Practica judiciara insolventa. Decizia 962/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 962
Ședința publică de la 02 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gilica Popescu
JUDECĂTOR 2: Olimpia Maria Stânga
JUDECĂTOR 3: Ioan
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice A împotriva Sentinței comerciale nr. 197/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic - pentru creditoarea recurentă, lipsă fiind debitoarea intimată - SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că la dosar s-a înregistrat, din partea creditoarei recurente,Răspuns la întâmpinare.
Reprezentantul Direcției Generale a Finanțelor Publice A învederează instanței că sumele care apar la fond ca fiind plătite, nu au fost achitate benevol, ci ca urmare a executării, iar față de plățile ce apar după introducerea cererii, arată că recurenta nu a precizat sumele finale.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic - solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în totalitate, întrucât aceasta a fost dată cu greșita aplicare a legii și, față de împrejurarea că - SRL este în stare iminentă de insolvență, solicită deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva acesteia.
Susține că societatea intimată nu mai deține bunuri materiale și nici lichidități, astfel că nu mai poate fi executată.
Arată că obligațiile de plată ale - SRL au crescut de la 308.185 lei la 607.240 lei într-un interval de timp foarte scurt și apreciază că, dacă s-ar deschide procedura insolvenței împotriva debitoarei, aceasta nu ar mai face alte datorii.
După dezbateri se prezintă în instanță administratorul - SRL asistat de avocat.
Mandatarul debitoarei intimate învederează instanței că administratorul societății are o promisiune că va plăti azi încă 800 milioane lei.
Susține că societatea a reușit să plătească peste 2 miliarde lei, însă au stat după banii promiși.
Lasă la aprecierea instanței dacă sunt îndeplinite condițiile de intrare în insolvență, personal apreciind că societatea este azi în stare de insolvență, motiv pentru care pune concluzii de admitere a recursului.
Apreciază că, deschiderea procedurii insolvenței împotriva - SRL sistează penalitățile și solită totodată numirea unui anumit administrator judiciar.
Depune în susținereConcluzii scrise.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față,
Prin Sentința nr. 197/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic al Tribunalului Alba în dosar nr- a fost respinsă cererea formulată de creditoarea DGFP a județului A, în numele și pentru a orașului împotriva debitoarei - SRL.
Pentru a se pronunța această sentință s-a reținut că, din actele depuse la dosar, coroborate cu nota de prezentare întocmită la data de 25.02.2009 rezultă într-adevăr că debitoarea are datorii față de bugetul general consolidat în cuantum de 308.185 lei, acestea fiind certe lichide și exigibile.
De altfel, debitoarea nu a contestat creanța invocată de creditoare, ci a învederat doar că nu se află în încetare de plăți, depunând înscrisuri doveditoare în acest sens.
Din actele anexate cererii introductive (titluri executorii și somații) reiese că înainte de a solicita deschiderea procedurii insolvenței potrivit Legii nr. 85/2006, creditoarea, prin organele sale proprii de executare, a început executarea silită împotriva debitoarei pentru recuperarea sumelor pe care susține că aceasta le are de achitat la bugetul de stat.
Potrivit principiuluielecta una non datur recursus ad alteram(upă ce o cale a fost aleasa, nu este admis să se recurgă la alta), creditoarea ar trebui să dea dovadă de consecvență și să urmeze calea pe care a ales-o mai întâi, respectiv aceea a executării silite prin organele sale de executare, fiind inadmisibil ca aceasta să mențină ambele cereri întrucât este evident că nimeni nu poate merge pe două căi în același timp.
Pe de altă parte, cu extrasele de cont depuse în copie la dosar debitoarea a făcut dovada că nu se află în încetare de plăți, întrucât a continuat să efectueze plăți față de alți creditori și chiar față de bugetul de stat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs DGFP A, criticând soluția pronunțată pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată că, procedura de executare silită pe calea dreptului comun sau în baza dreptului fiscal nu mai poate fi exercitată, singura soluție fiind declanșarea procedurii de insolvență. Deținerea de creanțe la terți de către debitoare este sub aspectul recuperării lor și efectuare de plăți către buget o incertitudine, care, dacă este coroborată cu lipsa de lichidități și de bunuri a debitoarei, îndreptățește creditoarea recurentă să solicite deschiderea procedurii, în procedură existând și posibilitatea atragerii răspunderii din partea acelor persoane care au adus societatea în stare de insolvență sau posibilitatea reorganizării debitoarei în baza unui plan de reorganizare, asigurându-se astfel o redresare a activității acestei societăți.
Analizând recursul declarat sub aspectul motivelor invocate, se consideră că acesta este fondat pentru considerentele ce urmează a fi mai jos expuse.
Prin sentința atacată s-a respins cererea DGFP A, depusă la 25.03.2009, prin care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței - SRL, pentru considerentul că debitoarea a achitat în 24.03.2009 și 15.04.2009 suma de 64.446 lei către Fabrica de, iar la data de 25.03.2009 și 07.05.2009 a achitat suma de 19.829 lei, respectiv 27.000 lei, față de, deci nu s-ar afla în încetare de plăți.
De asemenea s-a mai susținut în sentință, că împotriva debitoarei a fost începută procedura de executare silită, care este mai avantajoasă pentru organul fiscal decât procedura insolvenței, venind în procedură la concurență cu alți debitori, motiv pentru care posibilitatea de recuperare a creanțelor bugetare este mai mică.
Procedura de executare silită nu a fost finalizată pe calea dreptului comun datorită faptului că debitoarea nu deține bunuri și nici lichidități bănești.
Debitoarea recunoaște obligațiile pe care le are, iar executare prin poprire este imposibilă în condițiile în care nu au mai fost făcute plăți.
Creditoarea a făcut dovada că procedură de executare silită pe calea dreptului comun sau în baza dreptului fiscal nu mai poate fi exercitată.
De asemenea, deținerea de creanțe la terți de către debitoare, sub aspectul recuperării acestora este o incertitudine care coroborată cu lipsa de lichidități și de bunuri a debitoarei, îndreptățește creditoarea să solicite deschiderea procedurii insolvenței.
În procedura insolvenței există posibilitatea antrenării răspunderii patrimoniale a organelor de conducere sau posibilitatea reorganizării debitoarei, asigurându-se astfel o redresare a activității acestei societăți.
Față de cele de mai sus sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 31 din Legea nr. 85/2006, creditoarea este îndreptățită să solicite deschiderea procedurii insolvenței, astfel că recursul, în baza art. 304 pct. 9.pr.civ. urmează să fie admis, casată sentința și trimisă cauza la aceeași instanță în vederea deschiderii procedurii insolvenței debitoarei.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice A împotriva Sentinței comerciale nr. 197/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Alba, și în consecință:
Casează sentința atacată și trimite cauza la aceeași instanță, în vederea deschiderii procedurii insolvenței debitoarei - SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 02.12.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red.
Th.
Ex. 4/14.01.2010
Jud. sindic:
Președinte:Gilica PopescuJudecători:Gilica Popescu, Olimpia Maria Stânga, Ioan
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 686/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 103/2010. Curtea de Apel... → |
|---|
