ICCJ. Decizia nr. 2290/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2290/2004
Dosar nr. 265/2002
Şedinţa publică din 29 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Bacău a solicitat, în contradictoriu cu SC A.T. SRL Bacău şi asociaţii acesteia, dizolvarea, lichidarea şi radierea societăţii comerciale, obligarea la întocmirea formalităţilor de lichidare şi radiere, la cheltuielile necesare menţiunilor în Registrul Comerţului, la comenzile civile şi la cheltuielile de judecată, întrucât contractul de închiriere pentru sediul social a expirat.
Tribunalul Bacău, prin sentinţa civilă nr. 460 din 30 aprilie 2001, a admis în parte acţiunea, a dispus dizolvarea şi radierea societăţii şi a obligat pe asociaţi să îndeplinească formalităţile de înregistrare a menţiunilor de dizolvare şi radiere, cu plata cheltuielilor pentru acestea; a respins cererea de amendare şi a obligat pe asociaţi la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 130.000 lei.
Curtea de Apel Bacău, soluţionând apelul declarat de pârâţi, prin Decizia civilă nr. 609 din 11 octombrie 2001, a respins, ca nefondată, cererea, considerând că instanţa de fond, în mod judicios, a făcut aplicaţia dispoziţiilor art. 232 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, întrucât contractul de închiriere al spaţiului folosit sediul social a fost încheiat pe termen determinat, pentru perioada 1 aprilie 1999-1 aprilie 2000, iar proprietarul nu şi-a exprimat opţiunea de a prelungi durata acestuia.
Împotriva deciziei, astfel pronunţate, pârâta SC A.T. SRL a declarat recurs, susţinând că instanţele, în mod greşit, au considerat lipsa sediului social al societăţii comerciale, contractul de închiriere fiind valabil şi în prezent iar activitatea se desfăşoară la acest sediu declarat.
Recursul este fondat şi va fi admis, pentru considerentele ce se vor expune:
Potrivit dispoziţiilor art. 232 din Legea nr. 31/1990, dizolvarea societăţii comerciale se poate dispune, în situaţia în care aceasta nu are sediul cunoscut.
Pe de altă parte, dacă locatarul şi după expirarea termenului locaţiunii continuă să rămână în casa sau apartamentul închiriat, fără nici o împiedicare din partea locatorului, el se consideră că voieşte a le ocupa sub aceleaşi condiţii, pentru un timp determinat de obiceiul locului şi nu poate nici să iasă, nici să fie concediat, înainte de a se fi făcut vestirea (art. 1452 C. civ.).
Contractul de închiriere, încheiat la 15 martie 1999, prevedea, însă, la art. 3, prelungirea acestuia, afară dacă proprietarul nu cade de acord asupra preţului chiriei sau în situaţia în care proprietarul doreşte să vândă apartamentul, iar chiriaşul nu se oferă să-l cumpere, condiţii neîndeplinite pentru concluzia încetării raportului juridic dintre proprietar şi chiriaşi.
Aşa dar, nu simpla tacita relocaţiune, ci chiar voinţa expresă a părţilor a prelungit efectele contractului pe o perioadă determinată numai de voinţa proprietarului sau a chiriaşului, care, printr-un concediu, pot anunţa rezilierea contractului.
Astfel, printr-o interpretare greşită a probelor, instanţele de fond au ajuns la o concluzie eronată, aceea a inexistenţei unui sediu social al pârâtei.
Aşa fiind, în temeiul dispoziţiilor atrt.312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul, declarat împotriva deciziei 609 din 11 octombrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, va modifica Decizia, în sensul că va schimba în tot sentinţa civilă 460 din 30 aprilie 2001, pronunţată de Tribunalul Bacău şi, pe fond, va respinge acţiunea Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Bacău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC A.T. SRL Bacău, împotriva deciziei nr. 609 din 11 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, modifică Decizia recurată, admite apelul aceleiaşi părţi, împotriva sentinţei nr. 460 din 30 aprilie 2001 a Tribunalului Bacău, pe care o schimbă în tot, în sensul că respinge acţiunea reclamantei Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Bacău.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 29 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2291/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2250/2004. Comercial → |
|---|
