Conflict de competenţă. Sentința nr. 1/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 09-01-2013 în dosarul nr. 997/45/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 1/2013
Ședința publică de la 09 Ianuarie 2013
Completul compus din:
Președinte: V. C.-S.
Grefier: A. H.
Pe rol fiind judecarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Iași și Tribunalul Iași cu privire la soluționarea acțiunii civile introduse de reclamanta Euroconsult SPRL, în calitate de administrator judiciar al . în contradictoriu cu pârâta ..
Conflictul negativ de competență se soluționează în camera de consiliu, fără citarea părților, în conformitate cu dispozițiile art. 22 alineat 5 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, raportat la dispozițiile legale incidente, Curtea rămâne în pronunțare asupra conflictului negativ de competență de față .
După deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra cauzei civile de față ;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Iași la data de 14.06.2011 reclamanta . calitate de administrator judiciar al . ( în reorganizare judiciară ) a chemat în judecată pârâta . pentru a fi obligată la plata sumei de 278.506,06 lei reprezentând contravaloare prestări servicii conform facturilor nr. 150/19.06.2008 și nr. 2483/20.03.2009 și acordarea dobânzii legale în materie comercială.
În motivarea în fapt a cererii se susține că societatea pe care o reprezintă are o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum, de 278.506,06 lei pe care pârâta nu a achitat-o. De asemenea datorează și dobânda calculată la nivelul dobânzii de referință afișat de BNR începând cu data scadenței fiecărei facturi și până la plata efectivă. Se solicită și actualizarea creanței în raport cu rata inflației la data plății efective.
În drept, reclamanta își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 25 litera g, art. 77 din Legea nr. 85/2006, art. 720 indice 1 Cod procedură civilă.
Judecătoria Iași, prin sentința civilă nr._ din 5 octombrie 2011 admite excepția necompetenței materiale invocate din oficiu. Declină competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Iași, Secția comercială.
Pentru a pronunța hotărârea, prima instanță a reținut că raportat la valoarea pretențiilor de 278.508,06 lei, litigiul este unul comercial, dată fiind calitatea ambelor părți de comercianti, în înțelesul art. 7 C.. din Noul Cod Civil. Potrivit art.2 pct.1 lit.a C.pr.civ., tribunalul judecă in primă instanța procesele si cererile in materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei. Raportat la cuantumul pretențiilor solicitate, de 278.508,06 ,lei in temeiul art. 158, 159 alin.1 pct.2 C.pr.civ. raportat la art. 2 pct.1lit.a C.pr.civ., judecătoria își declină competența de soluționare a cauzei in favoarea Tribunalului Iași .
Tribunalul Iași, Secția II civilă, contencios administrativ și fiscal prin sentința civilă nr. 1127 din 23.11.2012 constată necompetența materială a tribunalului și declină competența în favoarea Judecătoriei Iași. Reține ivit conflictul negativ de competență și investește Curtea de Apel Iași pentru a fi soluționat.
În stabilirea competenței judecătoriei ca instanță de prim grad, tribunalul a constatat că măsura declinării s-a dispus în temeiul art. 2 punctul 1 litera a Cod procedură civilă, dispoziție abrogată prin . 01.10.2011 a prevederilor art. 219 punctul 1 și art. 221 din Legea nr. 71/2011, Norma care reglementează competența după valoare este aceea rezultată din coroborarea dispozițiilor art. 2 punctul 1 litera b cu cele de la art. 1 punctul 1 Cod procedură civilă potrivit cărora, litigiile ce au ca obiect o valoare până la 500.000 lei inclusiv se judecă în primă instanță de judecătorie.
Curtea constată că tribunalul a aplicat corect dispozițiile legale ce reglementează competența materială a instanțelor de judecată pe criteriul valoric la data investirii sale.
În conformitate cu art. 159 indice 1 alineat 4 la prima zi de înfățișare, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Potrivit art. 725 alienat 1 Cod procedură civilă dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub acea lege.
