Procedura insolvenţei. Decizia nr. 519/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 519/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 02-07-2014 în dosarul nr. 10486/118/2009/a2
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.519
Ședința publică din data de 02 iulie 2014
Completul compus din:
Președinte - N. C.
Judecător - I. M. Ș.
Judecător - E. C. G.
Grefier - I. P.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta reclamantă CC I. S.P.R.L, cu sediul în C., . - lichidator judiciar al debitoarei S.C. Ant & L. Const S.R.L, J_, CUI_, împotriva Sentinței civile nr.921/17.03.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 09/a1, în contradictoriu cu intimata pârâtă creditoare
S.C. P. ., cu sediul în Babadag, ., județul Tulcea și intimatul C.I.I. B. A. Vitali, cu sediul în C., . nr.81D, ., ., având ca obiect procedura insolvenței - acțiune în anulare.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 25 iunie 2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 02 iulie 2014, când a pronunțat prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 29.03.2014 și înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._ 09/a1, lichidatorul judiciar CC I. S. al debitoarei . SRL a solicitat, în temeiul dispozițiilor art.46 din Legea nr.85/2006, anularea contractului de cesiune de creanță nr.1/13.12.2010, contract încheiat între debitoarea . SRL prin lichidator judiciar C. A. Vitali și . Babadag, jud. Tulcea.
În motivarea cererii s-a arătat că prin încheierea nr.913/. a fost desemnat lichidator judiciar, iar în această calitate a constatat că fostul lichidator a formulat o acțiune împotriva comunei C. prin care a solicitat obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 193.081, 98 lei, acțiune ce a făcut obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului C.; prin sentința civilă nr.855/30.06.2010 a fost admisă acțiunea, fiind pornită executarea în cadrul dosarului de executare nr.53/2010.
S-a mai arătat că, ulterior, fostul lichidator judiciar a procedat la cesionarea creanței respective către pârâta . cu titlu gratuit prin încheierea contractului de cesiune nr.1/13.12.2010, deși aceasta din urmă figura înscrisă la masa credală cu suma de 176.222,11 lei la ordinea de prioritate prevăzută de art.121 ca o creanță privilegiată, în absența unei declarații de creanță.
În raport de această situație, a susținut noul lichidator că a luat măsura întocmirii unui tabel definitiv consolidat rectificat din cuprinsul căruia a înlăturat în totalitate creanța cesionarei.
Relativ la nelegalitatea contractului de cesiune, a susținut reclamantul lichidator că cesionara . nu are calitatea de creditor, mai ales privilegiat, iar creanța debitoarei împotriva Comunei C. era certă, lichidă și exigibilă. Suma obținută în urma executării titlului ar fi trebuit virată în contul unic deschis în temeiul dispozițiilor art.4, urmând să facă obiectul unui raport asupra fondurilor obținute și al unui plan de distribuție în temeiul art.121 și 123 din legea insolvenței.
Ori, contractul de cesiune, în opinia actualului lichidator judiciar reprezintă un abuz împotriva creditorilor înscriși la masa credală, care s-ar fi putut îndestula de pe urma fondurilor distribuite. Totodată, nu au fost avute în vedere și dispozițiile art.124 care prevăd că sumele de distribuit între creditori în același rang de prioritate vor fi acordate proporțional cu suma alocată pentru fiecare creanță.
În concluzie, s-a solicitat a se constata ca fiind nelegal contractul de cesiune nr.1/2010 în sensul că nu a fost perfectat ca urmare a desfășurării normale a activității debitoarei, nu a fost autorizat de judecătorul sindic și nu a respectat dispozițiilor art.121 și 123 referitoare la distribuția fondurilor.
Prin întâmpinare, pârâta . a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, raportată la împrejurarea că dispozițiile art.121 și art.123 din Legea nr.85/2006, invocate de reclamantă, nu reprezintă un temei de drept al acțiunii în anulare și excepția lipsei calității procesuale active a lichidatorului judiciar, întrucât acesta nu este mandatat special de către creditori și nici nu există o hotărâre a comitetului creditorilor, excepție respinsă ca nefondată prin încheierea interlocutorie din data de 16.12.2013.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, pârâta relevând că este înscrisă la masa credală cu suma de 176.222,11 lei de către fostul lichidator judiciar, înscriere care nu a fost contestată de către nicio persoană interesată, astfel încât nelegal susține lichidatorul judiciar că nu are calitatea de creditor.
Prin contractul de cesiune nr.1/2010 încheiat cu debitoarea . SRL prin lichidator judiciar C. B. A. Vitali s-a realizat în fapt o cesiune de drept litigios, întrucât creanța pe care debitoarea o avea de recuperat de la Primăria C. era în etapa executării silite.
