ICCJ. Decizia nr. 2291/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2291/2004
Dosar nr. 667/2002
Şedinţa publică din 29 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la data de 24 martie 2000, S.E.T. SA Iaşi, în calitate de lichidatoare a SC D.C. SRL Suceava, a chemat în judecată pe pârâta SC C.X. SA Rădăuţi, pentru a fi obligată să-i plătească 1.192.208.000 lei, reprezentând contravaloare a 24 autoturisme marca Cielo, în baza contractelor încheiate la data de 11 iulie 1997. Ulterior, reclamanta a arătat că pârâta a invocat lipsa sa de răspundere, pe considerentul predării autoturismelor altei societăţi în mod nejustificat.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanţie, împotriva SC C.P. SRL Rădăuţi, susţinând că aceasta s-a desprins prin divizare din societatea sa în 1999 şi, conform protocolului încheiat, a preluat şi activele în cauză, astfel că datorează sumele pretinse de reclamantă.
Tribunalul Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 959 din 28 noiembrie 2000, a admis acţiunea şi a obligat pârâta la plata sumei de 1.192.208.000 lei, daune cu cheltuieli de judecată, fiind respinsă cererea de chemarea în garanţie.
În pronunţarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut că între reclamanta vânzătoare şi pârâta cumpărătoare s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare pentru 25 autoturisme marca Cielo, a căror preţ a fost achitat parţial.
Plata preţului integral nu a fost dovedită. Prin proiectul de hotărâri A.G.A., SC C.X. SA, din 30 septembrie 1998, Consiliul de Administraţie precizează că datorează către SC D.C. SRL Suceava suma de 1,15 miliarde lei, reprezentând 610 milioane lei, contravaloarea a 25 autoturisme Cielo cumpărate şi neachitate, şi 980 mil. dobânzi.
În ce priveşte cererea de chemare în garanţie, instanţa a reţinut că este de respins, protocolul invocat de pârâtă privind predarea activelor nefiind definitivat.
Apelul pârâtei împotriva hotărârii instanţei de fond a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 490 din 17 decembrie 2001, în esenţă, reţinându-se că pârâta cumpărătoare nu a făcut dovada plăţii către reclamantă a sumelor în litigiu.
Împotriva acestei decizii, pârâta SC C.X. SA Rădăuţi a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 10 C. proc. civ., susţinând că este netemeinică şi nelegală, întrucât instanţa nu s-a pronunţat asupra dovezilor pertinente depuse în cauză, astfel că:
- s-a ignorat clauza din art. 2 din contractul de vânzare-cumpărare a autoturismelor, prin care s-a menţionat că preţul convenit de 40 milioane a fost primit de la cumpărător, dar lichidatorul reclamantei, C.E.T. Iaşi, nu a făcut verificarea plăţilor;
- greşit s-a înlăturat expertiza contabilă dispusă într-o altă pricină, dosar nr. 1021/1998 al Tribunalului Suceava, vizând executarea ipotecii prin care SC C.X. SA a garantat în favoarea SC D.C. SRL un împrumut de 500 milioane lei, pentru contractul de credit nr. 113 din 26 august 1996, expertiză prin care se concluzionează că nu datorează suma din acţiune;
- fără temei s-a înlăturat răspunderea chematei în garanţie care, potrivit protocolului de divizare, recunoaşte că a primit activele şi că înţelege să preia datoriile către SC D.C. SRL.
Recursul este nefondat.
În principal, recurenta susţine că a achitat preţul celor 25 autoturisme cumpărate de la pârâtă, referindu-se la art. II din contractul în care se prevede că preţul a fost achitat în întregime.
Cu privire la plata preţului, se reţine că reclamanta, pe tot parcursul procesului, nu a depus dovezi cu care să dovedească plăţile, modalitatea de plată (ordine de plată, file C.E.C., etc.), întrucât vânzătoarea pârâtă constată primirea în întregime a preţului.
În clauza din contract, art. II, invocată de recurentă, se reţine că în afară de referirea la suma de 41 milioane, preţul convenit şi achitat, se prevede că „la acest preţ se adaugă şi suma de 8.124,13 dolari S.U.A.(...),conform contractului de vânzare cumpărare cu plata preţului în rate, şi reprezentând restul din preţul nerambursabil creditorilor SC D.O. SA şi SC A.R., în garantarea căruia se constituie garanţie reală".
Ca urmare, nu rezultă din contract că preţul autoturismului a fost achitat în întregime ci, aşa cum reţine instanţa de fond, pe baza dovezilor din dosar. Hotărârea A.G.A. a SC C.X. SA Rădăuţi din 30 septembrie 1998. cumpărătoarea recunoaşte că mai datorează 1,15 milioane lei, or nu s-a făcut dovada plăţii acestei sume.
În ce priveşte expertiza invocată de recurentă, dispusă într-un alt dosar, aceasta a privit contractul de garanţie prin care SC C.X. SA. a garantat suma de 500 milioane, astfel că nu s-a făcut o verificare a plăţilor preţului autoturismelor, plăţi ce nu au fost dovedite.
Ca urmare, întemeiat. instanţele au angajat răspunderea reclamantei pentru neplata produselor integral.
Este întemeiată şi soluţia de respingere a chemării în garanţie, întrucât pârâta recurentă nu a făcut dovada că autoturismele au fost predate către SC C.P. SRL, protocolul invocat nefiind definitivat.
Faţă de cele de mai sus, hotărârea atacată fiind temeinică şi legală, recursul urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC C.X. SA Rădăuţi, împotriva deciziei nr. 490 din 17 decembrie 2001 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 29 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2461/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2290/2004. Comercial → |
|---|