Competența materială a judecătoriei ca instanță de prim grad la data pronunțării sentinței civile nr._/5 octombrie 2011 este stabilită prin art. 1 punctele 1-3 Cod procedură civilă și a tribunalului prin art. 2 pct. 1.
Judecătoria și-a motivat în drept măsura declinării pe art. 2 punctul 1 litera a în redactarea anterioară datei de 1 octombrie 2011 ce prevedea că tribunalul judecă în primă instanță ” procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei, precum și procesele în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani”. Dispoziția citată și-a încetat aplicabilitatea la 1 octombrie 2011 urmare abrogării conform art. 219 din Legea nr. 71/3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.
În consecință, în litigiile între ” profesioniști ” așa cum sunt definite prin art. 3 din Noul cod civil și a art. 8 din Legea nr. 71/2011, competența materială, pe criteriul valoric a judecătoriei sau tribunalului în primă instanță este dată de art. 2 punctul 1 litera b Cod procedură civilă.
În stabilirea competenței materiale Curtea are în vedere:
- art. 1 punctul 1 Cod procedură civilă ce prevede că judecătoriile judecă în primă instanță, toate procesele și cererile,, afară de cele date prin lege în competența altor instanțe și
- art. 2 punctul 1 litera b Cod procedură civilă ce prevede că tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei cu excepțiile prevăzute expres de lege în care nu se încadrează prezentul litigiu ( cereri de împărțeală judiciară, cereri neevaluabile în bani, în materia fondului funciar). De asemenea și art. 8 din Legea nr. 71/2011 ce prevede în alineatul 1 că ” Noțiunea de profesionist prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil.
Perioada îndelungată necesară judecării și sesizării tribunalului în stabilirea competenței materiale pe criteriul valoric în care a avut loc și abrogarea art. 2 pct. 1 litera a Cod procedură civilă nu este imputabilă părților în proces, nu înlătură aplicarea art. 725 alineat 1 Cod procedură civilă, Judecătoria pronunțându-se pe un temei de drept ce nu exista .
În art. 223 Legea nr. 71/2011 prevede ” Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele și cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluționare la data intrării în vigoare a Codului civil se soluționează de către instanțele legal investite, în conformitate cu dispozițiile legale, materiale și procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite.
Codul de procedură civilă în art. 725 alineat 2 prevede că ” Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal investite vor continua să fie judecate de acele instanțe. În caz de casare cu trimitere spre rejudecare dispozițiile legii noi privitoare la competență sunt pe deplin aplicabile.
În cadrul procesual redat, faza procesuală în care se află cauza este aceea a stabilirii instanței competente investite. Astfel, judecătoria și respectiv tribunalul nu fac parte din categoria instanțelor ” legal investite ” în sensul art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru a se aplica dispozițiile materiale și procedurale în vigoare la data când a fost pornit procesul – 14.06.2011.
Cum cauza se trimite instanței în favoarea căreia se stabilește competența, se aplică dispozițiile legii noi privitoare la competență.
Curtea reține, pentru considerentele expuse, că judecătoria judecă în primă instanță procesele și cererile ce au un obiect evaluabil în bani, până la 500.000 lei inclusiv. Valoarea prezentului litigiu fiind sub această limită maximă, se stabilește competența în favoarea Judecătoriei Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a acțiunii civile introduse de reclamanta Euroconsult SPRL în calitate de administrator judiciar al . în contradictor cu pârâta . în favoarea Judecătoriei Iași, căreia i se trimite cauza la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Ianuarie 2013.
Președinte, V. C.-S. | ||
Grefier, A. H. |
Redactat C.S.V.
Tehnoredactat A.H.
02 exemplare/7 februarie 2013
| ← Acţiune în anularea hotărârilor arbitrale. Sentința nr.... | Radiere. Decizia nr. 298/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