Dreptul litigios al debitoarei ce a făcut obiectul vânzării a fost în sumă de 190.000 lei compusă din 176.222,11 lei - creanță născută anterior deschiderii procedurii - și 13.777,90 - creanță născută ulterior deschiderii procedurii.
La termenul de judecată din 17.06.2013, reclamanta și-a precizat temeiul juridic în sensul că cererea este întemeiată pe dispozițiilor art. 46 coroborat cu art. 21 din Legea nr.85/2006.
Pârâta a invocat, în ședința de judecată din data de 03.03.2014, excepția decăderii din dreptul de a formula contestație în raport de dispozițiile art. 21 alin. 3 din Legea nr.85/2006, care instituie un termen de trei zile de la data depunerii raportului de activitate.
Exprimându-și poziția procesuală, lichidatorul judiciar a solicitat respingerea excepției, dat fiind că la acel moment se afla practic în imposibilitate de a contesta măsura.
Prin Sentința civilă nr.921/17.03.2014, Tribunalul C. a respins ca nefondate, atât excepția decăderii din dreptul a formula contestație, cât și contestația.
Pentru a dispune astfel, judecătorul sindic a reținut, cu privire la excepția decăderii din dreptul de a formula contestație, că termenul legal instituit de art.21 alin.3 din Legea nr.85/2006 nu-i poate fi opozabil actualului lichidator judiciar, întrucât la acel moment nu era participant la procedură, aspect care să-l legitimeze procesual activ, demarând litigiul la momentul când a luat la cunoștință de actul juridic.
Pe fond, în opinia judecătorului sindic, contestația nu are caracter fondat tocmai din perspectiva considerentelor avute în vedere de practician.
S-a motivat că dispozițiile art.121 și 123 din legea nr.85/2006 reglementează distribuția sumelor realizate în urma lichidării, dispoziții care stabilesc o anumită ordine de prioritate a sumelor ce urmează a fi distribuite ori invocarea acestor dispoziții nu pot sancționa actul juridic.
În concret, debitoarea . SRL prin lichidator judiciar C. B. A. Vitali în calitate de cedent a încheiat cu cesionara pârâtă . contractul de cesiune nr.1/13.12.2010, potrivit căruia cesionează acesteia din urmă creanța în cuantum de 190.000 lei, creanță ce o deținea împotriva debitorului cedat ..
Încălcarea ordinii de prioritate așa cum o reglementează art.121 și 123 presupune o valorificare și o obținere a unor fonduri bănești în cadrul procedurii, ori prin prezentul act juridic s-a luat măsura cesionării unei creanțe aparținând debitoarei.
Faptul că respectiva sumă, dacă subzista în averea debitoarei, era destinată distribuției către creditori nu sancționează automat actul juridic, ci trebuie probat că măsura luată ca atare contravine scopului procedurii concursuale sub aspectul legalității.
Aceasta întrucât atribuțiile judecătorului sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității lichidatorului judiciar, atribuțiile manageriale aparținând acestuia din urmă potrivit art.11 din Legea nr.85/2006.
Cesionarea unei creanțe constituie mai degrabă o atribuție managerială a fostului lichidator judiciar cât timp creanța nu a fost executată benevol de către debitor, aceasta formând obiectul unei executări silite, etapă care la rândul este generatoare de cheltuieli de executare, dat fiind că scutirea debitoarei privește doar cuantumul taxei de timbru în acord cu dispozițiile art. 77 din aceeași lege.
Ori aceste cheltuieli de executare grevează patrimoniul debitoarei supuse procedurii, aspect care contravine principiului maximizării averii dedus din lege. Pornind de la caracterul măsurii luate de fostul lichidator judiciar, respectiv de oportunitate, se apreciază de către judecătorul sindic că măsura luată nu necesita confirmarea autorității judiciare așa cum statuează art.25 lit.j din legea insolvenței.
În aprecierea caracterului managerial al măsurii, a fost avut în vedere faptul că pârâta . rândul ei creditoare înscrisă la masa credală cu o creanță de 176.222,11 lei, creanță ce are ca izvor raporturi contractuale încheiate cu debitoarea . SRL, raporturi care s-au derulat și după deschiderea procedurii de insolvență.
A apreciat judecătorul sindic că nici motivul potrivit cu care contractul de cesiune respectiv nu face parte din categoria actelor derivate din desfășurarea normală a activității nu poate fi valorificat întrucât ipoteza supusă analizei judiciare exclude aplicabilitatea dispoziției articolului 49 din Legea nr.85/2006.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta CC I. S. - lichidator judiciar al . SRL, care a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului s-a arătat că încheierea contractului de cesiune nr.1/13.12.2010 este ilegală și în dauna creditorilor înscriși la masa credală a S.C. ANT & L. CONST S.R.L.
