Procedura insolvenţei. Decizia nr. 1/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 13-01-2014 în dosarul nr. 4616/104/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIA Nr. 1/2014
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C.
Judecător N. Ț.
Judecător D. L.
Grefier A. C. F.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta creditoare DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE O., împotriva sentinței nr.738/2013 din data de 04 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul O. Secția a II-a civilă de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul A. I. CONSULT IPURL, lichidator al debitoarei . și intimatele creditoare B. T. S.A și P. SCORNICEȘTI, având ca obiect procedura insolvenței - închidere procedură.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, este declarat și motivat în termenul prevăzut de dispozițiile art. 8 alin.2 din Legea nr.85/2006 coroborat cu art.303 alin.1 C.pr. Civ., iar recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților în condițiile art. 242 C.pr.civ..
Constatând cauza în stare de judecată, Curtea o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând, constată următoarele:
Prin sentința nr.738/2013 din data de 04 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul O. Secția a II-a civilă de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ , în baza art.129 alin.2 din Legea nr. 85/2006 R a fost aprobat raportul final întocmit de lichidatorul A. I. Consult IPURL.
A fost admisă cererea lichidatorului și în temeiul art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 R, s-a dispus închiderea procedurii falimentului declanșată împotriva debitoarei ..
S-a dispus radierea debitoarei din registrul societăților comerciale al Oficiului Registrului de pe lângă Tribunalul O..
În temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006 R, a fost descărcat lichidatorul de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitoare si averea ei,creditoare si asociați.
În temeiul art. 135 din Legea nr. 85/2006 R, s-a dispus notificarea prezentei sentințe debitoarei, creditoarei, D.G.F.P. O., Oficiului Registrului de pe lângă Tribunalul O., pentru efectuarea mențiunilor de închidere a procedurii și de radiere.
În temeiul art.4 din Legea nr.85/2006 s-a dispus decontarea sumei de 2226 lei reprezentând onorariul lichidatorului din Fondul de lichidare.
Pentru a se pronunța astfel, judecătorul sindic a reținut că s-a întocmit raportul final de lichidare și bilanțul general, care a fost aprobat la data de 04.11.2013, conform art. 129 pct. 2 din legea privind procedura insolvenței, că toate bunurile din averea debitorului au fost lichidate și toate sumele au fost distribuite conform raportului asupra fondurilor obținute din vânzarea bunurilor și a tabelului de distribuire final aprobat, dovada plăților fiind făcută cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În aceste condiții, în temeiul art. 132 alin. 2 din Legea 85/2006 s-a dispus închiderea procedurii falimentului și radierea debitorului din Registrul Comerțului, fiind descărcat lichidatorul de orice îndatoriri și responsabilități, conform art. 136 din lege.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs la data de 13 noiembrie 2013, creditoarea DGRFP C. prin AJFP O., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a susținut că instanța de fond a dispus închiderea procedurii falimentului, aplicând prematur dispozițiile art. 132 alin.2 din Legea nr.85/2006, considerând ca înainte de a se dispune închiderea procedurii, judecătorul sindic trebuia să analizeze și să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a uzita de toate dispozițiile lăsate de actul normativ la dispoziția creditorilor pentru ca aceștia să-și poată recupera în totalitate sau cea mai mare parte a creanțelor față de debitor.
Potrivit atribuțiilor conferite lichidatorului prin art. 25 din Legea 85/2006 se impunea examinarea activității debitorului în raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la apariția stării de insolvență, cât și asupra persoanelor cărora le-ar fi responsabilă apariția stării de insolvență, această măsură fiind prematură, impunându-se o atenție mai sporită în cadrul acțiunii de identificare a bunurilor.
Faptul că nu toate bunurile sunt supuse impozitării, astfel că există posibilitatea ca acestea să existe dar să nu fie identificate de lichidator.
Totodată, s-a arătat că închiderea procedurii nu poate interveni concomitent cu aprobarea raportului final, ci numai după ce acesta a fost aprobat într-o ședință distinctă, pentru a fi îndeplinite condițiile necesare ca procedura să fie închisă, trebuind ca în mod obligatoriu să existe o cerere prin care lichidatorul judiciar solicită aceasta.
Astfel, recurenta a apreciat că, în cauza de față, s-a dispus închiderea procedurii cu aplicarea greșită a legii, fără a se lua în considerație faptul că nu au fost acoperite toate creanțele înscrise la masa credală.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței nr.738/2013 din 04.11.2013 a Tribunalului O., în sensul de a se dispune continuarea procedurii de lichidare față de ..
În drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art.8 și 12 din Legea nr. 85/2006 coroborate cu art.299-316 din Codul de proc. Civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile și de apărările formulate, precum și de dispozițiile art.304 pct. 9 și art.3041 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele motive:
Procedura de insolvență poate fi închisă în baza art. 132 din Legea 85/2006 atunci când a fost aprobat raportul final și toate bunurile sau fondurile din averea debitorului au fost distribuite.
În raport de aceste dispoziții legale, Curtea constată că, în cursul procedurii de insolvență, administratorul judiciar și ulterior lichidatorul a făcut toate demersurile necesare pentru a fi identificate bunuri în patrimoniul falitei, concludente în acest caz fiind rapoartele succesive întocmite de către acesta, rapoarte în care este evidențiată modalitatea în care acesta a procedat la identificarea bunurilor din averea debitoarei și la valorificarea acestora, recurenta manifestându-și acordul expres în acest sens.
Totodată, Curtea constată că susținerile recurentei în sensul existenței și a unor alte bunuri sunt simple afirmații care nu au la bază nici un suport probator, recurenta neindicând vreun indiciu din care să rezulte faptul că în prezent, în patrimoniul debitoarei ar exista bunuri sau că din patrimoniul societății debitoare au fost valorificate sau ascunse în mod fraudulos de foștii reprezentanți legali, o . bunuri care prin intermediul unor acțiuni în justiție ar putea fi readuse de lichidator în patrimoniul debitoarei falite și apoi valorificate în interesul masei credale.
În aceste condiții, se apreciază drept nefondată critica recurentei referitoare la faptul că lichidatorul nu a depus suficiente diligențe în vederea identificării tuturor bunurilor mobile și imobile ale debitoarei.
Curtea constată că și celelalte critici invocate de către recurenta creditoare în cadrul motivelor de recurs sunt nefondate.
Astfel, se constată că administratorul judiciar, în conformitate cu atribuțiile prevăzute de art. 20 și art. 59 din Legea nr. 85/2006, a depus raportul asupra situației debitoarei, a cauzelor și împrejurărilor ce au condus la insolvență, fiind menționate cauzele și împrejurările ce au determinat situația financiară a debitoarei, raportul concluzionând în sensul neidentificării unor elemente privind aplicarea prevederilor art. 138 din Legea 85/2006.
În condițiile în care aprecia că este necorespunzător, recurenta creditoare avea posibilitatea să conteste în termen acest raport, după cum, în calitatea sa creditor, acesta avea posibilitatea să solicite comitetului creditorilor promovarea unei acțiuni în antrenarea răspunderii administratorului social al debitoarei, în condițiile art. 138 alin.3 din Legea 85/2006, demers pe care nu l-a inițiat.
Este, prin urmare, nefondată critica recurentei privitoare la lipsa de diligență a lichidatorului judiciar în a promova o acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea 85/2006, atât timp cât recurenta creditoare avea ea însăși această posibilitate și nici nu a contestat raportul acestuia privind cauzele și împrejurările care au dus la insolvența debitoarei.
De asemenea, Curtea apreciază că Legea 85/2007 nu interzice posibilitatea închiderii procedurii de insolvență concomitent cu aprobarea raportului final. Atât timp cât față de modalitatea de valorificare a bunurilor din patrimoniul debitoarei și cu privire la distribuirea sumelor obținute din valorificare nu au fost formulate obiecțiuni, după cum obiecțiuni nu au fost formulate nici împotriva raportului final, publicat și adus la cunoștința creditorilor, comasarea celor două etape ale procedurii de insolvență este posibilă, printr-o aplicare coroborată a dispozițiilor art. 129 și 132 din Legea 85/2006.
Prin urmare, Curtea constată că în mod corect judecătorul sindic, în temeiul art. 132 din lege, a aprobat raportul final și situațiile financiare și a dispus închiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei.
Față de considerentele expuse, Curtea va respinge recursul ca nefondat, conform art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta creditoare DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE O., împotriva sentinței nr.738/2013 din data de 04 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul O. Secția a II-a civilă de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul A. I. CONSULT IPURL, lichidator al debitoarei . și intimatele creditoare B. T. S.A și P. SCORNICEȘTI, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Ianuarie 2014.
Președinte, A. C. | Judecător, N. Ț. | Judecător, D. L. |
Grefier, A. C. F. |
Red. jud. A. C.
Tehnored. A.F.
2 ex./ 16 ianuarie 2014
Jud. sindic I. G.
| ← Procedura insolvenţei. Decizia nr. 452/2014. Curtea de Apel... | Procedura insolvenţei. Sentința nr. 364/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
