Procedura insolvenţei. Decizia nr. 350/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Decizia nr. 350/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 16378/118/2010/a4

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă nr. 350

Ședința publică de la 14 aprilie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE A. G.

Judecător M. C.

Judecător K. S.

Grefier L. B.

S-a luat în examinare cererea de repunere pe rol a recursul formulat de recurenta creditor ., cu sediul în localitatea C., ..165, județul C., împotriva sentinței civile nr.946 din 25 martie 2013 pronunțată de Tribunalul C., în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata - debitoare . SRL - PRIN ADMINISTRATOR SPECIAL, cu sediul în C., .-84, județul C., intimat - administrator judiciar C.I.I. A. C. M. administrator judiciar al debitoarei . SRL, cu sediul în C., ., ., având ca obiect procedura insolvenței - contestație.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și urm.din Codul de procedură civilă.

Recursul este motivat, fiind legal timbrat.

Cererea de repunere pe rol este timbrată cu suma de 10 lei, conform chitanței nr._/19.03.2014. Recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform disp. art. 242 pct. 2 cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Instanța, deliberând admite cererea de repunere pe rol și dispune reînceperea judecății, conform art. 245 pct. 2 cod procedură civilă. Constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului de față.

CURTEA

Asupra recursului comercial de față, deliberând constată;

Creditoarea ., în temeiul dispozițiilor art. 73 din Legea nr. 85/2006, a formulat contestație împotriva măsurii administratorului judiciar al debitoarei . SRL – C. A. C. M. de a proceda la înscrierea parțială a creanței sale, apreciind că cuantumul total al creanței datorate de către debitoare este de 577.234,92 lei.

Se apreciază de către contestatoare că deține împotriva debitoarei creanța de 577.234,92 lei și are izvor obligațional următoarele contracte de leasing financiar și sublocațiuni auto: contract de leasing financiar nr. Opel 960/30.09.2006, contract de sublocațiune nr. LR 69/07.04.2006, contract de leasing financiar nr. 105/01.10.2005,nr. 104/01.10.2005, nr.1780/13.10.2005, nr. CF 2199/29.05.2006, nr. 2197/29.05.2006, nr.1416/10.05.2005, nr. 1580/27.03.2006, nr. 2198/29.05.2006, nr. 106/01.10.2005, nr. 1417/10.05.2005, nr. 2199/29.05.2006, nr. 2198/29.05.2006, nr._/22.12.2005, contractul de sublocațiune nr. Mazda 260/05.12.2006, nr. CH 246/22/11.2006, nr. CH 235/16.11.2006 și nr. CH 207/30.10.2006.

A mai relevat contestatoarea că deși a depus situația contabilă privind sumele restante, administratorul judiciar a înlăturat suma de 465.377,78 lei, reținând că nu face dovada calității de creditor al debitoarei, acest aspect fiind realizat doar în cazul contractului de ipotecă de rang II.

Administratorul judiciar C. A. C. M., prin întâmpinarea solicitată, a solicitat respingerea contestației.

Prin sentința civilă nr.946/25.03.2013 Tribunalul C. a admis în parte contestația formulată de contestatoarea ., în contradictoriu cu intimata Cabinet Individual de Insolvență A. C. M., administrator judiciar al . SRL și a dispus înscrierea creditoarei . în tabelul preliminar al obligațiilor debitoarei . SRL și cu creanța de 128.034,16 lei la ordinea de prioritate reglementată de art.123 pct.7 din Legea 85/2006.

A fost admisă în parte cererea de intervenție în interes alăturat formulată de debitoarea . SRL prin administrator special.

Pentru a pronunța în acest sens prima instanță a reținut următoarele:

Astfel, în concret din analiza declarației de creanță a constatat că nu se face dovada calității de creditor al debitoarei, prin notificarea către debitoare a transferului de contract urmare a fuziunii, acest aspect fiind realizat doar în cazul contractului de ipotecă de rang II.

În cauză, la solicitarea părților a fost efectuată o expertiză contabilă cu următorul obiectiv: „stabilirea creanței, modalitatea în care s-a efectuat imputația plății pentru a se stabili întinderea câtimii creanței solicitate”.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză, expertul a concluzionat că debitoarea datorează o creanță în cuantum total de 683.735,58 lei, compusă din 232.563 lei cu titlu de creanță principală și 451.172,58 lei cu titlu de penalități de întârziere cu aplicarea Legii nr. 469/2002 relativ la disciplina contractuală.

În a doua variantă, a concluzionat că aceeași debitoare datorează suma de 993.894,51 lei, din care creanță principală de 323.563 lei și 761.331,51 cu titlu de penalități de întârziere fără a se da eficiență juridică Legii nr. 469/2002.

Administratorul judiciar a invocat prescripția dreptului material la acțiune pentru penalitățile de întârziere derivate din contractele nr. 1580, anexa 3.2 pozițiile 1-14, respectiv suma de 5.867,08 lei, contract nr. 960, anexa 3.3, pozițiile 1- 23, respectiv suma de 4.036 lei, contract nr. 104, anexa nr. 3.4, pozițiile 1.22, respectiv suma de 2.902,55 lei, contract nr. 105, anexa 3.5, pozițiile 1-23, respectiv suma de 4.798,07 lei, contract nr. 106, anexa nr. 3.6, pozițiile 1-24, respectiv suma de 4.483,86 lei, contract nr. 2196, anexa 3.10, pozițiile 2- 16, respectiv suma de 2.599,40 lei, contractul nr. 2197, anexa 3-11, pozițiile 2-11, respectiv suma de 3823,05 lei, contractul nr. 2198, anexa 3.12, pozițiile 2-17, respectiv suma de 2.822,99 lei și contractul nr. 2199, anexa 3-13, pozițiile 2-11,13,14,16,17, respectiv pentru suma de 5.354,56 lei.

Contestația are caracter întemeiat însă în parte până la concurența sumei de 128.034,16 lei ce urmează a fi înscrisă la ordinea de prioritate reglementată de art. 123 punctul 7 din Legea nr. 85/2006.

Această sumă rezultă din raportul de expertiză, în prima variantă, judecătorul sindic reținând că creditoarea deține împotriva debitoarei o creanță în cuantum de 683.735,58 lei, din care a fost dedusă suma de 28.358,46 lei cu titlu de penalități de întârziere prescrise la data deschiderii procedurii, respectiv suma de 415.485,42 lei, sumă executată de către contestatoare împotriva garanților ipotecari Constatinescu M. și Macadon E. precum și suma deja înscrisă de practician în cuantum de 111.034,16 lei în tabloul obligațional.

Creanța în cuantum de 28.358, 46 lei nu poate face obiectul înscrierii la masa credală, atât timp cât aceasta este prescrisă în raport de data deschiderii procedurii, judecătorul sindic însușindu-și această excepție fundamentat pe argumentarea administratorului judiciar, creditoarea nefăcând dovada unor acte de întrerupere sau de suspendare a termenului de prescripție.

Cât privește suma de 415.485,42 lei, nici această creanță nu poate face obiectul înscrierii la masa credală, dat fiind că această sumă a fost stinsă prin executarea silită a garanților ipotecari persoane fizice, respectiv C. M. și Macadon E. G., astfel:

Potrivit dosarului de executare nr.192/2010 al B. D. D., prezenta contestatoare prin vânzarea la licitație a imobilului proprietatea garantului ipotecar Constatinescu M. a recuperat suma de 282.479,41 lei pentru contractele nr. 1780/2006, nr.1446/2006, 1580/2006, 960/2005, 104,105,106/2005 și 2031/2006, sumă din care a fost dedusă atât cheltuielile de executare în valoare de 14.061,59 lei și creanța unei terțe persoane în valoare de 2.359 lei conform procesului verbal de licitație imobiliară din 24.06.2011.

