ICCJ. Decizia nr. 4480/2004. Comercial
Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată sub nr. 3179 din 24 martie 2003, reclamata SC C.C. SRL Onești a chemat în judecată pe pârâtul B.V. pentru a se dispune rezilierea contractului de vânzare - cumpărare din 20 decembrie, obligarea pârâtului să restituie autoturismul cu obligarea la plata folosinței și uzurii, cu cheltuieli de judecată.
în motivarea cererii se arată că prin contractul menționat a vândut pârâtului autoturismul Dacia 1310 Break, la prețul de 80.000.000 lei, cu precizarea în contract că prețul a fost încasat, dar în realitate a arătat că suma urma să fie achitată a doua zi. A invocat excepția de neexecutare.
Prin întâmpinare, pârâtul a susținut că nu există nici un viciu de fond sau de formă în întocmirea actului juridic, iar prețul a fost achitat.
Tribunalul Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 2213 din 1 septembrie 2003 a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca nefondată. A obligat reclamanta la 10.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că reclamanta a vândut autoturismul pârâtei, a încasat prețul anterior perfectării actului, deoarece reclamanta a vândut cu suma de 135.000.000 lei spațiul pe care îl avea, achitând diferența de 80.000.000 lei. Factura emisă de reclamantă ulterior perfectării contractului de vânzare - cumpărare a fost întocmită pentru calcularea TVA.
Potrivit art. 1730 pct. 5 C. civ., reclamanta avea obligația, fiind o vânzare fără termen de plată ca în termen de 8 zile de la predarea bunului să formuleze acțiune în revendicarea bunului mobil, ori neintroducerea unei astfel de acțiuni, a condus și la pierderea acțiunii în rezoluțiune.
Instanța de judecată a conchis că neprevalându-se în nici un fel de existența vreunui act secret cu privire la plata prețului și cum însuși vânzătorul a declarat că a primit în întregime prețul de la cumpărător, a respins acțiunea, cu cheltuieli de judecată.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Curtea de Apel Bacău, prin decizia 26 din 12 februarie 2004, a respins ca nefondat apelul reclamantei, menținând soluția primei instanțe.
La data de 9 martie 2004, reclamanta SC C.C. SRL Onești, a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel, cu respectarea temeiurilor prevăzute de art. 301 și art. 303 C. proc. civ.
Recurenta a indicat temeiul de drept al cererii sale, ca fiind art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
Criticile formulate de reclamantă invocă nelegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate sub aspectul greșitei interpretări a naturii cererii, în sensul că s-a solicitat instanței rezilierea contractului de vânzare - cumpărare și nu rezoluțiunea, cum greșit a calificat instanța temeiul cauzei deduse judecății.
A doua critică face trimitere la greșita aplicare a legii, în sensul că din probele depuse la dosar rezultă că tranzacția nu a fost finalizată, autoturismul rămânând înregistrat la destinatar SC V.C., așa încât soluția pronunțată de instanța de apel se impune a fi modificată, în sensul admiterii apelului, iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.
Recursul este nefondat.
în contractul de vânzare - cumpărare încheiat între reclamanta - recurentă și intimatul pârât la data de 20 decembrie 2001 cu obiect, un autoturism marca DACIA 1310 Break s-a stipulat ca preț al vânzării, suma de 80.000.000 lei, precum și că acesta a fost achitat. Solicitând rezilierea acestui contract, reclamanta a invocat indirect și nulitatea actului în ceea ce privește prețul, arătând că între părți a fost o altă înțelegere, ca pârâtul să achite prețul vânzării în scurt timp, motiv pentru care reclamanta a emis factura la data de 28 decembrie 2001 și că inserarea clauzei privind prețul a fost făcută la solicitarea cumpărătorului, pentru ca acesta să-și regleze în contabilitate obligațiile bugetare.
Cum reclamanta nu a făcut dovada prin nici un mijloc de probă, a existenței vreunui act secret și nici nu a invocat imposibilitatea preconstituirii înscrisului și cum în factura emisă, neexistând trecut nici un termen de plată, rezultă că s-a primit prețul cuvenit (în lipsa unei dovezi contrarii) și mai apoi că factura a fost emisă pentru operațiuni contabile.
Ca urmare, nefiind vorba de un contract cu pretenții succesive, reclamanta nu putea solicita decât rezoluțiunea acestuia și nu rezilierea, cum corect au apreciat instanțele de judecată, iar prin declararea expresă a încasării prețului, excepția de neexecutare (neplata prețului) nu poate fi reținută.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 312 teza 2 a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC C.C. SRL Onești.
← ICCJ. Decizia nr. 4486/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4481/2004. Comercial → |
---|