Opoziţie la executare. Decizia nr. 589/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 589/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 07-05-2013 în dosarul nr. 13423/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 589/2013
Ședința publică de la 07 Mai 2013
Completul compus din:
Președinte L. P.
Judecător C.-A. S.
Judecător A. G.
Grefier L. R.-C.
S-a luat spre examinare recursul formulat de B. O. S. și A. V. împotriva deciziei civile 30/07.11.2012 pronunțată de Tribunalul Iași, intimată fiind B. C. Carpatica SA, având ca obiect acțiune în anulare opoziție la executare.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 29.04.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a da posibilitate intimatei să depună concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea la data de 30.04.2013 când, din lipsă de timp pentru a delibera s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față ;
Prin sentința civilă nr._/16.07.2012 Judecătoria Iași a respins opoziția la executare formulată de debitorii B. O. S. și A. V. în contradictoriu cu intimata B. C. Carpatica S.A.
Prima instanță a reținut următoarele:
Rezultă din interpretarea dispozițiile legale invocate că opoziția la executarea unui bilet la ordin, conform art. 63 din Legea nr. 58/1934, este limitată la invocarea unor excepții obiective de nulitate a raportului cambial precum nulitatea cambiei pentru lipsa mențiunilor esențiale, semnătură viciată, stingerea obligației cambiale sau decăderea din drepturile cambiale, neîndeplinirea unei condiții pentru acțiunea cambială sau a unor excepții personale de nulitate care se referă la raportul juridic fundamental între posesor și emitent în baza căruia a fost emis biletul la ordin.
A reținut instanța că motivul de nulitate invocat nu se circumscrie motivelor de opoziție la executare, ci poate face, eventual, obiectul contestației la executare, cu care ,insa, instanța nu a fost investita.
În aceste condiții a reținut instanța că opoziția la executare este neîntemeiată motiv pentru care respins-o .
Nu în ultimul rând a reținut, instanța faptul ca o copie a biletului la ordin BO C. 3AA seria_ a fost transmisa o dată cu Somația din 18.04.2012 fiind, astfel, îndeplinite condițiile imperative ale art.61 si 62 din legea nr.58/1934.
Prin decizia civilă nr. 30/civ/7 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Iași a fost respins apelul declarat de apelanții A. V. și B. O. în contradictoriu cu intimata B. C. Carpatica S.A., împotriva sentinței civile nr._/16.07.2012, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ .
Pentru a se pronunța în acest sens, tribunalul a reținut următoarele:
Apelanții B. O. S. și A. V. au calitatea de avaliști ai biletului la ordin C. 3AA_, emis la 30.03.2009 de S.C. ROCONS GROUP S.R.L.
La data de 18.04.2012 B.E.J. M. I. și M. L. a emis somație în dosarul de executare nr. 341/2012 prin care a pus în vedere debitorilor S.C. ROCONS GROUP S.R.L., B. O. S. și A. V. să achite debitul de 138.581,36 euro și 703,57 lei.
Debitorii B. O. S. și A. V. au investit Judecătoria Iași cu soluționarea unei opoziții la executare, fundamentată pe disp. art. 61 și 62 din Legea nr. 58/1934 și Normele cadru ale BNR nr. 6/1994, solicitând anularea somației din 18.04.2012 pentru că nu ar cuprinde transcrierea exactă a biletului la ordin și a celorlalte acte din care din care rezultă suma datorată.
În primul rând, instanța de apel a constatat că motivul invocat de către debitorii - avaliști nu se încadrează în cele menționate la art. 63 din Legea 58/1934, eventualul viciu de formă al somației menționate la art. 62 alin. 1 Legea nr. 58/1934 nefiind precizat ca reprezentând o excepție privind nulitatea titlului, o excepție personală sau procedurală, astfel cum sunt indicate la punctele 321 și 322 din Norma – Cadru nr. 6/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și biletul la ordin.