De asemenea, în raport de dosarul de executare nr. 193/2010 al aceluiași executor, contestatoarea a recuperat suma de 133.006,01 lei pentru contractele de leasing financiar nr. 2196,2197,2198 și 2199/29.05.2010 conform procesului verbal de licitație imobiliară din 24.06.2011, proces verbal ce a avut ca obiect executarea silită a imobilului aparținând garantului ipotecar Macadon E. G., sumă din care a fost dedusă atât cheltuielile de executare și a unei creanțe aparținând unei terțe creditoare.

Această sumă trebuie dedusă, dat fiind că obligația are caracter solidar și într-o atare situație devin incidente dispozițiile art. 1039 cod civil, care statuează că „ obligația este solidară din partea debitorilor, când toți s-au obligat la același, astfel că fiecare poate fi constrâns pentru totalitate și că plata făcută de unul din debitori liberează și pe ceilalți față de creditor, text aplicabil și în cadrul executării silite.

De asemenea, dacă nu s-ar efectua această deducere, am fi în prezența unei îmbogățiri fără justă cauză, fiind astfel incidente în cauză și art. 71 din legea nr. 85/2006, dispoziții care statuează că un creditor, care a primit pentru creanța sa de la fidejusor al debitorului poate avea creanța înscrisă în tabelul de creanțe numai pentru partea care nu încasat-o încă.

În concluzie, creanța ce urmează a fi înscrisă, ca urmare a contestației promovate este și suma de 128.034,16 lei în cuprinsul motivării fiind explicat algoritmul de calcul.

D. fiind soluția de admitere în parte a contestației, a fost admisă în parte și cererea de intervenție accesorie întrucât au fost fructificate în parte apărările acesteia, relativ la stingerea parțială a creanței evocată de creditoare împotriva debitoarei.

Împotriva acestei soluții a formulat recurs . C. criticând-o sub următoarele aspecte:

A arătat recurenta că în temeiul dispozițiilor art.73 din Legea 85/2006 a formulat contestație împotriva măsurii administratorului judiciar al debitoarei . SRL - C. A. C. M. de a înscrie parțial creanța, apreciind unilateral și în mod abuziv ca cuantumul total al creanței datorate de către debitore către creditor este în sumă de 111.857,92 lei și nu în sumă de 577.234,92 lei așa cum creditoarea a cerut să fie înscrisă în tabelul creditorilor.

Creanța solicitată a fi înscrisă în tabelul creditorilor este izvorâtă din documentele comerciale, financiar-contabile cât și civile prin care părțile semnatare au cuantificat această creanță, documente ce se regăsesc la dosarul cauzei și cu care a fost dovedită contestația.

Contestația a fost dovedită și cu expertiza contabilă care a dovedit că creanța creditorului față de debitoare este în sumă de 993.894,51 lei. Instanța a reținut că creanța totală a creditorului față de debitore este doar în sumă de 683.735,58 lei fără argumente în cuprinsul sentinței recurate.

Greșit instanța de fond reține că din suma de 683.735,58 lei se scade suma de 415.484,42 lei, deoarece suma este stinsă prin executare silită de către . a garanțiilor C. M. și Macadon E. G., la data pronunțării sentinței recurate prin executare silită nu a fost recuperat nici un leu.

Ca urmare a soluției date recurenta a ajuns din creditor garantat semnificativ cu o creanță ce i-ar fi dat posibilitatea de a controla activitatea lichidatorului judiciar în scopul recuperării creanței și bunurilor proprietatea creditoarei.

Nu există în dosarul cauzei nicio dovadă din care să reiasă că dosarele de executare a garanțiilor au fost închise și au fost executate sumele garantate.

