ICCJ. Decizia nr. 1101/2004. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1101/2004
Dosar nr. 1699/2003
Şedinţa publică din 23 martie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2860 din 26 mai 1999, Tribunalul Bucureşti a admis acţiunea reclamantei B.C.I.C. SA – în prezent F.B. SA Bucureşti, în contradictoriu cu pârâţii SC A.C. SRL Bucureşti, O.N., O.L., S.L., M.S., A.S., A.N. şi S.E., obligând, în solidar, pe pârâţi şi garanţi la plata sumei de 1.164.899 dolari S.U.A. credit în dolari S.U.A., 4.863.749.232 lei credit în lei, dobânzi restante de 109.583 dolari S.U.A. şi 5.632.298 lei, cu 310.592.676 lei cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 269 din 28 ianuarie 2000, a anulat, ca insuficient timbrate, apelurile formulate de pârâţii O.N., O.L., S.L., M.S. şi a respins apelul formulat de A.S. şi A.V.
Prin Decizia nr. 5328 din 25 septembrie 2002, Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, a admis recursul declarat de O.N. şi O.L., a casat Decizia civilă de mai sus şi a trimis cauza, spre rejudecarea apelului acestora, la aceeaşi instanţă, respingând recursul declarat de S.I. şi M.S.
După casare, prin Decizia civilă nr. 34 din 17 iulie 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia comercială, a admis apelul pârâţilor O.N. şi O.L., a anulat sentinţa primei instanţe şi constatând că litigiul, faţă de valoarea sa, este fond, a fixat termen pentru judecarea acestuia, cu citarea părţilor, pentru data de 16 septembrie 2003.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, reclamanta a declarat recurs, solicitând, în esenţă, casarea acesteia invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Recursul este inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. 297 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 138/2000, dacă prima instanţă s-a declarat competentă şi instanţa de apel stabileşte că a fost necompetentă, anulând hotărârea atacată, va trimite cauza, spre rejudecare, instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţională competent, afară de cazul când constată propria sa competenţă.
În acest caz, precum şi atunci când există vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanţă a judecat în fond, instanţa de apel, anulând hotărârea pronunţată, va reţine procesul spre rejudecare.
Având în vedere aceste dispoziţii legale se constată că Decizia prin care a fost anulată hotărârea apelată şi a fost reţinută cauza spre competentă soluţionare în fond a procesului, are caracterul unei hotărâri intermediare şi nu este, deci, susceptibilă de a fi atacată cu recurs, ci doar o dată cu hotărârea prin care se finalizează judecata, numai această hotărâre având caracter definitiv.
În speţă, reclamanta a atacat cu recurs o hotărâre intermediară, prin care a fost anulată hotărârea instanţei de fond, care era necompetentă şi, constatând propria sa competenţă, a stabilit termen pentru judecarea în fond a acestei pricini cu citarea părţilor.
Or, în raport cu dispoziţiile legale menţionate, această hotărâre poate fi atacată odată cu cea ce se va pronunţa pe fondul cauzei.
În consecinţă, recursul reclamantei se priveşte ca inadmisibil şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de SC F.B. SA Bucureşti, împotriva deciziei nr. 34 din 17 iulie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1107/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1095/2004. Comercial → |
---|