În fața primei instanțe debitorii au fost reprezentați de avocat și au configurat exact cadrul procesual, indicând calea procesuală aleasă (opoziția la executare) cât și dispozițiile legale ce corespund respectivului mijloc procesual (art. 61 și 62 din Legea nr. 58/1934).
Prima instanță a respectat principiul disponibilității, hotărând asupra obiectului cererii deduse judecății, potrivit art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă.
În al doilea rând, Tribunalul a apreciat că debitorii nu au probat vătămarea ce li s-a produs prin emiterea somației din 18.04.2012.
Este real că art. 61 alin. 4 din Legea 58/1934 prevede că somația de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
Însă legea nu dispune că este sancționată cu nulitatea absolută nerespectarea cerinței de mai sus.
În acest caz sunt incidente regulile regimului nulității relative, debitorii fiind obligați să invoce și să probeze prejudiciul suferit care nu ar putea fi remediat decât prin desființarea somației.
Dar debitorii nu au contestat faptul că le-a fost comunicată o copie a biletului la ordin odată cu somația din 18.04.2012.
În aceste condiții debitorii au avut posibilitatea să ia cunoștință în mod direct de conținutul și forma biletului la ordin, fiindu-le respectat dreptul efectiv de a se apăra în condițiile art. 63 din Legea 58/1934.
Apelanții au făcut trimitere, prin cererea de apel, la dispozițiile art. 320 lit. j din Normele – Cadru BNR nr. 6/1994,
Dar, din interpretarea acestui articol, nu se poate trage concluzia că transcrierea integrală a biletului la ordin în cuprinsul somației, emise în baza art. 61 alin. 4 Legea 58/1934, ar reprezenta o justificare în sine pentru anularea somației.
Astfel, art. 320 lit. j coroborat cu lit. g Normele – Cadru BNR nr. 6/1994 dispune doar că neîndeplinirea comunicării somației conform cu normele de procedură în materia executării atrage nulitatea acesteia.
Rezultă clar că actul normativ se referă la operațiunea comunicării atunci când trimite la nulitate, nu și la conținutul somației comunicate.
Pentru toate aceste considerente, în baza disp. art. 296 Cod procedură civilă, Tribunalul a respins apelul formulat de debitorii B. O. S. și A. V., menținând sentința nr._/16.07.2012, pronunțată de Judecătoria Iași.
Împotriva deciziei civile nr. 30/civ din 7 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Iași au formulat recurs A. V. și Brichișală O., criticând-o sub următoarele aspecte:
Consideră sentința pronunțată de Tribunalul Iași ca fiind nelegală și netemeinică deoarece instanța a interpretat în mod greșit atât probele administrate în cauză, cât și susținerile părților.
Prin somația emisă în data de 18.04.2012 în dosarul de executare nr. 341/2012 aflat pe rolul B. M. I. și M. L. contestatorii-debitori avaliști au fost notificați ca într-o zi de la primirea somației să achite totalul
sumei de 138.581 euro+11.712,57 lei.
Prin opoziția la executare au invocat excepția nulității absolute a actelor de executare întocmite de către intimatul-creditor, ca urmare a nerespectării dispozițiilor imperative prevăzute de Legea nr. 58/1934, privind cambia și biletul la ordin.
Învederează că B. O. S. și A. V. sunt debitori avaliști, situație în care sunt aplicabile dispozițiile legii anterior precizate privind cambia și biletul la ordin.
În cazul în care titlul executoriu îl reprezintă un bilet la ordin, actele de executare care trebuie întocmite sunt diferite de actele de executare arătate în codul de procedura civila. Astfel, conform art. 62 din Legea 58/1934 raportat la art. 106 din aceeași lege si la pct. 320 lit. g din Norma Cadru a BNR 6/8.TII.1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii si bilete la ordin, executarea unui bilet la ordin va începe printr-o somație adresata unuia sau oricăruia dintre obligații cambiali, dar acea somație va cuprinde transcrierea exacta a cambiei, precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorata.