Conform actelor și faptelor de comerț materializate între cele două părți în baza convențiilor legale însușite de către cele două părți semnatare și beneficiare a efectelor produse de convenții, creditoarea și-a întemeiat creanța pe:

- art.3 alin. 7 din Legea 85/2006 „ prin creditor se înțelege persoana fizică sau juridică ce deține un drept de creanță asupra averii debitorului și care a solicitat, în mod expres, instanței să îi fie înregistrată creanța în tabelul definitiv de creanțe sau tabelul definitiv consolidat de creanțe și care poate face dovada creanței sale față de patrimoniul debitorului, în condițiile prezentei legi.

- art.3 alin.9 din Legea 85/2006 „ creanțele garantate sunt creanțele persoanelor care beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garantat față de persoanele beneficiare ale garanțiilor reale”

- art.3 alin. 35 din Legea 85/2006 „prin înțelegerea de garantare se înțelege orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzând fără limitare: gajuri, scrisori de garanție, garanții personale și altele asemenea.

- Directiva 2000/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 iunie 2009 privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale.

Suma de 993.894,51 lei este creanța pe care recurenta o are de recuperat de la debitoarea . SRL C..

Pentru aceste considerente, recurenta solicită admiterea recursului casarea sentinței recurate și rejudecând cauza a se admite contestația și a se dispune înscrierea recurentei cu suma de 993.894,51 lei în tabelul creditorilor.

În drept, s-au invocat prev. art. 8 și urm. din Legea 85/2006, art. 312, art.299, art. 304 indice 1, art. 305 și urm. Cod procedură civilă.

Recurenta creditoare . a criticat soluția judecătorului sindic, opinând că acesta, în mod nejustificat, a micșorat cuantumul creanței la care aceasta era îndreptățită, după cum reiese din documentele sale contabile.

Curtea constată caracterul formal al acestor critici, dat fiind faptul că, în calea de atac a recursului nu au fost depuse înscrisuri noi, care să releve o altă situație de fapt decât cea avută în vedere de judecătorul fondului.

Astfel, în mod corect s-a dedus din suma pretinsă de creditoare spre a fi înscrisă în tabelul obligațiilor debitoarei . SRL suma ce a fost obținută prin executare silită asupra garanților C. M. și Macadon E. G., pentru care s-au încheiat actele de adjudecare de la filele 178-179 și 315-316 din primul volum al dosarului de la Tribunalul C..

Cum adjudecarea celor două imobile aparținând fidejusorilor C. M. și Macadon E. G. s-a efectuat de către creditoarea ., în contul creanței deținute de aceasta, era firesc a fi scăzută suma reprezentând prețul vânzării din cuantumul cu care creditoarea a solicitat a se înscrie la masa credală a . SRL.

În ceea ce privește partea din creanță pentru care judecătorul sindic a apreciat că este prescrisă, Curtea constată că recurenta creditoare nu a făcut nicio dovadă care să înlăture efectele prescripției, fapt ce determină reținerea caracterului neîntemeiat al acestor critici.

În concluzie, observând că în analizarea creanței pretinse de . au fost respectate toate garanțiile procedurale privind dreptul la apărare și administrarea probelor direct și nemijlocit, Curtea va menține sentința civilă nr. 946/25.03.2013 a Tribunalului C. ca legală și temeinică, prin respingerea recursului declarat de contestatoarea creditoare ca nefondat, în raport de prevederile art. 312, alin.(1) VCPC.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de recurenta creditor ., cu sediul în localitatea C., ..165, județul C., împotriva sentinței civile nr.946 din 25 martie 2013 pronunțată de Tribunalul C., în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata - debitoare . SRL - PRIN ADMINISTRATOR SPECIAL, cu sediul în C., .-84, județul C., intimat - administrator judiciar C.I.I. A. C. M. administrator judiciar al debitoarei . SRL, cu sediul în C., ., ., ., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 14 aprilie 2014.

Președinte,

A. G.

Judecător,

M. C.

Judecător,

K. S.

Grefier,

L. B.

L.B. 18 aprilie 2014

jud.fond.I.C.

red.dec.jud.A.G.

2ex/29.04.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenţei. Decizia nr. 350/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA