum apelanta nu a făcut dovada că a fost prejudiciată prin cesiunea părților sociale și că în acest fel nu își mai poate recupera creanța, apelul acesteia urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - AGENȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TULCEA – cu sediul în Tulcea, . bis, județul Tulcea, în contradictoriu cu intimata-pârâtă . – cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr.3681/26 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._ .

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 martie 2014

Președinte,

R. M.

Judecător,

N. S.

Grefier,

D.-C. M.

Jud.fond:E.N.

Red.-jud.R.M.

Tehnord.-gref.D.C.M.

2ex./19.03.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Opoziţie. Decizia nr. 135/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA