Practica judiciara insolventa. Decizia 906/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 906/2009
Ședința publică de la 18 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Olimpia Maria Stânga
JUDECĂTOR 2: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 3: Gilica
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S împotriva Sentinței comerciale nr. 356/C din 10 martie 2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibiu în Dosar nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că recursul este scutit de taxe și recurenta solicită judecarea în lipsă, conform art. 242 alin. 2.pr.civ.
Curtea, având în vedere actele dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința comercială nr. 356/C/10.03.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Sibiu -Secția Comercială și de contencios Administrativ a respins cererea de deschidere a procedurii simplificate a insolvenței formulată de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S împotriva debitoarei SC Com SRL.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut:
Sub aspectul condițiilor prevăzute de lege în persoana debitorului a constatat, potrivit certificatului constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului nr. 8575/10.2.2009 ( fila 224), că societatea este o societate cu doi asociați cu sediul social în S-, expirat la data de 30.04.2006, prin ajungerea la termen a contractului de închiriere nr. 1/1.05.2001, înființată în anul 1996, aflată în dizolvare judiciară pentru nedepunerea bilanțului anual pentru anii 2006-2007.
Cu referire la nota de prezentare întocmită de Administrația Finanțelor Publice a municipiului S nr. -/22.12.2008 s-a reținut că societatea a realizat profit pe anii 2004-2005 și nu a depus bilanțurile anuale începând cu anul 2006. S-a arătat că societate nu dispune de bunuri mobile și imobile supuse impozitării, conform adresei emise de Direcția Locală Fiscală a municipiului S la data de 06.11.2008 sub nr. - însă, în patrimoniul social figurează conform bilanțului întocmit la data de 30.06.2006, cu imobilizări corporale în valoare de 214.850 lei, care nu au putut fi identificate.
Din aceste documente privind pe debitoare s-a apreciat ca aceasta se încadrează în categoria comercianților-societăți comerciale care nu dețin nici un bun în patrimoniu, ale cărei acte constitutive, documente contabile nu pot fi găsite și al cărui administrator social nu a putut fi identificat, categorie prevăzute la art. 1 alin.2 lit.c) pct. 1-3 și lit. e) din legea insolvenței.
Cu privire la existența stării de insolvență, considerând necesar a se cerceta caracterul cert, lichid și exigibil al creanței în aplicarea art. 379 alin 3 și alin.4 Cod procedură civilă și art. 1023 cod civil ce țin de temeinicia cererii creditorului îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței, conform art. 3 alin.1 pct. 6 din legea insolvenței, judecătorul sindic, din examinarea titlurilor executorii depuse la dosarul cauzei, a tabelului centralizator al creanțelor fiscale ( filele 8-41) și a fișei sintetice editată la 18.12.2008 ( file 4-88 nesemnate de organul fiscal) a constatat, în lipsă de dovezi contrarii, că la baza titlurilor de creanță fiscală ar sta declarațiile fiscale ale debitorului, contribuabil care se presupune că ar fi depus declarațiile fiscale începând cu data de 31.12.2002.
S-a arătat că aceste declarații fiscale (acte administrative asimilate celor definitive la art. 21 și art.23 Cod proc. fiscală, prin efectul produs și care se în momentul în care, potrivit legii s-a constituit baza de impunere care le-a generat), enunțate de creditoare în cuprinsul titlurilor executorii depuse la dosarul cauzei, au valoare a unor titluri de creanță, dar au și natura unor instrumente probatorii, respectiv de înscrisuri care constată faptul juridic generator al raportului de drept fiscal.
S-a arătat că în cauză nu s-au produs dovezi privind depunerea acestor declarații ale contribuabilului debitor (declarații care necontestat au valoarea unor recunoașteri în favoarea fiscului) care au stat la baza informării și documentării organelor de impunere asupra materiei impozabile și nici dovezile privind comunicarea deciziilor de impunere sau alte dovezi privind verificarea masei impozabile.
Dovezile de comunicare a somațiilor de plată și a titlurilor executorii, precum și tabelul privind publicarea pe internet a actelor administrative privind pe debitoare s-a arătat că nu pot substitui obligația de dovadă a declarațiilor fiscale și a deciziilor de impunere pentru accesoriile creanțelor principale și a dovezii privind comunicarea acestora sau a dovezii privind respectarea procedurii prevăzute de art. 83 alin.4 din Codul d e procedură fiscală, în situația neîndeplinirii obligației de depunere a declarațiilor prevăzute de lege.
În aceste circumstanțe, s-a reținut că nu s-a dovedit caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, astfel creditoarea nefiind îndreptățită să solicite deschiderea procedurii insolvenței.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Sad eclarat recurs, în termen și motivat, solicitând să fie modificată în tot în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare sau să se dispună deschiderea procedurii simplificate a insolvenței debitoarei SC COM SRL
A motivat că se poate cerere deschiderea procedurii simplificate a insolvenței și la societățile anterior dizolvate, potrivit art. 1 al. 1 lit. e din Legea nr. 85/2006, că respectiva creanță este certă, fiind stabilită prin titluri de creanță (deconturi și declarații depuse de către societate), ce-au devenit titluri executorii, că suma de plată este stabilită în lei, deci creanța este lichidă, iar datoria este scadentă, termenul de plată fiind expirat, astfel creanța fiind și exigibilă și că erau aplicabile și prevederile art. 66 din Legea nr. 8/2006.
A invocat în drept și dispozițiile art. 12 al. 1 și art. 66 din Legea nr. 85/2006, art. 304 pct. 9, art. 312.pr.civ. și art. 44.pr.fisc.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate, precum și sub toate aspectele, în aplicarea prevederilor art. 3041.pr.civ. se constată că recursul nu este fondat.
Sub un prim aspect, trebuie observat că judecătorul sindic nu a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței pentru că nu ar fi aplicabile dispozițiile art. 1 al. 2 lit. e din Legea nr. 85/2006, ci pentru că a apreciat că numita creditoare nu a făcut dovada calității de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii, conform art. 3 al. 1 pct. 6 din lege, respectiv a caracterului cert, lichid și exigibil al creanței.
Din perspectiva celui de-al doilea motiv de recurs, deși chiar recurenta susține că la baza titlurilor de creanță, devenite titluri executorii, au stat declarațiile fiscale ale debitoarei, nu depune nicio probă în acest sens, la dosarul cauzei nefiind anexate declarațiile fiscale ale contribuabilului devenit debitor sau deconturile întocmite de acesta. Ca atare, nu se poate proceda la verificarea datelor din fișele sintetice, care au condus la stabilirea datoriei bugetare.
Depunerea actelor de executare nu absolvă pe reclamantă de obligația dovedirii caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, dispozițiile art. 66 din lege având, pe de altă parte, aplicabilitate în cazul înscrierii la masa credală.
Așa fiind, se apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, fapt pentru care în temeiul art. 312 al. 1 pr.civ. urmează a fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta Direcția Generală a Finanțelor Publice S împotriva sentinței nr. 356/C/10.03.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Sibiu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.11.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Th.
Ex.4/24.12.2009
Jud fondM.
Președinte:Olimpia Maria StângaJudecători:Olimpia Maria Stânga, Ioan Cibu, Gilica
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 855/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 158/2010. Curtea de Apel... → |
|---|
