Procedura insolvenţei. Decizia nr. 966/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 966/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 18-09-2013 în dosarul nr. 476/99/2008
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 966/2013
Ședința publică de la 18 Septembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: C. T.
Judecător: C. A.
Judecător: V. C.-S.
Grefier: A. H.
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de L. C. 2003 SPRL Iași, în calitate de lichidator judiciar al . împotriva sentinței civile nr. 668 din 16 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Iași, intimați creditori fiind ., Administrația Finanțelor Publice a municipiului Iași, B. SA – Sucursala Iași, D.E.F.P.L. Iași, . SA, . L. SRL, ., ., ., . SA, PFA N. A. R. și intimați N. C., U. E. și N. C. M., având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile litigante.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează aspectele mai sus menționate cu privire la lipsa părților și la modul de îndeplinire al procedurii de citare, că recursul este la primul termen de judecată și că se solicită judecata în lipsă.
Pentru termenul de astăzi intimatul N. C. a depus întâmpinare, duplicatul fiind comunicat de instanță recurentului L. C. 2003 SPRL Iași, în calitate de lichidator judiciar al . spre luare la cunoștință.
Recurentul L. C. 2003 SPRL Iași, în calitate de lichidator judiciar al . a depus la dosar prin serviciul de registratură răspuns la întâmpinare, cu duplicat spre comunicare.
Instanța constată că potrivit dispozițiilor procedurale nu se impune comunicarea duplicatului răspunsului la întâmpinare intimatului N. C..
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față ;
Prin sentința civilă nr. 668 din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Iași – Secția II civilă – faliment s-a respins acțiunea în atragerea răspunderii personale patrimoniale formulată de lichidatorul judiciar L. C. 2003 SPRL Iași împotriva pârâților N. C. și U. E.. Respinge cererea de intervenție formulată de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a municipiului Iași. Dispune închiderea procedurii insolvenței debitorului . și radierea debitorului din registrul comerțului. Descarcă pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități. Admite cererea de aprobare a decontului de cheltuieli și autorizează plata din fondul de lichidare a onorariului lichidatorului judiciar în sumă de 3.000 lei la care se adaugă TVA aferent precum și a cheltuielilor de procedură în valoare de 1281,80 lei. Dispune notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, D.G.F.P. Iași, O.R.C. Iași pentru efectuarea mențiunii de radiere precum și publicarea în B.P.I.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că:
Prin sentința civilă nr. 259/S din 3.06.2008 a fost deschisă procedura generală a insolvenței debitoarei .. Potrivit tabelului definitiv actualizat al creanțelor înregistrat și afișat la 7.03.2011 s-au înscris șapte creditori, cu o creanță însumată de 421.241,55 lei.
La data de 24.02.2009 s-a depus raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, iar la data de 23.11.2010 lichidatorul judiciar a înregistrat raportul cu propunerea de intrare în procedura generală a falimentului, raport ce a fost aprobat prin sentința nr. 496 din 29.03.2011.
Prin raportul final depus și înregistrat la data de 5.06.2012, lichidatorul judiciar solicită închiderea procedurii, motivat de lipsa bunurilor din patrimoniul debitoarei, propunere față de care nu s-au înregistrat obiecțiuni.
Totodată, la data de 9.12.2008 lichidatorul judiciar a chemat în judecată pe pârâții N. C. și U. E. pentru a se dispune obligarea acestora la suportarea pasivului societății debitoare rămas neacoperit, cerere susținută de A.F.P.M. Iași prin cererea de intervenție formulată la data de 25.02.2009.
Pârâților li se impută săvârșirea faptelor prev. de art. 138 al. 1 literele a,c,d din Legea nr. 85/2006.
Reclamantul prezumă că, dacă pârâții nu au predat actele contabile prev. de art. 28 din lege, acest fapt înseamnă că nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. Însă această prezumție singură nu este de natură a atrage aplicabilitatea art. 138 litera d din lege, în condițiile în care însuți lichidatorul susține că nu a putut intra în posesia documentelor contabile pentru a putea verifica acest aspect.
