Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1336/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 1336
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Antoanela Susanu
JUDECĂTOR 2: Anca Ghideanu
JUDECĂTOR 3: Liliana
Grefier:
S-a luat în examinare cererea de recurs comercial formulată de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a municipiului I împotriva sentinței comerciale nr. 287/S din 14 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, recursul este la al 2-lea termen de judecată.
Văzând că la dosar s-a solicitat judecata recursului în temeiul dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare asupra excepției privind lipsa calității procesuale active a creditoarei
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față;
Prin sentința comercială nr. 287/S/14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Iași - judecătorul sindic s-a respins acțiunea formulată de lichidatorul judiciar ACORD în contradictoriu cu pârâtul -, având ca obiect stabilirea răspunderii personale a pârâtului ca neîntemeiată.
Totodată, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului din registrul comerțului.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește cererea de antrenare a răspunderii personale formulată de lichidatorul judiciar și pe care acesta a motivat-o generic pe prevederile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, se reține corespunzător probatoriului administrat,că fapta imputată cât și condițiile răspunderii personale a administratorului-pârât așa cum ele sunt instituite prin art. 998 cod civil,nu au fost probate în cauză.
Potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006,judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului ajuns în stare de insolvență să fie suportată de organele de conducere sau supraveghere din cadrul societății precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență,prin una din faptele enumerate la lit. a-g ale acestui articol.
După cum rezultă din conținutul acestui articol,răspunderea fondată pe prevederile art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 este o răspundere specială a administratorilor sau persoanelor care s-au implicat în activitatea societății în cauză și care,fie din intenție fie din imprudență,au săvârșit una sau mai multe din faptele enumerate limitat la lit. a-g ale acestui articol și a căror urmare a fost crearea,menținerea sau adâncirea stării de insolvență.
In speță, fapta imputată pârâtei se subsumează conceptului de neținere a contabilității însă, fără indicarea unui minim probatoriu care să demonstreze faptul contribuției acesteia la insolvența societății falite,nu este suficientă pentru a se constata vinovăția administratorului - pârât.
In reglementarea Legii nr. 85/2006,neprezentarea în cadrul procedurii a documentelor prevăzute de art. 28 nu implică în mod prezumtiv vinovăția administratorului debitorului,vinovăție care trebuie determinată în raport cu motivele care au dus societatea în cauză în stare de insolvență și nu ca o consecință a omisiunii efectuării publicității la registrul comerțului a situațiilor financiare anuale prevăzute de lege și neprezentarea lor în cadrul procedurii iar,sub acest aspect conținutul celor două rapoarte întocmite în procedură de lichidatorul judiciar este neconcludent, nefiind demonstrat cu dovezi certe raportul contributiv al acestor fapte omisive la starea de insolvență.
Este evident că prin nepredarea evidențelor contabile în cursul procedurii,nu se poate cauza starea de insolvență,stare instalată anterior deschiderii procedurii.
Fiind deci vorba de o răspundere care poate fi angajată strict în condițiile determinate de lege și cum în speță,nu au fost probate fapte de natura celor precizate de art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 care să justifice suportarea de către pârâtă a pasivului debitorului insolvent, se va respinge cererea promovată de lichidatorul judiciar.
Constatându-se în cadrul procedurii că debitorul nu deține bunuri sau elemente de patrimoniu care să asigure acoperirea cheltuielilor administrative și plata creanțelor reclamate de creditori,se va dispune închiderea procedurii și radierea debitorului din evidențele registrului comerțului și cele fiscale potrivit dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006 care prevăd că,în orice stadiu al procedurii,se va putea decide de judecătorul sindic închiderea procedurii în situația în care se constată că în averea debitorului nu există bunuri ori că acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs administrația finanțelor Publice a Municipiului I criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
A susținut recurente, în esență, că instanța nu a interpretat corect documentele depuse la dosarul cauzei și nici dispozițiile legale aplicabile în materie.
În opinia recurentei, faptul nepredării documentelor la lichidatorul judiciar și al nedepunerii acestora la organul teritorial fiscal duce la concluzia că nu s-a ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Mai mult, debitoarea nu și-a îndeplinit obligația achitării creanțelor înregistrate la buget anterior pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii.
A mai susținut recurenta că, potrivit teoriei și practicii în domeniul comercial, răspunderea delictuală operează pentru cea mai ușoară culpă, fiind o răspundere specială având ca scop punerea la îndemâna creditorilor a unor mijloace juridice adecvate pentru satisfacerea necesității acoperirii pasivului debitoarei.
Deși legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare.
În ședința publică din 02.11.2009 instanța din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesuale active a recurentei, pe care a pus-o în discuția părților.
Analizând calitatea procesuală a recurentei-creditoare Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I în promovarea recursului formulat împotriva sentinței comerciale nr. 287/S/14.05.2009 a Tribunalului Iași, Curtea reține următoarele:
Subiectele recursului, identificate ca titulare ale dreptului cu conținut procesual pentru declararea acestei căi de atac, sunt părțile litigante în fața instanței a cărei hotărâre este astfel atacată.
Potrivit art. 294 Cod procedură civilă, inclus în materia "judecata apelului", la care art. 316 face trimitere, în calea de atac nu se poate schimba calitatea părților, cauza cererii primordiale și nu se pot face cereri noi.
Prin urmare, calea de atac nu poate fi promovată de o persoană care nu a avut calitatea de parte în litigiul originar.
Pe de altă parte, având în vedere regula disponibilității procesului civil, reglementată de art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, precum și dispozițiile înscrise în art. 295 Cod procedură civilă, la care art. 316 Cod procedură civilă face trimitere, potrivit cărora recursul se judecă în limitele conferite de cererea de recurs - cerere care, în cauză, vizează doar aspecte legate de modalitatea în care instanța a dispus asupra acțiunii întemeiate pe dispozițiile art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 - Curtea constată că, potrivit raționamentului anterior enunțat, calitatea de părți litigante în această acțiune au avut-o exclusiv lichidatorul judiciar ACORD și pârâtul -.
În consecință, calitatea de parte în recurs se regăsește, potrivit principiului arătat, exclusiv în persoana acestor subiecte procesuale.
Or, în cauză, această identitate procesuală a părților în recurs nu se suprapune cadrului procesual în limita căruia instanța de fond a soluționat cererea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
În consecință, Curtea urmează să admită excepția lipsei calității procesuale active și, pe cale de consecință, să respingă recursul Administrației Finanțelor Publice a Municipiului I, formulat împotriva sentinței comerciale nr. 287/S/14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic, pe care o va menține ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge - pentru lipsa calității procesuale active - recursul formulat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a municipiului I împotriva sentinței comerciale nr. 287/S din 14 mai 2009 Tribunalului Iași - judecător sindic, hotărâre pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- --- - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași - judecător sindic:
29.12.2009
2 ex.
Președinte:Claudia Antoanela SusanuJudecători:Claudia Antoanela Susanu, Anca Ghideanu, Liliana
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 117/2009.... → |
|---|
