ICCJ. Decizia nr. 1814/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1814/2004
Dosar nr. 2477/2002
Şedinţa publică din 20 mai 2004
Asupra recursului în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiune înregistrată, la 15 martie 2001, la Tribunalul Bihor, reclamanta A.P.A.P.S. a solicitat anularea Hotărârii nr. 1 din 27 februarie 2001, privind majorarea capitalului social al SC O.L.I. SA Oradea, societate aflată în reorganizare judiciară, anularea procesului-verbal din aceeaşi dată, care a stat la baza hotărârii menţionate, precum şi a tuturor actelor subsecvente intervenite în vederea înregistrării acestei hotărâri.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că hotărârea, a cărei anulare o solicită, a fost luată cu încălcarea dispoziţiilor art. 115 din Legea nr. 31/1990, privind cvorumul de vot şi că, prin adoptarea acesteia, se creează un important prejudiciu statului, în calitate de acţionar majoritar, în ceea ce priveşte procentul deţinut din capitalul social al SC O.L.I. SA Oradea, întrucât conversia creanţelor SC T.T.I. SA Cluj Napoca, în lipsa reevaluării imobilelor corporale, conform HG nr. 403/2000 şi OUG nr. 229/2000, are ca efect nu numai modificarea structurii acţionariatului, ci şi reducerea cotei de participare a statului, cu consecinţa dobândirii, de către creditoarea SC T.T.I. SA, a 61,84% din acţiuni.
Prin sentinţa nr. 59/A din 20 martie 2001, Tribunalul Bihor a respins acţiunea formulată de A.P.A.P.S., precum şi contestaţia introdusă de Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială, privind obligarea SC O.L.I. SA Oradea la plata majorărilor de întârziere, în cuantum de 0,1% pe zi, fiind admisă, însă, contestaţia formulată de administratorul judiciar SC I.N.T. SRL, privind înscrierea unui creditor în tabelul preliminar al obligaţiilor debitoarei SC O.L.I. SA Oradea.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că Hotărârea nr. 1 din 27 februarie 2001 a fost adoptată de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SC O.L.I. SA, cu respectarea prevederilor art. 115 din Legea nr. 31/1990, întrucât, conform adresei nr. 304/235 din 19 februarie 2001, reclamanta A.P.A.P.S. a fost de acord cu majorarea capitalului social prin conversie în acţiuni a creanţei SC T.T.I. SA, astfel că lipsa reprezentantului A.P.A.P.S., în şedinţa Adunării Generale Extraordinare din 27 februarie 2001, nu poate avea nici o semnificaţie.
A mai reţinut prima instanţă că, potrivit art. 1 alin. (7) din HG nr. 403/2000, agenţii economici care se află în procedura de lichidare judiciară, conform Legii nr. 64/1995, nu pot proceda la reevaluarea activelor imobilizate.
Prin Decizia nr. 271/C din 1 noiembrie 2001, Curtea de Apel Oradea a admis recursul declarat de Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială Bihor, debitoarea fiind obligată la plata majorărilor de întârziere.
prin aceeaşi decizie a fost respins recursul declarat de reclamanta A.P.A.P.S.
Împotriva hotărârilor judecătoreşti menţionate, în temeiul art. 27 lit. f) din Legea nr. 92/1992 şi art. 330 pct. 2 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 58/2003, a declarat recurs în anulare Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, susţinând că acestea au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat în parte soluţionarea greşită a cauzei pe fond.
În dezvoltarea motivelor din recursul în anulare se arată, în esenţă, că, prin Hotărârea nr. 914 din 19 februarie 2001, A.P.A.P.S. a decis să acorde reprezentantului său în A.G.A. un mandat special, în vederea conversiei în acţiuni a creanţei SC T.T.I. SA Cluj Napoca, dar condiţionat de reevaluarea patrimoniului societăţii, conform HG nr. 403/2000 şi majorarea capitalului social al acesteia, cu diferenţele rezultate din reevaluare şi cu un număr de acţiuni raportat la valoarea nominală a acestora.
Că, prin adresa nr. 304/235 din 19 februarie 2001, A.P.A.P.S. a comunicat atât SC O.L.I. SA Oradea, cât şi Direcţiei de Coordonare, sucursala regională din cadrul A.P.A.P.S., că a dat mandat special reprezentantului său în A.G.A. să voteze favorabil cu privire la conversie, dar numai în condiţiile arătate mai sus.
