ICCJ. Decizia nr. 4854/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4854/2004
Dosar nr. 10269/2004
Şedinţa publică din 19 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 21 aprilie 2004, SC S. SRL cu sediul în Judeţul Dolj, a solicitat ca în contradictoriu cu creditoarea SC A. SRL cu sediul în Bucureşti să se dispună anularea formelor de executare silită, începută împotriva sa în dosarul de executare nr. 60/2004 al Biroului Executori Judecătoreşti de pe lângă Judecătoria Calafat.
Prin sentinţa civilă nr. 577 din 16 iunie 2004 a Judecătoriei Calafat s-a declinat competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Judecătoriei sector 3 Bucureşti s-a disjuns cauza cu privire la cererea de invalidare a popririi şi s-a fixat termen de judecată, pentru soluţionarea acesteia la 7 iulie 2004.
Judecătoria sector 3 Bucureşti prin sentinţa civilă nr. 6180 din 23 august 2004, a admis excepţia de necompetenţă teritorială a acestei instanţe, a constatat conflict negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei până la stabilirea instanţei competente şi a dispus trimiterea cauzei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea emiterii regulatorului de competenţă.
S-a reţinut de instanţă că obiectul cererii de chemare în judecată este contestaţie la executare silită şi nu opoziţie la executare aşa cum de altfel reclamanta a precizat în cererea introductivă de instanţă şi în cererea de renunţare la judecată, depusă la Judecătoria sector 3 Bucureşti.
Sesizată cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Curtea reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 129 C. proc. civ., ce reglementează principiul disponibilităţii în procesul civil judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii.
În speţă reclamanta a sesizat Judecătoria Calafat la data de 21 aprilie 2004, cu contestaţie la executarea silită pornită împotriva sa de creditoarea SC A. SRL cu sediul în Bucureşti ce face obiectul dosarului nr. 60/2004 al Executorilor Judecătoreşti şi a formulat critici în legătură cu creanţa, care nu este certă, lichidă şi exigibilă.
Pe de altă parte a indicat drept temei juridic al cererii dispoziţiile art. 373 şi art. 379 C. proc. civ., texte de lege care se află la capitolul executări silite a hotărârilor.
Aşa fiind, reclamantul este cel care fixează în cererea sa limitele şi obiectul acţiunii, iar instanţa nu îl poate schimba decât prin încălcarea principiului disponibilităţii ce reglementează procesul civil.
Mai mult decât atât contestatoarea a depus la Judecătoria sector 3 o cerere de renunţare la judecată, în care a precizat că acţiunea formulată nu este opoziţie la executare, pentru că a contestat numai măsurile de executare şi nu a solicitat anularea titlului executor.
Conform art. 373 C. proc. civ., instanţa de executare este Judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.
Cum biletul la ordin emis la data de 7 mai 2003 se execută de executorul judecătoresc din Calafat, instanţa de executare este în speţă Judecătoria Calafat.
Pentru toate aceste considerente în raport de obiectul cererii formulate de reclamantă şi de dispoziţiile art. 22 C. proc. civ., urmează a se stabili competenţa de soluţionare a litigiului dintre SC S. SRL şi SC A. SRL în favoarea Judecătoriei Calafat, căreia i se va trimite dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a litigiului dintre reclamanta SC S. SRL şi pârâta SC A. SRL în favoarea Judecătoriei Calafat, căreia i se va trimite dosarul.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4858/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4843/2004. Comercial → |
|---|