În ceea ce privește ilegalitatea, arătă că nu este respectat un principiu foarte important al procedurii insolvenței și anume acela al concursualității, în sensul că există o procedură colectivă, în care creditorii recunoscuți participă împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor, în modalitățile prevăzute de lege.
În situația de față, prin încheierea contractului de cesiune, au fost încălcate drepturile tuturor creditorilor înscriși la masa credală, fiind privilegiat unul singur, în dauna celorlalți, respectiv S.C. P. ..
De asemenea, prin respingerea acțiunii se creează un precedent periculos referitor la desfășurarea procedurii insolvenței, în sensul că recuperarea creanțelor nu se mai face în modalitățile prevăzute de lege, ci prin anumite atribuții manageriale ale practicianului în insolvență, care împarte fondurile după cum consideră, fără a exista vreo posibilitate de control privind legalitatea acestor măsuri din partea judecătorului sindic.
În acest sens, recurenta arată că dispozițiile Legii nr.85/2006 sunt foarte clare cu privire la creanțele pe care le are de încasat debitoarea. Astfel, în momentul când există un titlu executoriu, reprezentat în cauză de sentința civilă nr.855/30.06.2010, acesta este pus în executare, iar fondurile obținute ca urmare a acestei operațiuni sunt virate în contul unic.
În continuare, aceste sume urmează cursul prevăzut de dispozițiile art.122 și următoarele referitoare la întocmirea unui raport asupra fondurilor și a unui plan de distribuție, precum și la distribuirea către toți creditorii conform ordinii de prioritate cu care aceștia figurează în tabelul definitiv consolidat.
Față de această situație, încheierea contractului de cesiune este ilegală, fiind făcută în dauna tuturor creditorilor și fără a fi respectată nicio normă legală referitoare la fondurile obținute în procedură.
În al doilea rând, motivul pentru care a fost încheiat contractul de cesiune a fost reprezentat de împrejurarea că S.C. P. .. figura înscris în tabelul definitiv consolidat la ordinea de prioritate prevăzută de art.121 alin.1 pct.1 din Legea nr.85/2006.
Referitor la ordinea de prioritate a creanței S.C. P. .., recurenta arată că prin sentința civilă nr.2025/28.06.2013 pronunțată de Tribunalul Constanta - Secția a II-a Civilă în dosarul nr._ s-a hotărât în mod irevocabil înscrierea S.C. P. .. în tabelul definitiv consolidat cu suma de 176.222,11 lei, la ordinea de prioritate prevăzută de art.123 pct.7 din Legea nr.85/2006.
În aceasta situație, susține recurenta că este de neînțeles cum putea să fie cesionată o creanță către un creditor chirografar, în condițiile în care în tabelul definitiv consolidat există creditori înscriși la ordine de prioritate superioară, chiar garantați unii dintre ei.
Mai mult, prin acest contract a fost cesionată către . o creanță mult mai mare decât cea înscrisă în tabelul definitiv consolidat.
Referitor la susținerile intimatei în sensul că diferența dintre suma înscrisă în tabel și suma precizată în contractul de cesiune este reprezentată de creanțe născute după data deschiderii procedurii insolvenței, recurenta învederează că toate creanțele născute după data deschiderii procedurii se achită conform documentelor din care rezultă, fără a mai fi necesară înscrierea la masa credală (art.64 alin.6 din Legea nr.85/2006).
Mai arată recurenta că temeiul legal ale cererii este art.46 coroborat cu art.21 din Legea nr.85/2006.
Pentru motivele arătate, recurenta solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea în parte a sentinței civile nr.921/17.03.2014, cu consecința admiterii contestației și anulării contractului de cesiune nr.1/13.12.2010.
Intimata creditoare S.C. P. .. a depus Concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul este fondat.
Astfel, prin contractul de cesiune de creanță nr.1/13.12.2010, debitoarea . SRL O., în lichidare, prin lichidator judiciar C. B. A. Vitali, a cedat creditoarei . Babadag creanța în sumă de 190.000 lei deținută față de terțul cedat ., creanță rezultată din sentința civilă nr.855/30.06.2010 a Tribunalului C., pusă în executare în cadrul dosarului nr.53/2010 al B.Ex.Jud. R. C..
Prin contractul încheiat s-a urmărit stingerea datoriilor debitoarei față de cesionara – creditoare ., aceasta fiind înscrisă în tabelul creanțelor debitoarei la ordinea de prioritate prevăzută de art.121 alin.1 pct.1 din Legea nr.85/2006.