Cu toate că reprezentantul A.P.A.P.S. a lipsit la a doua convocare, totuşi, acţionarii prezenţi, reprezentând 23,12% din capitalul social, în şedinţa Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 27 februarie 2001, au adoptat Hotărârea nr. 1 din aceeaşi dată, prin care au aprobat conversia în acţiuni a creanţei deţinute de SC T.T.I. SRL Cluj Napoca şi majorarea capitalului social al societăţii, stabilind, în acelaşi timp, noua valoare a capitalului social şi structura acţionariatului, fără a lua în consideraţie condiţiile în care reclamanta A.P.A.P.S. şi-a dat acordul în acest sens.
Cum, potrivit art. 115 din Legea nr. 31/1990, pentru validitatea deliberării Adunării Generale Extraordinare este necesară prezenţa acţionarilor, reprezentând jumătate din capitalul social, iar hotărârea să fie luată cu votul unui număr de acţionari reprezentând cel puţin o treime din capitalul social (condiţii care trebuiesc respectate şi în cazul în care hotărârea este luată chiar la a doua convocare, aşa cum s-a întâmplat în speţă) rezultă că Hotărârea nr. 1 din 27 februarie 2001 (a cărei anulare s-a solicitat) care a fost adoptată cu prezenţa şi votul acţionarilor, reprezentând 23,12% din capitalul social, a fost luată fără a fi îndeplinite condiţiile de cvorum şi majoritate prevăzute de lege, astfel că aceasta nu poate produce efecte, nefiind validă.
Se mai susţine şi faptul că reprezentantul acţionarului majoritar, A.P.A.P.S., a participat la prima convocare nu este de natură să influenţeze condiţiile de cvorum şi majoritate în lipsa unor dispoziţii legale exprese cerute pentru convocările ulterioare, aceasta în afara faptului că voinţa societăţii este de natură deliberativă şi, ca atare, se formează numai în urma dezbaterilor, context în care opţiunea eventuală a consimţământului în parte de la fiecare acţionar, neputând constitui expresia voinţei societăţii, situaţie faţă de care adresa nr. 304/235 din 19 februarie 2001, comunicată de acţionarul majoritar A.P.A.P.S. societăţii comerciale debitoare nu echivalează cu exprimarea votului în forma prevăzută de lege şi, deci, nu poate produce efecte.
În consecinţă se solicită admiterea recursului în anulare, casare parţială a hotărârilor atacate, iar pe fond, admiterea acţiunii formulate de A.P.A.P.S.
Se constată că, în cauză, au fost formulate două cereri de intervenţie.
Astfel, printr-o primă cerere formulată în interes propriu, intervenienta SC E.I.E. SRL Bucureşti solicită, în esenţă, admiterea recursului în anulare, casarea hotărârilor criticate şi, pe fond, să se dispună reincluderea sa pe tabelul creditorilor SC O.L.I. SA, cu o creanţă în valoare de 295.083,57 franci francezi, din care a fost eliminată în baza unui raport fals, întocmit de administratorul judiciar, situaţie coroborată şi cu neconvocarea sa la adunarea creditorilor.
De asemenea, a formulat cererea de intervenţie în interesul pârâtei, SC O.L.I. SA Oradea, SC T.T.I. SA Cluj Napoca, prin care aceasta solicită, pentru motive de oportunitate, respingerea recursului în anulare învederând că, în cazul anulării hotărârii A.G.E.A. din 27 februarie 2001 a SC O.L.I. SA Oradea, ar suporta un grav prejudiciu material, deoarece, ca urmare a dobândirii pachetului majoritar de acţiuni, a procedat la efectuarea unor substanţiale investiţii al căror cost nu ar mai putea fi recuperat şi, ca urmare, această situaţie ar echivala cu o afacere ratată.
Examinând cu prioritate cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta SC E.I.E. SRL Bucureşti, se constată că acesta putea fi făcută potrivit art. 50 alin. (3) C. proc. civ., cel târziu în instanţa de apel.
Or, cum această cerere a fost introdusă într-o cale extraordinară de atac, rezultă, potrivit textului legal precitat, că aceasta a fost formulată tardiv şi, pe cale de consecinţă, urmează a fi respinsă ca atare.
Cu privire la recursul în anulare, se constată că în mod justificat s-au formulat critici prin acesta împotriva hotărârilor atacate, din moment ce, la pronunţarea acestora, au fost încălcate dispoziţiile imperative ale legii, respectiv, cele ale art. 115 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, care prevăd că, pentru validitatea deliberării Adunării Generale Extraordinare, la convocările următoare (cazul în speţă) este necesară prezenţa acţionarilor, reprezentând jumătate din capitalul social, iar hotărârile să fie luate cu votul unui număr de acţionari care să reprezinte cel puţin o treime din capitalul social.