Potrivit dispozițiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934. după obținerea încheierii de investire cu formulă executorie, posesorul biletului la ordin trebuie să ceară unui executor judecătoresc să emită o somație de executare( cambială).
Această obligație este expres prevăzută de dispozițiile art. 61 alin.6 din Legea nr. 58/1934, somație de executare care trebuie să cuprindă pe lângă transcrierea completă a biletului la ordin, precum si transcrierea celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
Pct. 320 lit J) din Normele cadrul ale BNR prevăd în mod expres că „Necomunicarea somației conform cu aceste norme atrage nulitatea acesteia, cu toate consecințele care decurg atât în ceea ce privește formele de executare pe baza unei astfel de somații."
În cauza de față intimata a procedat direct la emiterea unei somații de plată asemenea unei proceduri de drept comun reglementată de dispozițiile Codului de procedură civilă în vigoare, și nicidecum la emiterea somației de executare cambială prevăzută și reglementată de dispozițiile Legii 58/1934.
Este de notorietate faptul că această somație cambială nu trebuie confundată cu cea prevăzută de codul de procedură civilă pentru execuțiile silite asupra bunurilor mișcătoare. Somația la executare cambială nu este un început de execuție silită și nu poate îndeplini rolul celei prevăzute la art. 496 C.proc.civ., și trebuie să cuprindă, pe lângă transcrierea completă a cambiei și a protestului și alte acte din care rezultă suma datorată.
Instanța de apel, în motivarea hotărârii, precizează în mod incorect, faptul că deși art. 61 alin 4. din Legea 58/1934 prevede că somația de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată, legea nu dispune că este sancționată cu nulitatea absolută nerespectarea cerinței de mai sus.
Instanța de apel, în motivarea deciziei atacate, face o confuzie gravă între nulitatea absolută și nulitatea expresă.
Astfel, în doctrina de specialitate este prevăzută in mod clar clasificarea nulităților în funcție de izvorul lor, și împărțirea lor în nulități exprese și virtuale.
Nulitățile exprese (textuale, explicite) sunt acelea stabilite prin lege.
Nulitățile virtuale (tacite, implicite) își au izvorul în nesocotirea principiilor de drept procesual civil sau a altor reguli de procedură. Altfel spus, dacă s-au încălcat normele de procedură, neindicarea expresă a sancțiunii nulității nu înseamnă că actul va fi considerat eo ipso ca fiind valabil.
In situația de fapt dedusă judecății avem de a face cu o nulitate virtuală, care nu este prevăzută literalmente, dar care se deduce clar din condițiile de formă pe care legiuitorul a înțeles să le prevadă în mod expres în art 61 alin 4 din Legea 58/1934.
Motivarea instanței este nelegală în condițiile în care nu vorbim despre o nulitate relativă, în cazul în care nu a fost prevăzută expres in lege sancțiunea aceasta pentru nerespectarea unor condiții a actului de procedură, ci vorbim despre o nulitate virtuală, care poate fi atât absolută, cât și relativă.
Instanța de apel a interpretat în mod vădit greșit actul dedus judecății, respectiv somația la executare atacată de noi în cadrul opoziției, și care ar fi trebuit să respecte în mod clar dispozițiile art 61 alin 4 din legea nr. 58/1934.
Dacă legiuitorul ar fi dat o mai mică importanța acestor condiții de formă, nu ar 11 înțeles să le prevadă expres, și ar fi utilizat o formulare din care să se deducă în mod clar caracterul opțional al acestor condiții de formă.
În cazul în care aceste condiții de formă nu ar afecta valabilitatea actului de procedură, abia atunci ar fi trebuit să fie prevăzută în lege această mențiune în mod expres, tocmai pentru a nu exista dubii în care s-ar contesta această valabilitate.
Pentru aspectele invocate mai sus, solicită instanței de judecată să admită motivul de nulitate a hotărârii, în baza art 304 alin 8 Cod procedură civilă, și, în consecință, să caseze decizia atacată.
