ICCJ. Decizia nr. 3238/2004. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3238/2004
Dosar nr. 266/2002
Şedinţa publică din 5 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 118 din 14 februarie 2001, a admis acţiunea promovată de reclamanta SC G.E.N. SRL Piatra Neamţ, în calitate de lichidator judiciar al SC I.L.M. SRL Piatra Neamţ, în contradictoriu cu pârâtele SC I.L.M. SRL Piatra Neamţ şi SC L.A.V. SRL Piatra Neamţ şi, în consecinţă, a anulat convenţia de vânzare-cumpărare, încheiată între părţi la 24 februarie 2000, având ca obiect 1.129 navete PVC şi 13.548 sticle de 1 litru, în valoare totală de 28.225.000 lei, inclusiv T.V.A., obligând pe pârâta, SC L.A.V. SRL, să restituie debitorului bunurile menţionate sau contravaloarea acestora.
Instanţa de fond a reţinut că pârâta SC I.L.M. SRL, societate aflată în lichidare, a încheiat o convenţie de vânzare-cumpărare, prin care a înstrăinat bunuri a căror plată nu a fost reflectată în evidenţele sale, fapt ce-i conferă aparenţa de act fraudulos, conform art. 45 lit. b) şi c) din Legea nr. 64/1995.
Împotriva sentinţei a declarat apel pârâta SC L.A.V. SRL.
Critica acesteia, constând în faptul că instanţa a reţinut o situaţie de fapt greşită, deoarece plata s-a făcut prin compensare, conform procesului-verbal de compensare nr. 748 din 30 iunie 2000, a fost înlăturată de instanţa de apel, cu motivarea că, în cauză, au fost încălcate dispoziţiile art. 45 lit. d) din Legea nr. 64/1995, republicată, procesul-verbal de compensare fiind încheiat în cele 120 zile anterioare deschiderii procedurii falimentului.
Decizia menţionată a fost atacată cu recurs de către pârâta SC L.A.V. SRL, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În esenţă, recurenta arată că, la data încheierii procesului-verbal de compensare, 30 iunie 2000, nu a cunoscut starea de faliment a cocontractantei SC I.L.M. SRL, iar acesta face referire la o datorie mai veche.
Recursul nu este fondat.
Prin Decizia atacată cu recurs, instanţa de apel a făcut o corectă interpretare a prevederilor art. 45 lit. d) din Legea nr. 64/1995, republicată, privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.
Într-adevăr, aplicarea prevederilor menţionate nu este condiţionată de împrejurările relevate de recurentă în critica sa şi anume, cunoaşterea sau nu a stării de faliment sau vechimea obligaţiei de plată, iar actul de transfer a fost încheiat în perioada de 120 zile anterioare deschiderii falimentului.
Drept urmare, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, menţinând, ca legală, hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SC L.A.V. SRL Piatra Neamţ, împotriva deciziei nr. 623 din 8 noiembrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 5 octombrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 3241/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3237/2004. Comercial → |
---|