În speţă, Hotărârea nr. 1 din 27 februarie 2001 a A.G.E.A. SC O.L.I. SA Oradea, prin care s-a aprobat conversia în acţiuni a creanţei deţinută de SC T.T.I. SRL Cluj Napoca şi majorarea capitalului social al societăţii, stabilindu-se, totodată, o nouă valoare a capitalului social, cu consecinţe în modificarea structurii acţionariatului (fără a se lua în considerare condiţiile impuse de acţionarul majoritar A.P.A.P.S., care a lipsit de la această adunare) a fost adoptată în prezenţa şi cu votul acţionarilor reprezentând doar 23,12% din capitalul social, deci, cu încălcarea condiţiilor de cvorum şi majoritate, prevăzute imperativ de textul legal precitat şi, ca atare, în mod corect se susţine în recursul în anulare că aceasta este lipsită de validitate şi nu poate să producă efecte juridice.
Pe de altă parte, faptul că reclamanta A.P.A.P.S. a decis prin Hotărârea nr. 914 din 19 februarie 2001 (comunicată pârâtei SC O.L.I. SA Oradea cu adresa nr. 304/235 din 19 februarie 2001) să acorde reprezentantului său în A.G.E.A. (care a lipsit de la a doua adunare) un mandat special pentru aprobarea conversiei în acţiuni a creanţei SC T.T.I. SA Cluj şi majorării capitalului social al acesteia cu diferenţa de valoare şi cu un număr de acţiuni raportat la valoarea nominală, nu este de natură să conducă la concluzia că, prin exprimarea consimţământului de către acţionarul majoritar în acest fel, s-ar fi înlăturat consecinţele legate de adoptarea Hotărârii nr. 1 din 27 februarie 2001 a A.G.E.A. SC O.L.I. SA Oradea, cu încălcarea condiţiilor de participare a acţionarilor şi cvorum, respectiv, numai cu 23,12% din capitalul social, prevăzute de textul legal precitat [art. 115 alin. (3) din Legea nr. 31/1990].
De asemenea, se constată că bine se susţine în recursul în anulare că acordul reclamantei, A.P.A.P.S., cu privire la conversie în condiţiile arătate, comunicat cu adresa nr. 304/235 din 19 februarie, nu putea avea vreun efect în cauză şi, ca atare, nu putea valida Hotărârea A.G.E.A. nr. 1 din 27 februarie 2001, întrucât voinţa socială, în cadrul societăţilor comerciale pe acţiuni, se naşte numai din dezbaterile care au loc într-o anumită adunare şi sub anumite forme, astfel că acordul acţionarului majoritar, A.P.A.P.S., cu privire la adoptarea măsurii prezentate în scris, nu poate constitui expresia voinţei societăţii şi, ca urmare, sub acest aspect, Hotărârea nr. 1 din 27 februarie 2001 luată de A.G.E.A. a SC O.L.I. SA Oradea este nelegală.
Aşa fiind, urmează a se admite recursul în anulare, a se modifica în parte Decizia instanţei de recurs, a se admite recursul declarat de A.V.A.S. Bucureşti (fostă A.P.A.P.S.) împotriva sentinţei instanţei de fond, pe care o schimbă, în sensul că admite acţiunea formulată de A.V.A.S. Bucureşti şi dispune anularea Hotărârii A.G.E.A. a SC O.L.I. SA Oradea nr. 1 din 27 februarie 2001, cu menţinerea restului dispoziţiilor sentinţei.
Cu privire la cererea de intervenţie formulată de SC T.T.I. SA Cluj Napoca, în interesul pârâtei, SC O.L.I. SA Oradea, prin care se solicită respingerea recursului în anulare şi menţinerea hotărârilor atacate, se constată că aceasta nu poate fi primită, din moment ce, prin Decizia de faţă, s-a constatat că acestea au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat, în parte, o soluţionare greşită a cauzei pe fond.
Aşa fiind, urmează a se respinge ca neîntemeiată şi cererea de intervenţie introdusă de intervenienta în nume propriu SC T.T.I. SA Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de intervenţie formulată de SC E.I.E. SRL Bucureşti, în interes propriu, ca tardiv formulată.
Admite recursul în anulare, declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva sentinţei nr. 59/PT din 20 martie 2001, pronunţată de Tribunalul Bihor şi a deciziei nr. 271 din 1 noiembrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, modifică în parte Decizia 271 din 1 noiembrie 2001, admite recursul A.V.A.S. Bucureşti, declarat împotriva sentinţei atacate, pe care o schimbă, în sensul că admite acţiunea A.V.A.S. Bucureşti şi dispune anularea Hotărârii A.G.A. a SC O.L.I. SA Oradea nr. 1 din 27 februarie 2001.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.
Respinge cererea de intervenţie formulată de SC T.T.I. SA Cluj Napoca, în interesul intimatei debitoare, SC O.L.I. SA Oradea.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 20 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 999/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1165/2004. Comercial → |
|---|