Reclamantul a propus un raționament construit doar pe prezumții, în sensul că nedepunerea actelor financiare la organele în drept creează prezumția că pârâții nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea ( litera d ) și că au intenționat să ascundă aspecte ale activității societății ceea ce naște la rândul său prezumția că au desfășurat comerț, în interes personal ( litera c ) pentru a-și însuși rezultatele acestui comerț ( litera a ).
Prezumțiile nu au putut fi coroborate cu alte probatorii, iar această construcție nu poate fi însușită de instanță, astfel încât va fi respinsă cererea reclamantului privind antrenarea răspunderii patrimoniale personale a pârâților N. C. și U. E..
Față de concluziile raportului final, în condițiile în care debitorul falit nu deține bunuri sau elemente de patrimoniul valorificabile, nu are disponibilități în conturi bancare și nu au fost identificate creanțe de recuperat care să asigure acoperirea creanțelor creditorilor, procedura este lipsită de obiect, încât se impune închiderea acesteia și radierea societății comerciale din registrul comerțului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs lichidatorul judiciar L. C. 2003 SPRL Iași, criticând-o pentru nelegalitate potrivit art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă, în sensul greșitei neantrenări a răspunderii patrimoniale a pârâților în calitate de administratori statutari ai societății debitoare, deși cu probele administrate în cauză a făcut dovada temeiniciei și legalității cererii sale, însăși raportul întocmit în calitatea sa de lichidator judiciar are valoarea unei adevărate expertize în materia insolvenței, fiind incidente în cauză dispozițiile art. 138 alineat 1 lit. a,c,d din Legea nr. 85/2006, hotărârea pronunțată fiind nelegală și dată cu aplicarea și încălcarea greșită a legii.
Recursul este nefondat.
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține că:
Pentru a fi angajată răspunderea membrilor organelor de conducere în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006 trebuie îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența faptei ilicite, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și vinovăție.
Răspunderea prev. de art. 138 din lege poate fi antrenată doar în măsura în care la ajungerea în stare de insolvență a debitorului au contribuit administratorii prin una dintre faptele expres și limitativ prevăzute de lege – în speță cele prev. de literele a,c,d.
Raportat la probatoriul administrat în cauză în fața primei instanțe, Curtea reține că judecătorul sindic a interpretat în mod corect și legal probele prezentate de lichidatorul judiciar în susținerea cererii sale.
Existența unor imobilizări active și a unor creanțe de încasat pentru anii 2006,2007 și 2008 după cum susține recurentul și nepredarea acestor bunuri și active către lichidator nu constituie împrejurări care, prin ele însele, sunt de natură a concluziona că administratorii și le-au însușit.
Reclamantului îi revenea sarcina de a arăta în concret, pe de o parte, care au fost acțiunile sau inacțiunile pârâților care au avut ca scop satisfacerea unui interes personal al lor sau al altor persoane care au dus la falimentul societății și pe de altă parte rolul lor în determinarea falimentului, administrarea necorespunzătoare a societății care ar fi determinat încetarea de plăți ca și modul de folosire al activelor sau resurselor societății, ceea ce însă în cauză nu s-a dovedit, astfel cum corect a reținut și judecătorul sindic, sub acest aspect criticile formulate nefiind fondate.
Pentru aceste considerente, în raport de motivele de recurs invocate și care nu sunt fondate, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, urmează a se respinge recursul formulat de L. C. 2003 SPRL Iași împotriva sentinței civile nr. 668 din 16.04.2013 a Tribunalului Iași pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de L. C. 2003 SPRL Iași în calitate de lichidator judiciar al . împotriva sentinței civile nr. 668 din 16.04.2013 a Tribunalului Iași pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 18 Septembrie 2013.
Președinte, C. T. | Judecător, C. A. | Judecător, V. C.-S. |
Grefier, A. H. |
Redactat A.C.
Tehnoredactat A.H.
02 exemplare/15 octombrie 2013
Tribunalul Iași: Z. N. L.
| ← Procedura insolvenţei. Hotărâre din 11-10-2013, Curtea de... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
