ICCJ. Decizia nr. 4425/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4425/2004
Dosar nr. 9227/2004
Şedinţa publică din 5 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC E. SA Eforie Nord a solicitat în contradictoriu cu SC C.C. SRL Eforie Nord să se dispună, prin hotărârea care se va pronunţa, desemnarea unui corp de experţi care să întocmească un raport cu privire la modul de efectuare al investiţiilor, al plăţii obligaţiilor către bugetul de stat, a creanţelor şi datoriilor, respectiv a veniturilor şi cheltuielilor societăţii pârâte.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1332 din Legea nr. 31/1990, republicată şi a susţinut că în calitate de asociat în societatea SC C.C. SRL este îndreptăţită să solicite desemnarea unui expert care să stabilească situaţia financiară a societăţii constituită împreună cu SC M. SRL întrucât a constatat pierderi în activitatea acesteia şi nu cunoaşte cauzele care au condus la perpetuarea acestei situaţii.
Tribunalul Constanţa, prin sentinţa nr. 1897 din 5 martie 2004, a respins, ca inadmisibilă, acţiunea, sentinţa fiind confirmată de Curtea de Apel Constanţa care prin Decizia nr. 171 din 13 mai 2004, a respins apelul reclamantei SC E.N.
Ambele instanţe au reţinut că dispoziţiile art. 1332 din Legea nr. 31/1990 nu sunt aplicabile în cazul societăţilor cu răspundere limitată. S-a mai reţinut că art. 1331 şi art. 1332 din legea mai sus citată, se referă la refuzul administratorilor unei societăţi de a răspunde la anumite cereri şi informaţii, situaţie care nu se regăseşte în speţa dedusă judecăţii.
Împotriva deciziei pronunţată în apel a declarat recurs, reclamanta SC E. SA pentru motivul prevăzut de art. 304 alin. (7) C. proc. civ., în argumentarea căruia a susţinut că Decizia pronunţată în apel conţine argumente contradictorii, întrucât pe de o parte s-a reţinut că temeiul invocat de reclamantă nu are incidenţă în cauză, iar pe de altă parte s-a analizat conţinutul art. 1332 din Legea nr. 31/1990 şi s-a ajuns la concluzia că nu a existat un refuz al administratorului sau al cenzorului societăţii privitor la furnizarea de informaţii care să-i deschidă calea unei acţiuni în justiţie. S-a mai susţinut că prin reţinerea simultană a celor două motive nu putea fi soluţionată excepţia inadmisibilităţii acţiunii întrucât numai cel de-al doilea motiv putea servi ca fundament în aprecierea acesteia. Cel mult, argumentează recurenta, în raport de primul motiv se putea aprecia asupra prematurităţii acţiunii dar numai în cazul în care s-ar fi făcut dovada refuzului reprezentanţilor SC C.C. SRL de a furniza informaţii asupra gestiunii.
În sfârşit, a apreciat recurentul, motivarea deciziei recurate pe considerente vădit contradictorii echivalează cu nemotivarea hotărârii.
Recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că printre drepturile asociaţilor în societatea cu răspundere limitată se înscrie şi dreptul de informare cu privire la societate. Acest drept presupune obţinerea de către oricare dintre asociaţi a unei copii de pe toate documentele prevăzute de administrator: bilanţ, rapoartele administratorului supuse adunării generale, procesele verbale ale adunării generale, inventarul cu privire la bunurile societăţii, dreptul de a cere efectuarea unei expertize cu privire la una sau mai multe operaţii de gestiune.
În exercitarea acestui drept recunoscut de lege, recurenta trebuia să se adreseze administratorului solicitându-i să prezinte documentele pentru informare. Cum în cauză nu s-au prezentat dovezi din care să rezulte că administratorul nu a dat curs solicitării recurentei, cererea acesteia din urmă prin care solicită instanţei să desemneze un corp de experţi care să întocmească rapoarte cu privire la situaţia societăţii S.C. C.C. SRL Eforie Nord apare ca nefondată.
Mai este de reţinut că în cauză nu au fost prezentate nici dovezi din care să rezulte că în actul constitutiv au fost introduse clauze nu numai cu privire la conducerea şi administrarea societăţii, ci şi cu privire la control şi modul de exercitare al controlului, clauze care să nu fi fost respectate.
În sprijinul argumentului că recurenta avea acces la informaţii este şi faptul că aceasta avea reprezentant în Consiliul de administraţie al societăţii, iar cenzorului S.C. C.C. SRL nu i s-au solicitat documente sau rapoarte în legătură cu activitatea societăţii.
Cu privire la aplicarea art. 1331 şi art. 1332 din Legea nr. 31/1990, este adevărat aşa cum au reţinut cele două instanţe, că textele se referă expres la societăţile pe acţiuni, dar având în vedere modificarea art. 277 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, este evident că asociaţii erau în drept să prevadă în actul constitutiv documentele la care urmau să aibă acces pentru a-şi exercita controlul precum şi modul de exercitare al controlului.
Cu toate acestea în măsura în care, aşa cum s-a arătat mai sus, recurenta ar fi solicitat accesul la documente administratorului sau cenzorului şi ar fi obţinut un refuz din partea acestora, refuzul respectiv putea să fie cenzurat de instanţă.
Prin urmare, analiza aspectelor de fond a fost corect făcută de instanţa de apel, care în virtutea dreptului conferit de art. 297 C. proc. civ., a corectat greşeala primei instanţe în legătură cu admisibilitatea acţiunii.
În consecinţă, nu există contradicţie în argumentarea deciziei pronunţată în apel şi respingerea apelului pe motivul că s-au analizat aspecte de fond aşa cum susţine recurenta.
Aşa fiind, potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC E. SA Eforie Nord în contradictoriu cu intimata – pârâtă SC C.C. SRL Eforie Nord, împotriva deciziei nr. 171/ COM din 13 mai 2004, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 5 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4432/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4283/2004. Comercial → |
|---|