În cea de-a doua critică invocă pronunțarea soluției cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
În contextul în care instanța de apel face confuzii între nulitățile aplicabile actelor de procedură civilă, respectiv nulitatea relativă cu cea virtuală și interpretează dispozițiile art 61 alin 4 din Legea nr. 58/1934 în mod absolut arbitrar, și neîntemeiat, cel de-al doilea motiv de recurs invocat este susținut și aplicabil.
Astfel, conform art. 62 din Legea 58/1934 raportat la art. 106 din aceeași lege si la pct. 320 lit. g din Norma Cadru a BNR 6/8.111.1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii si bilete la ordin, executarea unui bilet la ordin va începe printr-o somație adresata unuia sau oricăruia dintre obligații cambiali, dar acea somație va cuprinde transcrierea exacta a cambiei, precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorata.
Potrivit dispozițiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934, după obținerea încheierii de investire cu formulă executorie, posesorul biletului la ordin trebuie să ceară unui executor judecătoresc să emită o somație de executare(cambială).
Instanța de apel ignoră în mod vădit aceste dispoziții legale, motivând în hotărârea pronunțată faptul că legea nu dispune că este sancționată cu nulitate absolută nerespectarea cerinței de mai sus.
Hotărârea este cu atât mai mult nelegală, cu cât se dă o intepretare artitrară legii, instanța de judecată înțelegând chiar să adauge la lege, încălcând totodată Principiul de drept " Ubi lex non disting uit, nec nos distinguere debemus!"
In condițiile în care legea prevede in mod expres faptul că în materia biletului la ordin primul act de executare ce se întocmește este soamția de executare ce curpinde transcrierea biletului la ordin ce sta la baza executării incepute împotriva avalistilor, este evident faptul că ne aflăm în fața unei nulități absolute ce in mod greșit nu a fost primită de către instanța de fond.
Solicită admiterea recursului formulat,casarea deciziei instanței de apel, și, în rejudecare, să se admită opoziția la executare.
Legal citată, intimata nu a depus întâmpinare.
În recurs nu au fost administrate alte probe.
În prezenta cauză, recurenții B. O. S. și A. V. au indicat - în cuprinsul motivelor de recurs – incidența dispozițiilor art. 304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă, însă dezvoltarea lor nu face posibilă încadrarea în motivul prevăzut de punctul 8 al art. 304.
Curtea notează că prin motivul prevăzut de articolul 304 punctul 8 Cod procedură civilă se poate invoca încălcarea principiului înscris în art. 969 alin.1 Cod civil, potrivit cu care „ convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante”.
Motivul de modificare în discuție privește situația în care instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Textul are în vedere actul juridic ce constituie temeiul juridic al dreptului a cărui valorificare în justiție se urmărește și nu obiectul acțiunii, expertiza ori alt mijloc de probă, iar, în sensul acestui motiv de recurs, instanța este culpabilă dacă schimbă natura actului sau denaturează înțelesul lui.
Partea care invocă denaturarea actului ca motiv de recurs trebuie să precizeze care este actul pretins denaturat și în ce constă denaturarea.
Analizând conținutul cererii de recurs aparținând recurenților B. O. S. și A. V., Curtea constată că aceștia sunt nemulțumiți de modalitatea în care tribunalul a analizat și interpretat excepția nulității virtuale și absolute a actului de executare încheiate în cauză, respectiv somația de executare cambială care nu a cuprins transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată, potrivit art.61, alin.(6) din Legea nr.58/1934 a cambiei și a biletului la ordin.
Criticile invocate de recurenții B. O. S. și A. V. nu se circumscriu acestui motiv de nelegalitate deoarece se referă exclusiv la greșita interpretarea a probelor, care nu constituie motiv de modificare sau de casare.
Interpretarea dată probelor constituie o chestiune de fapt, care nu justifică invocarea motivului de recurs bazat pe denaturarea actului juridic dedus judecății.
În consecință, motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă nu este operant în cauză.
