Radiere. Decizia nr. 147/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Decizia nr. 147/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 03-02-2014 în dosarul nr. 4543/118/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.147

Ședința publică de la 03 Februarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. C.

Judecător K. S.

Judecător A. G.

Grefier M. N.

Pe rol judecarea recursului declarat de către recurent DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., . nr.18, județul C., împotriva sentinței civile nr.1226 din 17.06.2013 pronunțată de Tribunalul C., în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimatul reclamant OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C., cu sediul în C., ., județul C., intimata pârâtă . SRL, cu sediul în C., ., ., ., având ca obiect radiere.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului și stadiul procesual.

Recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Se solicită judecata în lipsă.

Instanța, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității recursului.

Curtea constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.

CURTEA:

Asupra recursului de față.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul C. la data de 23.04.2013 petentul Oficiul Național al Registrului Comerțului a solicitat radierea societății . SRL în temeiul art. 237 al 8 din L 31/1990.

Prin sentința civilă nr.1226 din 17.06.2013 Tribunalul C. a admis cererea formulată de Oficiul Național al Registrului Comerțului, în contradictoriu cu pârâta . SRL și a dispus radierea din registrul comerțului a pârâtei . SRL înmatriculată în registrul comerțului sub nr. J_ .

Pentru a pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:

Prin sentința nr.5885//25.10.2010 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._ s-a dispus dizolvarea . SRL în temeiul art.237 al 1 lit b din L 31/1990 ca urmare a nedepunerii în termenul legal a situațiilor financiare anuale.

Constatând întrunite cerințele legale în sensul că după dizolvarea societății nu s-a înregistrat în termenul legal nici o cerere de numire a lichidatorului, instanța a admis sesizarea Oficiului Registrului Comerțului și a dispus radierea societății conform art.237 al 8 din L 31/1990.

Împotriva acestei hotărârii a formulat recurs Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. care a criticat-o sub aspectele:

Din evidențele O. C. rezultă că societatea . SRL nu a depus situațiile financiare anuale.

Față de neîndeplinirea obligației prevăzute de art.237 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990, Legea contabilității nr.26/1990 privind Registrul Comerțului și Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept privat internațional, s-a pronunțat dizolvarea de drept a . SRL.

Potrivit titlurilor executorii depuse la dosarul de radiere, . SRL figurează cu debite restante către bugetul de stat în sumă totală de 1174 lei.

Potrivit Legii nr.428/2002 pentru aprobarea OUG nr.181/2002 privind modificarea și completarea Legii nr.314/2001, art.5 alin.4, prevede că radierea este nulă de drept în toate cazurile privitoare la societățile comerciale cu datorii față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la datoria publică internă, precum și față de alți creditori cu care au litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești.

Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate și pe cale de consecință menținerea în funcție a . SRL în vederea recuperării debitelor față de bugetul statului.

În ședința publică din data de 03.02.2014 instanța, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității formulării recursului.

Curtea, examinând recursul prin prisma dispozițiilor art.489, alin.(3) NCPC, reține că este fondat motivul de ordine publică invocat din oficiu pentru următoarele considerente:

Cererea de radiere a fost înregistrată pe rolul Tribunalului C. la data de 23.04.2013, fiind supusă regulilor de procedură prevăzute în Noul Cod de Procedură Civilă.

Temeiul juridic al cererii de radiere îl reprezintă dispozițiile art. 237, alin. (8) și (9) din Legea nr. 31/1990, coroborate cu cele ale art. 3, alin.(3) din OUG nr. 116/2009.

Potrivit prevederilor art. 3, alin.(6) din OUG nr. 116/2009, calea de atac în vechea reglementare, anterior intrării în vigoare a noului cod de procedură civilă era cea a recursului, fapt ce determină, la momentul contemporan înregistrării acțiunii pe rolul instanței de judecată, aplicabilitatea dispozițiilor cuprinse în art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010.

Astfel, în noua reglementare procedurală se arată că „(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "definitivă", de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară.”

În raport de aceste prevederi Curtea constată că sentința prin care s-a dispus radierea . SRL este supusă apelului, astfel că mențiunea privitoare la calea de atac inserată în dispozitivul hotărârii recurate este eronată în considerarea noilor dispoziții procedurale.

Prin urmare, fiind declarată o altă cale de atac decât cea prevăzută de lege, Curtea reține aplicabilitatea prevederilor art. 457 din NCPV, potrivit cărora „(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

(2) Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.

(3) Dacă instanța respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea mențiunii inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunțată de instanța de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părților care au luat parte la judecata în care s-a pronunțat hotărârea atacată. De la data comunicării începe să curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege.”

Constatând că sancțiunea impusă de noile dispoziții ale codului de procedură civilă este cea a respingerii ca inadmisibilă a cererii de declarare a unei alte căi de atac decât cea prevăzută de lege, Curtea va proceda la aplicarea respectivei sancțiuni asupra recursului declarat de creditorul bugetar DGFP C., cu toate consecințele ce decurg din respingerea recursului ca inadmisibil, în contextul normei procedurale privind legalitatea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția inadmisibilității.

Respinge recursul declarat de către recurent DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., . nr.18, județul C., împotriva sentinței civile nr.1226 din 17.06.2013 pronunțată de Tribunalul C., în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimatul reclamant OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C., cu sediul în C., ., județul C., intimata pârâtă . SRL, cu sediul în C., ., ., ., având ca obiect radiere, ca inadmisibil.

Dispune comunicarea prezentei decizii tuturor părților implicate.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 03 februarie 2014.

Președinte,

M. C.

Judecător,

K. S.

Judecător,

A. G.

Grefier,

M. N.

Jud.fond:M.N.M.

Red.dec.jud.A.G.

5 ex./11.02.2014

Gref.M.N.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Radiere. Decizia nr. 147/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA