Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 253/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr. 253/2008
Ședința publică din data de 29.01.2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 2: Adriana Iluț
JUDECĂTOR 3: Claudia Idriceanu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de către debitoarea - SRL împotriva sentinței civile nr. 3379 din 17.10.2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul cu nr. unic -, în contradictoriu cu intimații: - TRANS SRL, - EURO SRL, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței.
La apelul nominal, se prezintă pentru recurentă, avocat.
Procedura de citare s-a realizat în conformitate cu disp. art. 8 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, prin publicarea citației în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 174 din 16.01.2008.
Pentru timbrarea recursului s-a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 20 lei și s-a aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a prezentat referatul cauzei, după care reprezentanta recurentei declară că nu are de formulat alte cereri și nici excepții de invocat.
Instanța în urma deliberării, apreciază că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei și nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru concluzii în recurs.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii contestației la cererea de deschidere a procedurii insolvenței și pe cale de consecință respingerea cererii de deschidere a procedurii falimentului formulată de creditoare. Susține motivele din conținutul cererii de recurs și arată că motivarea instanței de fond este contradictorie și se raportează la momente diferite, însă din perspectiva art. 33 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, relevanță sub aspectul analizării stării de insolvență o are data pronunțării sentinței. Mai arată că a fost stins debitul față de - Trans SRL și s-au făcut plăți parțiale către cealaltă creditoare, fiind răsturnată prezumția de "insolvență vădită".
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 3379 din 17 octombrie 2007 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșs -a respins contestația formulată de debitoarea - SRL în contradictoriu cu creditoarele - TRANS SRL și - EURO SRL.
S-a respins cererea formulată de creditoarea - TRANS SRL, și s-a cererea formulată de creditoarea - EURO SRL.
În temeiul art. 33 alin 6 din Legea nr. 85/2007 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei - SRL.
S-a numit în calitate de administrator judiciar LG și care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 20 din lege.
În temeiul art. 61 din Legea nr.85/2006 s-a dispus notificarea deschiderii procedurii debitoarei, creditorilor și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, în vederea efectuării mențiunii, prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
S-a dispus trimiterea notificărilor către toți creditorii, de către administratorul judiciar și s-a dispus deschiderea de către debitoare a unui cont bancar din care vor fi suportate cheltuielile aferente procedurii, în termen de 2 zile de la notificarea deschiderii procedurii, iar în caz de neîndeplinire a atribuției contul va fi deschis de către administratorul judiciar.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că debitoarea a fost obligată printr-un titlu executoriu (sentința civilă nr. 4632/30 iunie 2006 Judecătoriei Baia -M, rămasă irevocabilă să plătească creditoarei - TRANS SRL suma de 2450 Euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de preț și suma de 1.107 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Printr-o altă hotărâre judecătorească (sentința civilă nr. 5448 din 23 august 2006 Judecătoriei Baia -M, rămasă irevocabilă aceeași debitoare a fost obligată la plata către - EURO SRL a sumei de 7.550 lei cu titlu de preț la care se adaugă dobânda legală și la plata sumei de 1.036 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Întrucât debitoarea a achitat creditoarei - TRANS SRL suma de 500 lei, la momentul înregistrării cererii față de această creditoare, debitoarea avea o creanță, certă lichidă și exigibilă în cuantum de 8.814,5 lei, iar față de creditoarea - EURO SRL creanța existentă la data înregistrării acțiunii era de 7550 lei.
În acest context judecătorul sindic a reținut că cele două creanțe sunt certe, lichide și exigibile fiind stabilite printr-un titlu executoriu, sunt scadente de mai bine de 30 de zile și cumulate depășesc valoarea prag de 10.000 lei.
În cursul procesului datoria debitoarei față de creditoarea - TRANS SRL s-a stins prin efectuarea unor plăți succesive rămânând însă creanța creditoarei - EURO SRL care este sub nivelul prag stabilită de legiuitor prin prevederile art. 3 pct 14 din Legea nr. 85/2006.
În acest context, instanța a apreciat însă că pentru a se determina dacă este îndeplinită condiția prevăzută de lege în vederea deschiderii procedurii insolvenței esențial este ca această valoare să fie atinsă de nivelul creanței la momentul promovării cererii. Plățile făcute ulterior având incidență doar asupra analizării stării de insolvență.
În acest context, instanța a respins contestația debitoarei și cererea formulată de creditoarea - SRL care nu mai deține calitatea de creditor al debitoarei nemaifiind îndreptățită să obțină deschiderea procedurii insolvenței și constatând că creanța creditoarei - TRANS SRL este certă, lichidă și exigibilă de mai bine de 30 de zile în temeiul art. 31, art. 33 din Legea nr. 85/2006 a admis cererea acestei creditoare de deschidere a procedurii generale a insolvenței debitoarei.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul legal creditoarea - SRL solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii contestației la cererea de deschidere a procedurii insolvenței, constatarea faptului că debitoarea nu este în stare de insolvență și nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile legale pentru admisibilitatea cererii de faliment și pe cale de consecință respingerea cererii de faliment formulată de creditoarele din cauză.
