ICCJ. Decizia nr. 4221/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4221/2004
Dosar nr. 6756/2004
Şedinţa publică din 28 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 24 iulie 2003, reclamanta SC H. SA Băile Herculane, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va da să dispună anularea executării sentinţei nr. 923 din 2 noiembrie 1999, a Tribunalului Caraş Severin.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că prin sentinţa nr. 932 din 2 noiembrie 1999, pronunţată de Tribunalul Caraş Severin, s-a admis acţiunea formulată de M.A.N. şi a obligat SC H. SA să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul înscris în C.F. Băile Herculane, în suprafaţă de 1.584 mp., fost sanatoriu militar, medical Regele F., actualmente pavilion D., hotel şi centrală termică pavilion D., cât şi imobilul înscris în C.F. nr. 22 Băile Herculane, în suprafaţă de 1.684 mp. fost edificiu M., curte şi grădină şi nr. top12/b Lunca de Sus, grădină 4.907 mp. actuala vilă M.A.N., spaţii de locuit şi comerciale, astfel cum aceste imobile au fost identificate de expertiza efectuată în cauză.
Reclamanta şi-a modificat cererea pe aceea că imobilul cuprins în C.F. nr. 22 Băile Herculane, fost edificiu M. actuala vilă M.A.N., nu a fost şi nu este proprietatea SC H. SA, aşa cum reiese din ordinul Ministerului Comerţului şi Turismului. În ce priveşte imobilul înscris în C.F. nr. 6 Băile Herculane, fost sanatoriu medical, actualmente pavilion D., SC H. SA a depus o acţiune pe rol la Judecătoria Caransebeş, care se află în curs de soluţionare.
Tribunalul Caraş Severin, secţia civilă prin sentinţa nr. 2699 din 6 octombrie 2003, a admis contestaţia la executare formulată de reclamantă a anulat formele de executare silită, pornită împotriva debitoarei şi a respins în totalitate cererea reconvenţională formulată de pârâtă, împotriva reclamantei, reţinând că imobilul cuprins în C.F. nr. 22 Băile Herculane, nu este proprietatea SC H. SA, aşa cum rezultă din ordinul 154 din 26 aprilie 1991 al Ministerului Comerţului şi Turismului, care în baza art. 20 din Legea 15/1990 a recunoscut proprietatea acesteia asupra unei liste de imobile, unde nu se regăseşte şi respectivul imobil.
Cu privire la celălalt motiv al contestaţiei în anulare invocat de reclamantă, tribunalul a reţinut că nu priveşte cauza de faţă însă nu mai are relevanţă acest fapt, deoarece se impune lămurirea înţelesului titlului executoriu, în raport de art. 399 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel intimatul M.A.N., solicitând schimbarea în totalitate a acesteia în sensul respingerii contestaţiei la executare cu obligarea reclamantei la despăgubiri şi a amenzii, conform art. 404 alin. (2) C. proc. civ., în motive arătând că instanţa nu a dispus nici o măsură cu privire la lămurirea înţelesului, întinderea sau aplicarea titlului executoriu contestat.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 38/ A, pronunţată la data de 3 martie 2004, a admis apelul intimatului M.A.N. şi în consecinţă a schimbat în parte hotărârea atacată în sensul că a respins contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC H. SA şi a obligat-o la 905.000 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că prima instanţă deşi nu s-a pronunţat în vreun fel asupra lămuririi înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executor în sensul prevederilor art. 400 alin. (2) C. proc. civ., în mod nelegal a procedat la anularea formelor de executare silită lipsind de efecte juridice sentinţa nr. 932 din 2 noiembrie 1999 a Tribunalului Caraş Severin, care este titlu executor, fiind irevocabilă şi investită cu formulă executorie.
S-a mai reţinut că nu se impun obligarea contestatoarei la despăgubiri faţă de intimat, întrucât nu s-au administrat probe concludente referitoare la pagubele achitate prin întârzierea executării şi nici la plata amenzii în condiţiile în care nu s-a demonstrat reaua credinţă în exercitarea contestaţiei la executare.
Cu petiţia înregistrată la data de 15 aprilie 2004, reclamanta SC H. SA a declarat recurs, împotriva deciziei pronunţată de instanţa de apel, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prin motivele de recurs formulate, reclamanta arată că Decizia atacată este lipsită de temei legal fiind pronunţată cu aplicarea greşită a legii, pentru următoarele considerente:
1. potrivit art. 6 din OUG nr. 14/2001, privind organizarea şi funcţionarea M.A.N., acest minister este condus şi reprezentat de către M.A.N. Apelul împotriva sentinţei nr. 2699 din 6 octombrie 2003 a Tribunalului Caraş Severin, a fost declarat prin Direcţia Juridică fără a prezenta o delegare de competenţă în acest sens, fiind aplicată pe cererea de apel ştampila unui consilier juridic, care semnează pentru şeful direcţiei juridice, fiind astfel promovat de o persoană lipsită de calitatea de a promova astfel de acţiuni în numele M.A.N.
2. s-ar fi impus lămurirea înţelesului şi întinderii sentinţei a cărei executare s-a cerut aşa cum am solicitat în cadrul contestaţiei şi aşa cum a reţinut instanţa de fond, astfel că Decizia recurată a fost pronunţată cu nesocotirea prevederilor art. 399 C. proc. civ., societatea recurentă fiind vătămată prin executarea silită, întrucât s-a cerut restituirea unui imobil, care nu a fost şi nu este în posesia sa.
Recurenta a solicitat admiterea recursului modificarea deciziei recurată, în sensul respingerii apelului declarat de M.A.N.
Recursul declarat de reclamantă nu este fondat.
Analizând motivele de recurs invocate, în raport de actele şi lucrările dosarului instanţa apreciază că nu sunt întemeiate.
Astfel motivul privitor la promovarea apelului de către o persoană lipsită de calitatea de a promova astfel de acţiuni în numele M.A.N., nu poate fi primit deoarece apelul a fost formulat şi semnat de şeful compartimentului juridic al Direcţiei Domenii şi Infrastructuri din M.A.N. consilier juridic N.G., deci cu respectarea O.M. nr. 105 din 5 iulie 2001.
Cu privire la sentinţa nr. 932/1999 a Tribunalului Caraş Severin definitivă şi irevocabilă, se reţine că reprezintă un titlu executoriu perfect valabil, iar contestaţia la executare ce a avut ca obiect lămurirea dispozitivului titlului cu privire la înţelesul, întinderea şi aplicarea acestuia corect a fost respinsă de către instanţa de apel.
De asemeni corect a reţinut instanţa de apel că în cauză nu au fost evidenţiate existenţa unei vătămări, ca urmare a executării silite.
În concluzie, hotărârea pronunţată de curtea de apel este temeinică şi legală, situaţie în care recursul declarat de reclamantă va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC H. SA Băile Herculane, împotriva deciziei nr. 38/ A din 3 martie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 28 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4223/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4195/2004. Comercial → |
|---|
