ICCJ. Decizia nr. 4543/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4543/2004
Dosar nr. 9559/2004
Şedinţa publică din 10 noiembrie 2004
Deliberând asupra recursului de faţă:
Reclamanta SC H. SRL a solicitat prin cererea reconvenţională în dosarul nr. 2336/2003 al Tribunalului Vrancea, excluderea asociatului SC W. SRL din societatea SC H. SRL în temeiul art. 192 alin. (2), raportat la art. 217 din Legea nr. 31/1990.
Motivându-şi cererea, reclamanta arată că administratorul SC W. SRL, M.F., prin modul de administrare al SC H. SRL a adus mari prejudicii acestei societăţi aducând-o în pragul falimentului.
Administratorul M.F. a formulat cerere de chemare în garanţie a numiţilor B.L., M.D. şi V.L.
Prin încheierea din 10 martie 2004, Tribunalul Vrancea a luat act că pârâta SC H. SRL a renunţat la capătul de cerere privind excluderea asociatului SC W. SRL; a fost respinsă excepţia privind prescripţia dreptului la acţiune pentru excluderea asociatului; a fost respinsă cererea privind disjungerea acţiunii principale de cererea reconvenţională şi de cererea de chemare în garanţie; au fost respinse excepţiile invocate de SC W. SRL privind lipsa calităţii procesuale a SC H. SRL de a cere excluderea sa din societate şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a lui M.V. de a solicita excluderea SC W. SRL din SC H. SRL, ca rămase fără obiect.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că SC H. SRL a renunţat la capătul de cerere privind excluderea, renunţare de care trebuie luat act şi faţă de care se impune respingerea ca rămase fără obiect a cererii de chemare în garanţie, de disjungere a cererii reconvenţionale.
Excepţia prescripţiei a fost respinsă întrucât textul din art. 82 din Legea nr. 31/1990 care stabileşte un termen special de prescripţie specială nu se aplică în cauză vizând societăţile în nume colectiv.
Ca urmare a renunţării la cererea de excludere au fost respinse ca rămase fără obiect şi excepţiile lipsei calităţii procesuale active a SC H. SRL de a solicita excluderea din societate şi cea a lipsei calităţii procesuale active a lui M.V. de a solicita excluderea SC W. SRL din SC H. SRL.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel pârâta SC W. SRL susţinând că în mod greşit nu au fost citaţi toţi asociaţii inclusiv cei chemaţi în garanţie pentru a li se pune în discuţie excepţiile invocate încălcându-se principiul contradictorialităţii.
Se mai susţine şi că cererea de chemare în garanţie a fost rezolvată nelegal pe cale de excepţie deşi instanţa trebuia să se pronunţe pe fond, odată cu cererea principală.
Şi extinderea efectelor renunţării asupra cererii de chemare în garanţie şi a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a SC H. SRL, apreciate ca rămase fără obiect, este criticată ca nelegală.
Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia comercială nr. 81 din 14 mai 2004, a respins, ca nefondat, apelul pârâtei.
S-a reţinut că, faţă de citarea reprezentantului SC H. SRL nu a fost încălcat principiul contradictorialităţii.
Referitor la modul de soluţionare a cererii de chemare în garanţie pe calea excepţiei instanţa de apel a apreciat că prin încheierea din 4 noiembrie 2003 s-a renunţat la cererea de chemare în garanţie, iar la data de 10 martie 2004, instanţa nu a dispus nimic ci doar a respins cererea de disjungere a acţiunii principale de cererea reconvenţională şi de cererea de chemare în garanţie.
Excepţia lipsei calităţii procesuale active a SC H. SRL a fost considerată corect soluţionată de instanţa de fond faţă de însăşi cererea de chemare în judecată care a fost formulată în contradictoriu cu această pârâtă.
Decizia a fost atacată cu recurs de către pârâtă pentru critici ce vizează motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine că au fost încălcate dispoziţiile art. 60 – art. 63, art. 85, art. 129 alin. (2) C. proc. civ., nefiind dezbătute împrejurările de fapt şi de drept în contradictoriu cu asociaţii SC H. SRL atât cu privire la cererea reconvenţională cât şi cu privire la cererea de chemare în garanţie.
