ICCJ. Decizia nr. 4236/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4236/2004
Dosar nr. 5449/2004
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr. 904/C+C din 25 martie 2003, reclamanta SC P. SRL Tâmboieşti a chemat în judecată pe pârâta S.N.Î.F. SA Bucureşti, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să fie obligată să-i vândă cantonul şi anexe, situate în comuna Tâmboieşti, judeţul Vrancea.
Reclamanta a arătat că a exploatat imobilul până în anul 1996, în baza unui contract de închiriere, iar apoi conform scopului iniţial şi că solicită să fie obligată pârâta la înstrăinarea acestuia, în temeiul Legii nr. 133/1999.
Tribunalul Vrancea, prin sentinţa civilă nr. 1450 din 2 septembrie 2003 a respins, ca neîntemeiată, acţiunea reclamantei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că numitul C.L.A. în calitate de moştenitor al defunctului C.N. a notificat-o pe pârâtă în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, în legătură cu terenul intravilan de 1.5000 mp., reprezentând cantonul Tâmboieşti, că această cerere nu a fost soluţionată şi că în baza art. 20 din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin HG nr. 498 din 14 mai 2003, imobilele preluate abuziv vor fi restituite persoanelor îndreptăţite, în natură, prin decizie sau prin dispoziţie motivată a organelor de conducere.
Împotriva menţionatei hotărâri, în termen legal, a declarat apel reclamanta SC P. SRL Tâmboieşti.
Prin Decizia nr. 16/ A din 28 ianuarie 2004, Curtea de Apel Galaţi, a respins ca nefondat apelul.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC P. SRL Tâmboieşti.
Cu ocazia soluţionării recursului instanţa din oficiu, a pus în discuţia părţilor excepţia nulităţii recursului pentru neindicarea motivelor de nelegalitate a hotărârii atacate.
Examinând excepţia invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată. În motivarea recursului său reclamanta nu indică vreunul din motivele de casare sau modificare, prevăzute de art. 304 C. proc. civ. şi critică hotărârile pronunţate în cauză, doar pentru greşita apreciere a probelor.
Potrivit art. 304 alin. (1) C. proc. civ., modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în situaţiile limitativ enumerate, numai pentru motive de nelegalitate.
Cum prin recursul declarat de reclamanta SC P. SRL Tâmboieşti, Decizia atacată este criticată numai sub aspectul greşitei aprecieri a probelor, iar nu pentru vreunul din motivele de nelegalitate, prevăzute de art. 304 C. proc. civ., fapt care echivalează cu o nemotivare a recursului, în sensul art. 306 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să constate că acest recurs este nul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamanta SC P. SRL Tâmbioeşti, împotriva deciziei nr. 16 din 20 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4272/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4223/2004. Comercial → |
|---|