Cea de a doua critică se circumscrie motivului de nelegalitate reglementat de dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, Curtea apreciază ca recursul formulat de către oponenții de B. O. S. și A. V. împotriva deciziei civile 30/07.11.2012 pronunțată de Tribunalul Iași nu este întemeiat, sens in care va fi respins, pentru următoarele motive:
Prioritar curtea notează că opoziția la executarea cambiilor și biletelor la ordin constituie o procedură de contestare originală prin care pot fi atacate pe fond aceste titluri executorii sau poate fi contestată executarea silită însăși a unor astfel de titluri executorii, procedura de judecată completându-se cu prevederile de drept comun privind contestația la executare acolo unde legea specială nu reglementează.
Curtea notează că, în măsura în care nu se contestă fondul titlului executoriu (bilet la ordin sau cambie) și nici întreaga executare silită a unui astfel de titlu executoriu ci doar anumite acte de executare, respectiv doar somația de executare cambială care nu a cuprins transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată, potrivit art.61, alin.(6) din Legea nr.58/1934, procedura de urmat este contestația la executare.
În cauza dedusă judecății s-a formulat o opoziție la executare, întemeiată pe dispozițiile art. 61 și 62 Legea nr. 58/1934, ambele instanțe pronunțându-se în limitele în care au fost investite, respectând principiul disponibilității reglementat de art.129 alin.6 Cod procedura civila.
În cauza de față recurenții invocă greșita interpretare a dispozițiilor art.61, alin.(4) din Legea nr.58/1934 a cambiei și a biletului la ordin, conform cu care, Somațiunea de executare sau somația cambială (aplicabilă și în cazul unui bilet la ordin) trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată, potrivit art.61, alin.(6) din Legea nr.58/1934 a cambiei și a biletului la ordin.
Curtea reține că ambele instanțe au interpretat și aplicat judicios dispozițiile legale invocate de recurenți.
Astfel, dispozițiile legale impun ca somația de executare să cuprindă transcrierea biletului la ordin ce va sta la baza executării începute împotriva avaliștilor, formalitate impusă de lege pentru a se da posibilitatea acestora din urmă să formuleze apărări.
În cauza pendinte, recurenților le-a fost comunicată o copie a biletului la ordin, odată cu somația din 18.04.2012, astfel că dreptul acestora la apărare a fost respectat, fiind îndeplinite condițiile art.63 din Legea nr.58/1934.
Nu poate fi reținută ideea pe care încearcă să o acrediteze recurenții, aceea a intervenirii unei nulități absolute virtuale, care ar genera sancțiunea anulării somației, ca urmare a neînserării – în cuprinsul somației – a transcrierii biletului la ordin.
Cum nulitatea este una relativă, oponenții A. V. și B. O. aveau sarcina probei în sensul dovedirii vătămării ce le-a fost cauzate, în condițiile în care ei au luat efectiv cunoștință de conținutul biletului la ordin care le-a fost comunicat alăturat somației.
În mod corect a reținut instanța de apel că art. 320, lit.j și g din „Norma BNR nr. 6/1994 reglementează exclusiv operațiunea comunicării, atunci când fac trimitere la nulitate, și nu vizează conținutul somației comunicate.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul formulat de A. V. și B. O. împotriva deciziei nr. 30 civ/2012 din 07 noiembrie pronunțată de Tribunalul Iași Secția II civilă C. Administrativ și Fiscal pe care o va menține ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de A. V. și B. O. împotriva deciziei nr. 30 civ/2012 din 07 noiembrie pronunțată de Tribunalul Iași Secția II civilă Contencioa Administrativ și Fiscal pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 mai 2013.
Președinte, L. P. | Judecător, C.-A. S. | Judecător, A. G. |
Grefier, L. R.-C. |
Redactat S.C.
Tehnoredactat A.H.
02 exemplare/28 mai 2013
Tribunalul Iași: T. Ș.; P. E.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1076/2013. Curtea de Apel... | Pretenţii. Sentința nr. 706/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
