ICCJ. Decizia nr. 3923/2004. Comercial
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 14729 din 20 noiembrie 2003 a Tribunalului București, secția comercială, a fost admisă excepția netimbrării acțiunii principale invocată de pârâtă și s-a dispus anularea acțiunii principale prin care D.G.M.S.S. Brăila, solicitase rezoluțiunea parțială a contractului de achiziție publică referitor la dischetele S., încheiat cu SC O.M. SRL București.
Prin aceeași sentință s-a dispus disjungerea cererii reconvenționale formulată de pârâtă, cerere prin care aceasta solicitase obligarea reclamantei la plata sumei de 440.241 lei, diferență de preț și penalități de întârziere, plus 10.000.000 lei daune morale.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost admis, prin decizia comercială nr. 53 din 2 martie 2004 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, sentință anulată, iar pe fond, acțiunea principală a fost admisă, dispunându-se rezoluțiunea parțială a contractului de achiziție publică încheiat între părți, referitor la dischetele S. Celelalte dispoziții ale sentinței de fond au fost menținute.
în esență, s-a reținut că reclamanta, fiind o instituție publică aflată în subordinea M.M., S.S.F, este scutită de plata taxelor de timbru în temeiul art. 17 din Legea 146/1997, așa încât soluția instanței de fond a fost anulată pe acest aspect, în temeiul art. 297 C. proc. civ.
Pe fondul pricinii, instanța a reținut că reclamanta a organizat licitație publică electronică, pentru achiziționarea unor produse printre care și dischete 1,44 Mb, S., licitație câștigată de pârâtă, care a și primit comanda reclamantei pentru acest produs, livrând ulterior dischete F. 3,5 - 1,44, produse refuzate însă de reclamantă.
Procedând astfel, pârâta și-a îndeplinit necorespunzător obligațiile asumate prin contractul de achiziție publică, încheiat în urma licitației electronice, motiv pentru care în temeiul art. 1020 - 1021 C. civ., instanța a dispus rezoluțiunea parțială a contractului cu privire la acest produs.
Nemulțumită de această decizie, pârâta a declarat recurs, solicitând casarea ei pentru netemeinicie și nelegalitate.
Recurenta critică decizia din apel ca fiind dată cu încălcarea art. 37 alin. (2) din O.U.G. 60/2001, privind achizițiile publice, dispoziții legale care interziceau reclamantei de a indica în caietul de sarcini specificații tehnice, care indicau mărci de fabrică sau comerț, o anumită origine a produsului, procedee speciale, licențe de fabricație sau oricăror alte cerințe care au ca efect favorizarea unuia sau mai multor ofertanți.
Specificând marca produsului, dischete S., reclamanta a încălcat dispozițiile art. 37 alin. (2) din O.U.G. 60/2001, dischetele F. furnizate de ea având aceleași calități tehnice cu cele ale dischetelor S., reclamanta refuzând nejustificat plata facturii emise pentru acest produs.
Prin întâmpinare, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului, învederând că între timp s-a soluționat definitiv și irevocabil și cererea reconvențională disjunsă, prin care pârâta cerea prețul acestor dischete, cerere respinsă de instanță (sentința comercială nr. 1764 din 5 februarie 2004 a Tribunalului București) pârâta nerecurând această soluție.
La 18 octombrie 2004, recurenta a depus o "completare" a recursului formulat inițial, cerere ce nu poate fi analizată, ea fiind depusă cu mult peste termenul legal stipulat în art. 301 C. proc. civ.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta:
Criticile recurentei curtea urmează a le încadra, în conformitate cu art. 306 alin. (2) C. proc. civ., în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocându-se încălcarea și aplicarea greșită a legii, respectiv art. 37 alin. (2) din O.U.G. 60/2001.
Deși recurenta a susținut că în caietul de sarcini reclamanta intimată ar fi indicat marca dischetelor, încălcând astfel art. 37 alin. (2) din O.U.G. 60/2001, ea nu a făcut proba susținerilor sale, după cum corect a reținut și instanța de apel.
De asemenea, chiar și în situație în care reclamanta ar fi indicat marca dischetelor, pentru care a organizat licitația, pârâta avea posibilitatea să solicite anularea acestei licitații pentru încălcarea normelor legale în materie, lucru care nu l-a făcut, ba mai mult, a primit notificarea ulterioară privind produsele pentru care a câștigat licitația și a acceptat și comanda produselor respective, comandă care urmată de executare probează încheierea contractului de achiziție publică.
Executarea necorespunzătoare ulterioară din partea pârâtei, atrage aplicarea dispozițiilor art. 1020 și art. 1021 C. civ., după cum corect a apreciat instanța de apel, motiv pentru care criticile sale nu pot fi primite.
în consecință, recursul a fost respins, decizia din apel fiind temeinică și legală.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3776/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3989/2004. Comercial → |
|---|