Soluţionarea prin încheiere a cererii de chemare în garanţie, separat de cererea principală, ca şi respingerea acesteia considerând că prin renunţarea SC H. SRL la capătul de cerere privind excluderea, cererea de chemare în garanţie a rămas fără obiect, sunt considerate nelegale.
Şi respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a SC H. SRL este considerată nelegală, întrucât renunţarea la capătul de cerere privind excluderea nu s-a făcut prin mandat autentic dat avocatului, iar reprezentarea SC H. SRL nu a fost legală.
Este apreciată ca inadmisibilă cererea de excludere a SC W. SRL din SC H. SRL având în vedere că art. 192 alin. (2) şi art. 217 din Legea nr. 31/1990 se aplică administratorilor şi nu asociaţilor.
Cererea de disjungere este considerată ca fiind făcută cu încălcarea art. 261 pct. 5 C. proc. civ., fără motivare în fapt şi drept.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Principiul contradictorialităţii nu a fost încălcat nici cu privire la cererea reconvenţională şi nici referitor la cererea de chemare în garanţie, deoarece reprezentantul SC H. SRL a fost citat şi nu era necesară discutarea în contradictoriu cu asociaţii acestei societăţi. Aşadar nu s-au încălcat dispoziţiile art. 85 C. proc. civ.
De altfel erau mai îndreptăţiţi a invoca o eventuală încălcare a contradictorialităţii cei necitaţi, asociaţii care ar fi putut să fie vătămaţi dar nu pârâta.
În cauză nu au fost încălcate nici dispoziţiile art. 60 – art. 63 C. proc. civ., prin faptul că respingând cererea de disjungere a acţiunii principale de cererea reconvenţională şi de cererea de chemare în garanţie ca neîntemeiate instanţa de fond a aplicat tocmai dispoziţiile art. 63 alin. (1) C. proc. civ.
Recurenta este în eroare susţinând că instanţa de fond ar fi respins cererea de chemare în garanţie prin încheierea din 10 martie 2004 când în realitate a fost doar respinsă cererea privind disjungerea acţiunii principale de cererea reconvenţională şi de cererea de chemare în garanţie.
Doar excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru excluderea asociatului a fost respinsă printr-o interpretare corectă a art. 82 din Legea nr. 31/1990 care nu avea aplicabilitate în cauză, vizând doar societăţile în nume colectiv.
Nici critica referitoare la respingerea ca rămasă fără obiect a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a SC H. SRL de a solicita excluderea din societate şi a lipsei calităţii procesuale active a lui M.V. de a solicita excluderea SC W. SRL din SC H. SRL, nici această critică nu este întemeiată deoarece, din momentul în care s-a renunţat la cererea de excludere, aceste două excepţii erau inutil a fi analizate, ceea ce înseamnă că nu mai au obiect.
Încercarea recurentei de a pune în discuţie însăşi renunţarea la capătul de cerere privind excluderea având în vedere o pretinsă lipsă de reprezentare a părţii care a făcut renunţarea nu este îndreptăţită. Doar partea care a renunţat poate invoca nelegala sa reprezentare în exercitarea dreptului de dispoziţie cu privire la un capăt de cerere şi nu partea adversă care nu este vătămată în nici un mod, acest capăt de cerere la care s-a renunţat fiind inexistent.
Nici inadmisibilitatea cererii de excludere nu poate fi analizată, având întâietate renunţarea la cerere conform art. 246 C. proc. civ.
Se mai constată că instanţa de fond a motivat în fapt respingerea cererii de disjungere a cererii reconvenţionale şi a cererii de chemare în garanţie făcând o aplicare corectă a art. 63 C. proc. civ., astfel cum s-a arătat şi nu au fost încălcate nici dispoziţiile art. 261 pct. 5 C. proc. civ.
Negăsindu-se întemeiate criticile formulate în recurs, acesta urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC W. SRL Focşani împotriva deciziei nr. 81 din 14 mai 2004 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 10 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4591/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4525/2004. Comercial → |
|---|