Nu poate fi reținută susținerea intimatei potrivit cu care cesiunea a avut ca obiect un drept litigios, având în vedere că, astfel cum s-a menționat și în contract, cesiunea a privit o creanță certă, lichidă și exigibilă. Prin pronunțarea sentinței civile nr.855/30.06.2010 a Tribunalului C. litigiul dintre debitoarea . SRL și . tranșat, astfel că nu se mai poate vorbi de existența unui drept litigios. Împrejurarea că la momentul cesiunii era pornită executarea silită împotriva debitorului cedat nu este de natură a transforma creanța din una certă, lichidă și exigibilă într-un drept litigios, incert.
De asemenea, Curtea apreciază că încheierea unui astfel de contract nu poate fi calificată ca o simplă măsură a lichidatorului judiciar, cu caracter managerial, exclusă controlului de legalitate al judecătorului sindic. Aceasta deoarece stingerea cu prioritate a unor datorii ale debitoarei față de un creditor, în detrimentul celorlalți creditori, nu reprezintă doar o chestiune de oportunitate, ci trebuie analizată din perspectiva scopului legii insolvenței, fiind în același timp și o problemă de legalitate.
Ori, se constată că prin măsura dispusă nu s-a urmărit maximizarea averii debitoarei, principiu de bază al procedurii concursuale a insolvenței, ci scopul măsurii a fost stingerea în totalitate a creanței ., fără respectarea ordinii de distribuție impuse de lege. Prin cesiunea de creanță încheiată s-a creat pentru creditoarea intimată un avantaj evident, în detrimentul celorlalți creditori, cu atât mai mult cu cât, ulterior, constatându-se înscrierea nelegală a acestei creditoare la ordinea de prioritate prevăzută de art.121 alin.1 pct.1, s-a procedat, conform sentinței civile nr.2025/. tabelului definitiv, creditoarea fiind înscrisă la ordinea de prioritate prevăzută de art.123 pct.7 cu suma de 176.222,11 lei.
Curtea consideră că și în situația în care măsura lichidatorului judiciar nu a fost contestată de creditorii participanți la procedură, ea nu poate rămâne nesancționată, fiind evident contrară nu numai intereselor acestora, ci și scopului legii insolvenței.
Potrivit art.46 alin.1 din Legea nr.85/2006, „În afară de cazurile prevăzute la art.49 sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.”
Prin urmare, legiuitorul a înțeles să sancționeze cu nulitatea absolută încheierea actelor, operațiunilor sau efectuarea plăților în afara cadrului impus de Legea nr.85/2006. Această nulitate afectează, implicit, și actele încheiate cu nesocotirea dispozițiilor legale de debitoare prin lichidatorul judiciar.
În acest sens, se reține că una dintre atribuțiile lichidatorului judiciar constă, potrivit art.25 alin.1 lit.g, în încasarea creanțelor, în vederea creșterii activului debitoarei. De asemenea, la lit.j se prevede că lichidatorul judiciar are printre atribuții „încheierea de tranzacții, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunțarea la garanții reale sub condiția confirmării de către judecătorul-sindic;”.
Cesiunea de creanță încheiată, chiar dacă nu se încadrează strict în dispozițiile citate, reprezintă un act de dispoziție ce afectează patrimoniul debitoarei, care renunță la dreptul său de creanță în favoarea intimatei, situație în care nu putea fi luată fără o confirmare a judecătorului sindic.
Pentru considerentele, apreciind nelegal contractul de cesiune încheiat de debitoare prin lichidatorul judiciar, urmează a admite recursul, în baza art.312 alin.1 și 304/1 Cod procedură civilă, și a modifica în parte hotărârea în sensul admiterii acțiunii și anulării contractului de cesiune de creanță nr.1/13.12.2010 încheiat între debitoarea . SRL prin lichidator și .> Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă CC I. S.P.R.L, cu sediul în C., . - lichidator judiciar al debitoarei S.C. Ant & L. Const S.R.L, J_, CUI_, împotriva Sentinței civile nr.921/17.03.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 09/a1, în contradictoriu cu intimata pârâtă creditoare
S.C. P. ., cu sediul în Babadag, ., județul Tulcea și intimatul C.I.I. B. A. Vitali, cu sediul în C., . nr.81D, ., ..
Modifică în parte hotărârea în sensul că admite acțiunea și dispune anularea contractului de cesiune de creanță nr.1/13.12.2010 încheiat de debitoarea S.C. Ant & L. Const S.R.L. prin lichidator și S.C. P. ..
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02 iulie 2014.
Pt.Președinte, N. C., aflată în CO semnează cf.art.261 C. Vicepreședinte N. S. | Pt.Judecător, I. M. Ș.,aflată în CO semnează cf.art.261 C. vicepreședinte N. S. | Judecător, E. C. G. |
Grefier, I. P. |
Jud. sindic: I.C.
Red.dec.jud.E.C.G./25.07.2014
3 ex/.
| ← Procedura insolvenţei. Decizia nr. 698/2014. Curtea de Apel... | Procedura insolvenţei. Decizia nr. 447/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
