ICCJ. Decizia nr. 2994/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.2994/2004
Dosar nr. 5702/2001
Şedinţa publică din 28 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta F.P.S. a chemat în judecată pe pârâta SC H.S. SA Bihor, solicitând obligarea acesteia la plata sumelor de 82.642.165 lei, dividende datorate pentru anul 1996 şi de 77.331.575 lei, daune interese moratorii calculate la nivelul dobânzilor B.R.D.
Tribunalul Bihor, prin sentinţa civilă nr. 548/LC din 15 iunie 2000, a admis acţiunea precizată, a desprins capătul de cerere privind plata dividendelor şi a obligat pe pârâtă la plata dobânzii legale de 6%, aferentă sumei achitată în cursul procesului.
Instanţa de fond a reţinut că, prin ordinul de plată 713 din 24 februarie 2000, pârâta a plătit suma ce reprezenta dividendele pe anul 1996, iar dobânda legală de 6% pe an se poate aplica, în lipsa unor alte prevederi contractuale, privind calculul dobânzilor B.R.D.
Curtea de Apel Oradea, prin Decizia 211/A-C din 2 mai 2001, a respins, ca nefondat, apelul reclamantei, considerând că raportarea la nivelul dobânzilor B.R.D. este posibilă în condiţiile în care aceasta ar fi dovedit existenţa depozitelor în bancă, astfel cum sunt incidente dispoziţiile OG nr. 9/2000.
Împotriva deciziei, astfel pronunţate, reclamanta a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta susţine că dobânzile, în cazul obligaţiilor comerciale, curg de drept, fără a fi prevăzută o anumită dobândă, lăsând la disponibilitatea creditorului să cuantifice prejudiciul.
Instanţele au greşit făcând aplicaţia OG nr. 9/2000, întrucât aceasta este ulterioară obligaţiei iar prevederile ei nu retroactivează.
Recursul este nefondat şi va fi respins, pentru considerentele ce se vor expune.
Potrivit dispoziţiilor art. 43 C. com., dobânzile comerciale lichide şi plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile.
Calculul dobânzilor, în condiţiile în care nu sunt stabilite contractual elemente de cuantificare al acestora, trebuie să aibă un criteriu obiectiv. Iar acesta nu poate fi decât acela stabilit printr-o normă general aplicabilă.
În aceste condiţii, instanţa de fond a considerat judicios că dobânda legală aplicabilă, faţă de momentul naşterii obligaţiei de plată, era aceea de 6%/an, calculată la suma datorată.
Aşa fiind, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca nefondat, recursul declarat, împotriva deciziei 211/AC din 2 mai 2001, pronunţată de Curtea de Apel Oradea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti, împotriva deciziei nr. 211 din 2 mai 2001 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 28 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2999/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2987/2004. Comercial → |
|---|
