ICCJ. Decizia nr. 5257/2004. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 5257/2004
Dosar nr. 5693/2004
Şedinţa publică din 2 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 1 martie 2004, petenta SC C. SA Bucureşti a solicitat ca, în contradictoriu cu SC A.T. SA Bucureşti, instanţa de judecată să dispună, pe calea ordonanţei preşedinţiale, suspendarea provizorie a executării silite a sentinţei arbitrale nr. 251 din 11 decembrie 2003, până la soluţionarea cererii de suspendare a executării hotărârii formulate în dosarul având ca obiect acţiunea în anulare a menţionatei hotărâri.
În susţinerea cererii, petenta a arătat că prin sentinţa menţionată tribunalul arbitral a admis în parte acţiunea sa, în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 6.170.148.102 lei.
Totodată, prin aceeaşi hotărâre, tribunalul arbitral a admis în parte acţiunea pârâtei, reclamantă reconvenţională SC A.T. SA Bucureşti şi a obligat reclamanta – pârâtă reconvenţională să plătească acesteia 17.939.104.807 lei.
În raport de diferenţa dintre sumele la care fiecare parte a fost obligată, o eventuală executare ar putea avea efecte negative irevocabile asupra societăţii comerciale reclamante.
În fine, petenta a reiterat motivele acţiunii în anulare, în considerarea cărora apreciază că sentinţa arbitrală este netemeinică şi nelegală.
Prin sentinţa nr. 54 din 23 martie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins cererea de suspendare provizorie a executării hotărârii, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de judecată a apreciat că în cauză nu este îndeplinită una din condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru admiterea cererii de ordonanţă, cu referire la urgenţă, atâta timp cât hotărârea a cărei suspendare a executării nu a fost investită cu formulă executorie şi nu s-a declanşat procedura executării silite.
Drept urmare, cum hotărârea nu a fost pusă în executare, nici pericolul producerii unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara nu este prezent, cu atât mai mult cu cât petenta face, sub aspectul acestei condiţii, simple afirmaţii speculative.
Împotriva hotărârii primei instanţe petenta SC C. SA Bucureşti a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 3041 C. proc. civ.
S-a susţinut că în mod netemeinic cererea a fost respinsă, deşi a învederat instanţei de fond că punerea în executare a hotărârii ar produce prejudicii severe, dat fiind cuantumul considerabil al sumei acordate reclamantei reconvenţionale prin sentinţa arbitrală, de natură a peturba echilibrul financiar al societăţii comerciale.
De asemenea, susţinerile aceleiaşi părţi privind starea de insolvenţă a reclamantei sunt false, împrejurare dovedită depunerea cauţiunii considerabile dispuse de instanţă.
Pe de altă parte, instanţa trebuia să aibă în vedere şi motivele acţiunii în anulare, chiar dacă nu le-ar fi examinat în această procedură, în raport de împrejurarea că acestea probează netemeinicia şi nelegalitatea sentinţei arbitrale atacate.
În fine, deşi teoretic există posibilitatea întoarcerii executării, pericolul producerii pagubei nu este înlăturat, în raport de împrejurarea că societatea reclamantă ar fi lipsită de această sumă considerabilă o lungă perioadă de timp.
În concluzie, petenta a solicitat admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul admiterii cererii de ordonanţă preşedinţială.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Ordonanţa preşedinţială, conform art. 581 C. proc. civ., este admisibilă numai în cazul îndeplinirii cumulative a condiţiilor privitoare la urgenţă, caracter vremelnic al măsurii şi neprejudecarea fondului.
Din economia textului invocat rezultă că sunt caracterizate de urgenţă situaţii generale privind păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara sau înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Ca atare, această condiţie se apreciază de către instanţă, în concret, în raport de circumstanţele obiective ale cauzei.
Or, procedând în modul arătat, instanţa a constatat că această condiţie nu este îndeplinită în cauză, atâta timp cât sentinţa arbitrală a cărei suspendare provizorie a executării nu a fost investită cu formulă executorie şi s-a început procedura execuţională.
Ca atare, instanţa sesizată cu cererea de suspendare provizorie a executării hotărârii a făcut o corectă aplicare a textului legal la satarea de fapt relevată de probatoriul administrat în cauză, strict cu referire la acest aspect.
Totodată, în mod judicios instanţa nu a examinat motivele acţiunii în anulare, proces intelectiv circumscris exclusiv soluţionării în fond a cauzei.
Aşa fiind, hotărârea atacată este temeinică şi legală, nesupusă cazului de modificare invocat de petentă.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC C. SA Bucureşti împotriva deciziei nr. 54 din 23 martie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 decembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 5264/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5230/2004. Comercial → |
---|