În dezvoltarea motivelor de recurs, creditoarea-recurentă arată că din perspectiva prevederilor Legii nr. 85/2006 art. 33 alin (4), relevanță în analizarea stării de insolvență și admisibilității cererii creditorului inclusiv în ce privește valoarea prag, are data pronunțării sentinței judecătorului sindic care este și data deschiderii procedurii. În aceste condiții respingerea contestației debitoarei prin hotărârea judecătorului sindic este criticabilă din dublă perspectivă: pe de o parte debitul rămas de achitat la data deschiderii procedurii este de 7550 RON și este sub valoarea prag prevăzută de lege pentru introducerea cererii creditorului, nefiind îndeplinite cerințele art. 31 raportat la art. 3 pct 12 din Legea nr. 85/2006. Pe de altă parte, efectuând plăți în urma cărora debitul către una dintre creditoare a fost stins, debitoarea a răsturnat prezumția de insolvență dovedind că nu se găsește în stare de insolvență vădită în sensul art. 3 pct 1 lit a din Legea nr. 85/2006.
În drept au fost invocate prevederile art 304 pct 9 Cod procedură civilă.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată la data de 4 aprilie 2007 creditoarele - TRANS SRL B și - EURO SRL Z au solicitat judecătorului sindic deschiderea procedurii generale a insolvenței față de debitorul - SRL B-M invocând existența unor creanțe certe, lichide și exigibile stabilite prin titluri executori.
Astfel, față de - TRANS SRL B debitorul avea o creanță certă, lichidă și exigibilă stabilită prin sentința civilă nr. 4632/30 iunie 2006 în sumă de 2450 Euro echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății și 1107 lei cheltuieli de judecată în timp ce creditoarea - EURO SRL Z deținea o creanță față de aceeași debitoare în sumă de 7550 lei și 1036 lei cheltuieli de judecată stabilite prin sentința civilă nr. 5448/23 septembrie 2006 Judecătoriei Baia -
Ulterior, după înregistrarea cererii de deschidere a procedurii insolvenței debitorul a achitat integral creanța față de - TRANS SRL rămânând neachitată creanța față de creditorul - EURO SRL Z care este de 7550 RON și se situează sub valoarea prag prevăzută de art. 3 pct 12 din legea insolvenței.
Analizând cererea formulată prin prisma dispozițiilor incidente judecătorul sindic a apreciat că relevant pentru analizarea stării de insolvență și condițiilor pentru deschiderea procedurii generale este cuantumul creanței de la data înregistrării cererii și nu cel de la data pronunțării hotărârii.
Dintr-o altă perspectivă debitoarea recurentă critică sub aspectul nelegalității hotărârea judecătorului sindic apreciind că în conformitate cu art. 33 alin (4) din Legea nr. 85/2006 relevanță în analizarea stării de insolvență și a admisibilității cererii creditorului inclusiv în ce privește valoarea prag are data pronunțării sentinței judecătorului sindic.
Curtea, se află în situația analizării acestor aspecte opinând în sensul că hotărârea judecătorului sindic este una legală și temeinică fiind dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 31, art. 33 alin (3) și respectiv art. 3 pct 12 din legea insolvenței.
Textul art 33 alin (1) din legea insolvenței prevede fără dubiu în legătură cu valoarea prag a creanței că aceasta este îndeplinită dacă valoarea tuturor creanțelor însumate este de minim 10.000 lei sau 6 șase salarii medii pe economie.
Acesta pentru că, principiul care guvernează legea este ca debitorul să aibă o datorie mai M de 10.000 lei fiind irelevant câți creditori concură prin cererea introductivă la deschiderea procedurii, în speță această cerere fiind formulată de doi creditori a căror creanțe însumate depășesc valoarea prag impusă de art. 3 pct 12 din legea insolvenței.
La data sesizării instanței creanțele celor doi creditori erau scadente de mai bine de 30 de zile și cumulate depășesc valoarea prag de 10.000 lei însă în cursul procesului datoria debitoarei față de - TRANS SRL s-a stins prin efectuarea unor plăți succesive. Cu toate acestea rămâne însă creanța creditoarei - EURO SRL care se situează sub nivelul valorii prag stabilită de legiuitor prin prevederile art. 3 pct 12 din Legea nr. 85/2006.
Din această perspectivă curtea constată că în mod judicios judecătorul sindic a apreciat că pentru a se determina îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru deschiderea procedurii insolvenței este esențial ca această valoare prag să fie atinsă la nivelul creanței la momentul promovării cererii.
Aceasta deoarece plățile făcute ulterior au incidență doar asupra analizării stării de insolvență care, potrivit art. 3 pct 1 din Legea nr. 85/2006 se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Deși, o plată integrală stinge datoria și dovedește inexistența unei creanțe ca o condiție esențială pentru deschiderea procedurii, aceste plăți parțiale nu dovedesc inexistența insolvenței.
Este așa deoarece legiuitorul a utilizat termenul "insuficiență" și nu pe acela de "lipsă a fondurilor bănești disponibile", astfel că debitorul va fi considerat insolvent chiar dacă dispune de anumite lichidități însă acestea nu sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor exigibile. Ca atare, existența insolvenței nu presupune ca debitorul să fie lipsit de fonduri bănești disponibile ci doar ca acestea să fie insuficiente pentru a acoperi datoriile scadente.
După cum rezultă din actele dosarului de fond debitoarei i s-au acordat mai multe termene pentru a face dovada că dispune de suficiente lichidități pentru a-și putea stinge datoria față de cei doi creditori însă, aceasta a achitat doar una din creanțe rămânând însă neachitată cealaltă creanță așa încât contestația formulată de aceasta în mod întemeiat a fost respinsă pe considerentul că aceasta nu a dovedit că nu este în insolvență.
Față de considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 312 alin (1) Cod procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat recursul debitoarei - SRL B-
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea - SRL B M împotriva sentinței civile nr.3379 din 17.10.2007 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă
Pronunțată în ședința publică din data de 29 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./14.02.2008
Jud.fond.-
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu, Adriana Iluț, Claudia Idriceanu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
