Practica judiciara insolventa. Decizia 290/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILA NR.290/COM

Ședința publică de la 02 martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Kamelia Vlad

JUDECĂTOR 2: Monica Costea

JUDECĂTOR 3: Adriana Gherasim

Grefier - - -

Pe rol, judecarea recursului comercial formulat de recurenta creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C, b-dul -.- nr.18, județul C, împotriva sentinței civile nr.3989/COM din 17.11.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL prin lichidator judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ -, cu sediul în C,-, -.A,.16, județul C și intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect procedura insolvenței.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului și stadiul procesual. asupra recursului formulat de creditoarea DGFP C care este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru. Se solicită judecata cauzei în lipsă.

Instanța, constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă.

CURTEA:

Asupra recursului comercial d e față:

Prin sentința civilă nr. 3989/com/17.11.2008 a Tribunalului Constanțas -a dispus închiderea procedurii asupra debitoarei SC SRL și radierea acesteia din Registrul Comerțului

Pentru a pronunța această soluție a reținut judecătorul sindic că procedura insolvenței aplicată debitoarei SC SRL nu mai poate continua din cauza lipsei fondurilor necesare pentru suportarea cheltuielilor ocazionate în derularea măsurilor prevăzute prin Legea nr. 85/2006.

Astfel, prin extrasul de cont emis la 13.11.2008, BANK a arătat că debitoarea are sold 0 în contul curent deschis pe numele acesteia astfel încât s-a dovedit că în contul debitoarei nu există disponibilități, conform pct. 5 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 4 din Legea nr. 85/2006.

Prin adresa nr. R-B 17453/28.02.2008, a comunicat faptul că societatea nu figurează înregistrată și impusă în evidențele fiscale cu bunuri mobile sau imobile.

Potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006, în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii.

De asemenea, lichidatorul judiciar a arătat în rapoartele sale că nu a putut stabili cauzele intrării debitoarei în insolvență din cauza lipsei documentelor contabile astfel încât nu a înțeles să formuleze cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale a administratorului social.

Întrucât în patrimoniul falitei nu s-au regăsit i bunuri imobile și mobile iar creditoarea C-ȚA nu a înțeles să avanseze sume de bani, în scopul continuării procedurii falimentului, în temeiul art. 131 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului din registrul comerțului, cu consecințele prevăzute de art. 136 și următoarele din Legea nr. 85/2006.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs creditoarea DGFP C, solicitând admiterea acestuia, respingerea cererii de închidere a procedurii insolvenței și continuarea demersurilor pentru recuperarea creanței cu care instituția recurentă s-a înscris în dosarul de faliment al debitoarei SC SRL

În motivarea recursului s-a arătat că asociatul unic/administratorul nu a întreprins demersurile necesare pentru a limita valoarea debitelor către terți, deși avea această posibilitate, conform prevederilor art. 27 din Legea nr. 85/2006, iar lichidatorul judiciar nu a convocat adunarea creditorilor pentru a pune în discuție incidența prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, nefiind efectuate, în opinia recurentei, toate operațiunile permise de legea insolvenței pentru recuperarea creanțelor pretinse asupra debitoarei SC SRL

În drept, recursul fost întemeiat pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 85/2006 și pe acela ale art. 299 și urm. Cod proc. civ.

Legal citat, lichidatorul judiciar al debitoarei SC SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că, în conformitate cu prevederile art. 25, lit. a din Legea nr.85/2006, una din principalele atribuții ale lichidatorului este "examinarea activității debitorului și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și a existenței premiselor angajării răspunderii acestora în condițiile art. 138. Prin urmare, se arată în întâmpinare că lichidatorul judiciar a întreprins toate demersurile pentru a intra în posesia documentelor contabile ale debitoarei, iar în lipsa acestora nu a putut concluziona asupra cauzelor care au determinat insolvența debitoarei.

În ceea ce privește susținerea recurentei referitoare la obligația lichidatorului judiciar de a face dovada convocării creditorilor pentru a-i informa despre situația concretă a dosarului și pentru a pune în discuție incidența prevederilor art. 138 din lege, intimatul a arătat că aceste obligații nu sunt consacrate prin nicio dispoziție legală.

Examinând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 3041Cod proc. civ. Curtea reține caracterul său nefondat pentru următoarele considerente:

La termenul de judecată din 06.10.2008 a fost depus la dosar raportul lunar al lichidatorului judiciar, cu propunerea de închidere a procedurii insolvenței față de debitoarea SC SRLC, judecătorul sindic amânând cauza pentru a da posibilitatea creditorilor să-și exprime punctul de vedere față de această propunere.

Deși acest raport final a fost depus la dosar, în termenul procedural stabilit de judecătorul sindic nu au fost formulate obiecțiuni ori alte cereri de natură a temporiza momentul închiderii procedurii.

Lichidatorul judiciar, în exercitarea atribuțiilor conferite prin prevederile Legii nr. 85/2006, are facultatea de a sesiza judecătorul sindic cu a cerere de antrenare a răspunderii persoanelor din fosta conducere a societății comerciale, atunci când analiza cauzelor care au determinat starea de insolvență impun această cerință, dar sub rezerva de a fi asigurate fondurile necesare care să facă posibilă continuarea procedurii.

De altfel, premisele de la care pornește recurenta în argumentarea sa este eronată, cât timp textul art. 131 din Legea nr. 85/2006 este fără echivoc atunci când prevede că "în orice stadiu al procedurii se va putea da o sentință de închidere", singurele condiții cărora li se supune măsura respectivă fiind cele referitoare la inexistența bunurilor în patrimoniul debitoarei ori insuficiența lor și neavansarea sumelor necesare acoperirii cheltuielilor administrative de către niciunul dintre creditori.

Împrejurarea că fostele organe de conducere ale debitoarei nu au formulat cerere de declanșare a procedurii falimentului pentru persoana juridică în cauză nu poate fi imputabilă nici practicianului în insolvență, nici judecătorului sindic, chemat să soluționeze doar cererile cu care a fost legal investit, iar motivul de recurs privind obligativitatea convocării de către lichidatorul judiciar a adunării creditorilor pentru a pune în discuție incidența prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 este nefundat, o astfel de obligație neavând un temei legal. De altfel, procedura insolvenței reglementează căile pe cale le pot urma creditorii nemulțumiți de activitatea administratorului/lichidatorului judiciar, anterior închiderii procedurii, cu respectarea principiilor privind maxima diligență pentru protejarea drepturilor lor și a cooperării lor pentru bunul mers al procedurii, căi pe care creditoarea DGFP C nu a înțeles să le urmeze în prezenta cauză.

Cum condițiile cerute de dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006 au fost cumulativ evidențiate în raportul lunar al lichidatorului, iar o cerere de autorizare a comitetului creditorilor în vederea formulării cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale a foștilor administratori statutari nu a fost supusă spre analiza judecătorului sindic în termenul stabilit de acesta după depunerea raportului, Curtea constată că în mod legal s-a dispus închiderea procedurii debitoarei SC SRL C, sentința recurată urmând a fi astfel menținută prin respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul comercial formulat de recurenta creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C, b-dul -.- nr.18, județul C, împotriva sentinței civile nr.3989/COM din 17.11.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL prin lichidator judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ -, cu sediul în C,-, -.A,.16, județul C și intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect procedura insolvenței, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 02 martie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Jud.fond:

Tehnored.jud.-

2 ex./18.03.2009

Președinte:Kamelia Vlad
Judecători:Kamelia Vlad, Monica Costea, Adriana Gherasim

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 290/2009. Curtea de Apel Constanta